1. Universitatea de Medicină şi
Farmacie
“Carol Davila”
Catedra de Anatomie
Departamentul de
Anatomie Radiologică şi
Secţională

2. INTRODUCERE si scurt istoric








Radiologia este stiinta utilizarii radiatiilor in scopuri medicale
8 nov. 1895 William Konrad Roentgen descopera razele X si la
cateva zile face prima rgr. medicala
13 ian. 1896, la Berlin, apare prima revista medicala in care se
publica descoperirea lui Roentgen
1896, Hashek si Lindenthal folosesc pentru prima data substanta
de contrast ( Ca - Hg ), injectata in vasele unei maini amputate
1899, Freund comunica la Viena succesul obtinut in tratarea unui
nev pigmentar prin iradiere cu raze X
1901, Roentgen primeste premiul Nobel pentru Fizica
1896, se face prima rgr. din Romania, la Spitalul Coltea
1899, functioneaza primul laborator de radiologie, la Spit. Coltea

3. 
In prezent, Radiologia Medicala are 4 sectiuni :





Radio-diagnosticul = investigatia morfologica si functionala a
diferitelor organe si sisteme, folosind:




Radio-diagnostic
Radio-terapie
Radio-biologie
Medicina Nucleara
razele X
magnetismul nuclear ( RMN )
ultrasunetele ( ECO sau ultra-sonografia )
Metodele de explorare radio-imagistica cu raze X sunt :




radiologia clasica
tomografia uni-planara
computer-tomografia
angiografia

4. Efectul comparativ al radiatiilor X

Sunt raportate fata de iradierea naturala






Rgr. Toracica
Rgr. Abdominala
Urografia i.v.
Irigoscopia
CT
= 15 zile de iradiere naturala
= 6 luni de iradiere naturala
= 18 luni de iradiere naturala
= 3 ani de iradiere naturala
= 1-2 ani de iradiere naturala
Raportat la o rgr. Pulmonara, care are cea mai mica iradiere :







Radioscopie conventionala toracica = 50-150 radiografii
Tomografia plana toracica
= 10-15 radiografii / sectiune
rgr. Craniu
= 1 radiografie
rgr. Abdominala
= 10 radiografii
urografia i.v.
= 35 radiografii
irigoscopia
= 77 radiografii
CT
= 26-48 radiografii
Doza admisa = 0,1 Rad / saptamana

5. Formarea imaginii radiologice
Definitie : este o reprezentare a umbrelor, pe un film, de catre
fasciculul de radiatii emergente care a suferit un grad mai mare sau
mai mic de absorbtie la nivelul corpului examinat
Elemntele care participa la formarea imaginilor radiologice sunt :
Absorbtia
Contrastul
Luminiscenta

6. Absorbtia


Fotonii radiatiilor electro-magnetice penetrante au energie, dar nu
au masa ( sunt neutri d.p.d.v. electric )
Fotonul care strabale materia interactioneaza cu ea realizand :





interactiuni ale radiatiilor cu electronii
interactiuni ale radiatiilor cu nucleonii
intercatiuni cu campul electric din jurul particulelor incarcate
interactiuni cu campul magnetic din jurul nucleonilor
Absorbtia se caracterizeaza prin disparitia fotonilor ca urmare a
absorbtiei razelor X si are 3 trepte distincte

absorbtie deosebit de redusa( la trecerea prin aerul din cavitati naturale ) =
imagine transparenta ( neagra ) pe film.




Fenomenul de substractie = diminuarea intensitatii opacitatilor prin suprapunerea
unei transparente
Fenomenul de sumatie = suprapunerea intensitatilor transparent - opac
absorbtie la nivelul partilor moi = apare sub forma de tonuri de gri, cu
intensitate variabila, in raport cu grosimea stratului ( muschi, tesuturi
conjunctive, capsule articulare, lichid, tesut adipos )
absorbtie mare = img. opaca ( alba )

7. Contrastul


Reprezinta totalitatea tonurilor de gri intre albul stralucitor si
negrul puternic de saturatie
Contrastul corect are 4 grade :

contrast propriu natural sau amplificat cu substante de contrast, ex. :
insuflatie de aer in articulatii :



contrastul determinat de caracteristicile fasciculului de radiatii :




zone transparente = contrast negativ
zone mai opace ( cartilaje ) = contrast pozitiv
kilovoltaj crescut ( raze dure, penetrante ) - scad nuantele de gri
miliamperaj scazut - predomina gri ( img. supra-expusa )
contrastul filmelor radiologce - determinata de compozitia gelatino-bromurii
de argint
contrast obtinut prin developare ( actiunea chimica a substantei de revelare )
Luminiscenta
Proprietatea fasciculului de raze X de a produce luminiscenta
corpuriolr avand la baza 2 fenomene : fluorescenta si fosforescenta

