SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  28
1
1.Legenda Maramureşului

2.Portul popular

    -Maramureşul istoric

    -Lăpuş

3.Obiceiuri şi tradiţii de sărbători        -

    -De Paşte

4.Mesteşuguri tradiţionale

    -Sculpturi din lemn

    -Ceramică

    -Textile

5.Un popas la :Săpânţa

      -Cimitirul Vesel

6.Manastiri Maramureşene :Bârsana

7.Lumea de fantasme a satului maramureşan

8. Mici vedete CENT

9.Intervu vedete cent

10.Bibleografie

                                       2
Legenda Maramureşului

         În vremurile de demult tare, în
acest găvan ascuns trăiau uriaşii. La
urmă,din neamul lor n-a mai rămas decât
un bătrân şi fiica sa, Rozalia, frumoasă
ca raza de soare.
     Într-o bună zi, fata singură şi tristă,
coboară din munţi prin              pădurea
deasă,urmând firul apei ce se cheamă
Iza. Pe malul râului, Rozalia văzu într-o
poiană nişte oameni mici, care nu s-au
speriat atunci când fata îi luă în poală, şi-
i duse tatălui ei. Bătrânul, când îi văzu,
spuse:“ aceştia sunt din neamul
romanilor, şi ei ne vor lua locul”.
                                                   Până la urmă cedă, iar Rozalia şi
                                                feciorul ales au făcut nuntă şapte zile, în
                                                şapte munţi, cu şapte ape.
                                                    Ei au avut şapte feciori, ai căror
                                                nepoţi si strănepoţi au populat malurile
                                                râurilor Iza, Mara, Cosău, Tisa, Vişeu,
                                                Săpânţa .
                                                      În amintirea primei femei, urmaşii au
                                                botezat întâia aşezare de pe Iza-
                                                Rozavlea, iar pentru ca Mara avea cea
                                                mai buna apa dintre toate, şi-au zis
                                                maramureşeni.”




    Fata l-a rugat apoi pe stăpânul
munţilor şi apelor, să-l facă pe un
om,care-i plăcea, mai mare, iar pe ea,
mai mică.
      Bătrânul medită îndelung: de-i va
face pe plac, fata-l va părăsi, de nu, li se
va stinge stirpea.




                                                   3
La noi în Maramu’




                            Portu popular
                           ~Maramureşul istoric~
                                  Portul femeiesc



                                               În ceea ce priveşte cromatica
Găteala capului          Fetele tinere îşi    broderiilor femeile
împletesc părul în două cozi, pe care le       bătrâne în alb, cele
lasă pe spate, împodobite doar de             mai învârstă în galben,
sărbători cu diverse flori.                   iar cele tinere, pe
    După căsătorie femeile poartă pe cap      lângă alb şi galben
batic din pânză înflorată ,iar de sărbători   folosesc din plin
din caşmir. Femeile bătrâne poartă            roşu, verde şi albastru.
baticuri negre.


                                                  Zadia - Portul popular îşi completează
                                              compoziţia cu       două catrinţe numite
                                              „zadii”, un fel de şorţuri care se poartă în
                                              faţă şi în spate.. Zadiile se prind la mijloc
                                              cu brâie din lână colorată.
                                                   Dungile paralele orizontale, cu culori
Îmbrăcămintea                                 alternative conferă zadiilor un aspect
                                              cromatic de bază al întregului costum..
                                              Cea mai frecventă îmbinare cromatică
Cămaşa –Materialul din care sunt              este aceea de roşu cu negru sau negru cu
confecţionate cămăşile este pânza de          portocaliu, dar întotdeauna ultima dunga
cânepă şi pânza de bumbac pentru              de jos este neagră.
cămăşile de sărbătoare sau uneori din
cânepă şi bumbac. În Transilvania
mânecile cămăşilor sunt mai scurte, până
peste cot, în majoritatea cazurilor cu
volane.
   Elementele   ornamentale      erau
predominante geometrice, stilul floral
impunându-se tot mai des în zilele
noastre .
                                               4
Fusta
     Încă de acum 40-50 de ani nu se
mai poartă zadii pe valea Tisei. Ele au
fost înlocuite de fuste largi, creţe, din
caşmir înflorat, iar mai recent si stofă sau
caşmir , numite „sucnă” .
     La aceste fuste se poartă încă în
continuare cămaşa maramureşeană.