8. Tipuri de examinare






Radioscopia cu ecran conventional ( fluor-scopie ) = zone
luminoase pentru partile moi si intunecate pentru oase
Radioscopia televizata, pe monitor TV
Radiografia - filme Rx de 13/18, 18/24, 24/30, 30/40, 35/35
Tomografia conventionala uni-planala = img. in care un singur
plan este net reprezentat
Xero-radiografia - in locul filmului se utilizeaza placa de aluminiu
acoperita cu un strat subtire de seleniu ( san, laringe )
CT = metoda densimetrica prin care, cu ajutorul unui calculator,
densitatile fizice se transforma in nuante de gri. Fasciculul este
colimat la grosime variabila intre 1-10 mm. Sursa se roteste in jurul
pacientului continuu sau periodic ( rotatii de 360 ° ). CT spiral =
achizitie prin expunere continua in jurul unui corp care se
deplaseaza lent prin fasciculul colimat.

9. 
RMN : pacientul trece printr-un camp magnetic cu intensitate
crescuta ( 0,1-3 Tesla ), care analizeaza protonii aflati pe directia
respectiva.

Ultrasonografia are la baza dispozitivul utilizat in primul razboi
mondial la detectare submarinelor ( 1917 ) = sonar. Fasciculul de
ultrasunete este reflectat, iar ecourile sunt receptionate si
decodificate prin aprecierea distantei dintre sursa si obiectul tinta.
Ecoul este semnalul aparut daca o parte a fasciculului se intoarce la
emitator

10. Radioimagistica aparatelor digestiv si renal

Tehnici de examinare

A. explorări radiologice
 Explorări radiologice standard: permit studiul morfologic şi funcţional al
diverselor segmente fără substanţă de contrast (radiografie abdominală pe gol)
şi cu substanţă de contrast (sulfat de bariu), pentru evidenţierea lumenului
tubului digestiv
 Explorarea computer-tomografică:
 studiază global tubul digestiv (lumenul, mucoasă, pereţi, spaţiul celulogrăsos din jurul organului)
 Studiază concomitent organele parenchimatoase
 Studiază axelor vasculare şi al ganglionilor
 Studiază spaţiul retroperitoneal
 Angiografia (metodă complementară de explorare RX), utilă pentru:
 Stabilirea unei patologii vasculare
 Stabilirea tipului de vascularizaţie
 Stabilirea modului de vascularizaţie

B.Alte explorări imagistice
 Ultrasonografia (ecografie) (explorează organele parenchimatoase
intraabdominale, retroperitoneale, căi biliare extrahepatice, vase mari, şi
densităţi variabile de la solid până la lichid
 Explorare scintigrafică (pentru patologia organelor parenchimatoase şi a căilor
biliare)
 Explorarea RMN, utilizată pentru patologia ficatului, căi biliare intra şi
extrahepatice şi pentru pancreas

28. Densitatile specifice ale structurilor anatomice, exprimate in unitati Hounsfield
Tesut adipos
Apa
Colectii lichidiene
Colectii parafluide
Tesut muscular si organe
parenchimatoase
< 0 UH
0 UH
0 – 10 UH
0 UH
40 – 70 UH
Singe
Tesut cartilaginos
Tesut osos spongios
Tesut osos compact
50 – 70 UH
100 -200 UH
200 – 400 UH
> 400 UH

68. Numerele indică segmentele ficatului
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
Lobul hepatic drept
Vena cavă inferioară
Lobul hepatic caudat
Vena portă hepatică
Lobul hepatic stâng
Artera gastrică stângă
Muşchiul drept abdominal
Diafragma
Stomacul
Flexura colică stângă
Muşchiul oblic extern
Ductul toracic
Vena azygos
Aorta abdominală
Vertebră toracică
Muşchiul longissimus thoracis
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
Canalul vertebral şi măduva
spinării
Muşchiul spinal
Muşchiul iliocostal, partea toracică
Splina
Plămânul stâng
Muşchiul latissimus dorsi
Recesul costodiafragmatic
Recesul subfrenic drept
Area nuda a ficatului
Ganglioni limfatici diafragmatici
superiori
Ganglioni limfatici intercostali
Mediastinul posterior
Ganglioni limfatici diafragmatici
inferiori