                                                   Laibăr
                                                     În portul mai nou al tinerilor a
                                               pătruns laibărul, o vestă scurtă, fără
                                               mâneci, fără guler, din ţesătură de
                                               lână. Aceste laibăre sunt negre, gri sau
                                               mai nou verzi-albastre. Ele sunt mai
                                               des întâlnite pe valea Izei.




 Pieptarul
    Chiar şi vara, femeile poartă, mai ales
de sărbători, un pieptar scurt până în
brâu fără mâneci, din piele cu blană
înăuntru. În trecut, pieptarele erau ornate
cu aplicaţii decupate din piele subţire
colorată şi cu puţine broderii.
       Pieptarele sunt tivite cu blană         Guba
neagră sau roşie. Unele pieptare au
ciucuri de lână sau mătase colorată.                  Este o piesă de port de iarnă
                                               generalizată, purtată atât de femei cât
    Femeile mai învârstă nu poartă
                                               şi de bărbaţi. Materialul de gubă se
asemenea pieptare nici în zilele de lucru
                                               face din ţesătură de lână toarsă
doar la vreme mai răcoroasă, pieptare
                                               groasă. Culoarea este cea naturală a
simple, cu tivitură de blană.
                                               lânii: albă, gri (sură) sau neagră. Totuşi
                                               mai frecvente sunt gubele albe. Deşi
                                               este o piesă purtată doar pe vreme
                                               rece, are şi un rol tradiţional, fiind o
                                               piesă de port nelipsită la nunţi.




                                               5
La noi în Maramu’


 Încălţămintea
    În trecut, iarna, femeile mai
învârstă purtau „ cioareci”, un fel
de pantaloni lungi din ţesătură de
lână albă. Celelalte femei
înfăşurau picioarele în obdele
ţesute din patru iţe, din lână albă.
      Ca    încălţăminte      purtau
opinci din piele de vită. Aţele late
de 1 cm ,făcute din câte patru fire
de lână neagră răsucite, se
înfăşurau pe glezna piciorului.




                                       Podoabe
                                           În tot Maramureşul, de la fetiţă
                                       la bătrână, fiecare poartă în jurul
                                       gâtului   „zgărdanul”.     De   obicei,
                                       culoarea de fond este negru, iar
                                       ornamentele        geometrice       din
                                       mărgele de diferite culori. Foarte
                                       întâlnite sunt acum zgărdanele cu
    Fetele şi femeile mai tinere
poartă cizme negre cu toc sau          ornament      pe    fond    alb.     La
pantofi, cu ornament la călcâi.        zgărdanele mai noi apar, tot mai
   Astăzi se poartă tot mai mult       des, ornamente vegetale şi florale.
încălţămintea de fabrică, iar în
locul obdelelor se întâlnesc
ciorapii din lână sau bumbac alb
cu diverse modele în partea lor
de sus.




                                       6
Portul bărbătesc




Găteala capului :
    În Maramureş bărbaţii au purtat,
până la începuturile veacului nostru plete
şi părul rotunjit pe frunte. Astăzi această
tunsoare a fost înlocuită cu pălării din
pâslă sau din paie. Forma pălăriilor din
pâslă diferă după epocă. Pentru vară,
tinerii poartă pălării de paie cu calotă şi
boruri mici, ca cele oşeneşti. Iarna sunt
folosite căciuli, plate, cu fundul rotund,
aşa numitele „ căciuli rotilate”



                                                      Cămaşa mai veche, purtată încă de
                                                 bătrânii din Săpânţa, este numită
                                                 „cămaşă bătrânească” sau „cămaşă
                                                 peste curea” deoarece este o cămaşă
                                                 foarte scurtă, atât doar cât ţine lăţimea
                                                 mânecii, lăsând astfel o parte din piept
                                                 gol, deasupra curelei late. În zilele
                                                 noastre, cămaşa a devenit mai lungă,
                                                 depăşind mijlocul, iar mânecile s-au
                                                 îngustat. De asemenea ornamentica s-a
                                                 dezvoltat acoperind bentiţa îngustă din
                                                 jurul gâtului şi marginile de jos ale
                                                 mânecilor. Cămaşa aceasta se poartă
                                                 peste izmene, sau sub chimir.