69. 1.
2.
3.
4.
5.
Numerele indică segmentele ficatului
Ficat (lob drept)
Lobul hepatic caudat
Vena cavă inferioară
Vena portă hepatică
Muşchiul drept abdominal
6.
7.
8.
9.
10.
Ligamentul rotund hepatic
Lobul hepatic stâng
Duoden, partea descendentă
Linia albă
Artera mezenterică superioară
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
Trunchiul celiac
Stomac
Venă splenică
Pancreas
Jejun
Colon transvers
Colon descendent
Vena colică stângă
Muşchiul oblic extern
Diafragm
Vena azygos
Muşchiul iliocostal
Duct toracic
Vertebră toracică
Muşchiul spinal
Canal vertebral şi măduva spinării
Aorta abdominală
Vena hemiazygos
Muşchiul longissimus thoracis
Artera suprarenală
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
Glanda suprarenală stângă
Rinichiul stâng
Plămânul stâng
Muşchiul latissimus dorsi
Splina
Hilul ficatului
Incizura ligamentului rotund
Ligamentul hepatoduodenal
Gaura epiplooică
Bursa omentală/omentul mare
Ganglioni limfatici pancreatici
Recesul subfrenic drept
Ganglioni limfatici hepatici
Ganglioni limfatici lombari
Ganglioni limfatici diafragmatici
superiori
Mediastinul posterior
Hilul splinei
Spaţiul paracolic stâng

70. Numerele indică segmentele ficatului
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Lobul hepatic drept
Artera hepatică
Vezica biliară
Duct biliar
Duoden
Ligamentul rotund hepatic
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
Vena portă hepatică
Lobul hepatic stâng
Stomac
Vena splenică
Muşchiul drept abdominal
Coada pancreasului
Jejun
Colon transvers
Colon descendent
Muşchiul oblic extern
Vena portă hepatică
Vena cavă inferioară
Diafragm
Vertebră toracică
Aorta abdominală
Muşchiul longissimus thoracis
Canal vertebral
Muşchiul spinal
Artera mezenterică superioară
Glanda suprarenală stângă
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
Muşchiul iliocostal, partea toracică
Rinichiul stâng
Plămânul stâng
Splină
Muşchiul latissimus dorsi
Recesul subfrenic drept
Incizura ligamentului rotund
Recesul duodenal superior
Omentul mare
Ganglioni limfatici mezenterici superiori
Spaţiul paracolic stâng
Recesul costodiafragmatic
Hilul ficatului
Ganglioni limfatici intercostali
Ganglioni limfatici lombari
Ganglioni limfatici diafragmatici
superiori
Hiatusul aortei
Mediastinul posterior
Fascia renală

71. Numerele indică segmentele
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
ficatului 15.
16.
17.
18.
19.
20.
Lobul hepatic drept
Vena cavă inferioară
Vezica biliară
Muşchiul drept abdominal
Duoden
Lobul hepatic stâng
Ven aportă hepatică
Vena splenică
Glanda suprarenală stângă
Corpul pancreasului
Colonul transvers
Jejun
Muşchiul oblic intern
Colonul descendent
Muşchiul oblic extern
Muşchiul iliocostal
Diafragm
Vertebră toracică
Nerv spinal
Muşchiul spinal
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
Canal vertebral
Aorta abdominală
Artera mezenterică superioară
Muşchiul longissimus thoracis
Rinichiul stâng
Piramidele renale
Sinusul renal
Muşchiul latissimus dorsi
Splina
Recesul costodiafragmatic
Recesul subfrenic
Ganglioni limfatici cistici
Ganglioni limfatici intercostali
Vestibulul buresi omentale
Ganglioni limfatici lombari
Ganglioni limfatici mezenterici superiori
Fascia renală
Spaţiul mezentericocolic stâng
Spaţiul paracolic stâng

72. Numerele indică segmentele ficatului
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Aorta ascendentă
Plămânul drept
Atriul drept
Diafragm
Ventriculul drept
Vena aportă hepatică
Vena hepatică dreaptă
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
lobul hepatic drept
Artera hepatică
Vena portă hepatică
Antrul stomacului
Artera mezenterică superioară
Capul pancreasului
Aorta
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
Duoden
Vena cavă inferioară
Colonul ascendent
Artera ileocolică
Artera şi vena iliacă comună
Valva ileocecală
Ileonul terminal
Apendicele vermiform
Muşchiul psoas mare
Artera şi vena iliacă externă
Muşchiul iliac
Muşchiul gluteu mic
Muşchiul gluteu mediu
Muşchiul dinţat anterior
Ventriculul stâng
Muşchiul intercostal extern
Plămânul stâng
Stomac
Artera splenică
Corpul pancreasului
Splină
Flexura colică stângă
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
Duoden, partea orizontală
Artera colică stângă
Muşchiul transvers abdominal
Colon descendent
Jejun
Artera şi vena mezenterică inferioară
Muşchiul oblic intern abdominal
Arterele sigmoide
Muşchiul oblic extern
Creasta iliacă
Artera rectală superioară
Artera iliacă internă
Ileon
Colon sigmoid
Ilion (plafonul acetabular)
Articulaţia şoldului
Vezica urinară
Ganglioni limfatici gastro-omentali
Ganglioni limfatici lombari (preaortici)
Ganglioni limfatici paracolici
Ganglioni limfatici mezenterici inferiori
Ganglioni limfatici iliaci comuni