 Feciorii îşi pun de sărbători zgărdane,
panglici, în jurul căciulilor şi a pălăriilor,
cât şi „ciucalăi”, ciucuri din lână şi pene.


CĂMAŞA
    Lucrată din pânză de cânepă sau
bumbac ţesută în două iţe, cămaşa are
un croi foarte simplu, cu mânecile
încreţite, prinse din umăr cu o răscroială
mică la gât, încheiată cu un şiret.

                                                  7
La noi in Maramu’


   IZMENE
    Numite „gacii”, sunt lucrate din acelaşi
material ca şi cămaşa. Sunt largi, dar mai
înguste decât cele oşeneşti şi mai lungi. În
afară de „cheiţe”, care încheie pe lături
lăţimile pânzei şi de destrămături, sunt gacii
care nu au nici un alt element ornamental.


                                                    Prin dispariţia cămăşii bătrâneşti şi prin
                                                    folosirea cămăşii de oraş sau a
                                                    pantalonilor de stofă, dispare şi chimirul.


                                                    PIEPTARUL


 CIOARECI
   Iarna se poartă cioareci din material de
lână albă, ţesută în patru iţe şi dată la piuă.
Cioarecii au următoarele componente de
croi, culoare, ornamentică: obadă, jeburile
(buzunarele), roitul, culoarea şi numărul
„postaviilor” si brazii. La cioareci nu apare
nici un element ornamental.                            Pieptarul este unul din elementele
                                                    ornamentale cele mai importante ale
                                                    costumului bărbătesc din Maramureş,
                                                    prin posibilitatea pe care o are de a
                                                    permite o largă desfăşurare ornamentală
                                                    şi cromatică. Pieptarul bătrânesc este
                                                    mai simplu, cu mari spaţii albe şi cu
                                                    câteva elemente ornamentale în piele şi
                                                    broderie pe margini, la buzunare şi un
                                                    mic câmp ornamental la spate, sub guler.


CHIMIRUL
    Foarte folosit pentru încins, este chimirul
din piele, numit „cura lată”. Lungimea lor
ajunge la 30 cm şi au între 3-5 catarame.
Ornamentele sunt prestate sau realizate prin
şuviţe subţiri de piele colorată.
    Pe lângă rolul lor practic de a ţine mijlocul
în timpul lucrului la pădure, chimirele mai au
şi un rol decorativ în ansamblul costumului.
                                                    8
ÎNCĂLŢĂMINTEA-                                        Din piesele anexe fac parte şi
                                                „mânecile”, manşete purtate în zile de
                                                sărbătoare, de către feciori.  Acestea
                                                sunt făcute din stofă, sau mai nou din
                                                catifea, bogat ornamentate cu broderii
                                                din lână colorată şi mărgele.




 În afară de tureci şi cizme cu toc şi ţinte,
încălţămintea e absolut identică cu cea
femeiască.




                                                  Îmbrăcămintea copiilor




PIESE DE PORT ANEXE-

Una din piesele anexe nelipsite din portul
bărbătesc a fost în trecut „traista
feciorească ” care este ţesută
 în război, din lână, ca un
covor, cu ornamente
geometrice în roşu, verde,
 vişiniu, cu o clapă cu franjuri
 şi cu o baieră lată, ţesută                          Îmbrăcămintea     copiilor
în aceiaşi tehnică şi cu aceleaşi                maramureşeni este identica cu
ornamente.                                       cea a adulţilor având aceleaşi
                                                 elemente .




                                                 9
La noi in Maramu`




                                Lăpuş
                             Portul femeiesc
                                              Îmbrăcămintea
Găteala capului                               Cămaşa
    In Lăpuş, nici fetitele mici nu umbla
cu capul dezvelit, ci cu o basma înflorată.
Aceasta basma se leagă fie în fată sub
bărbie fie în spate peste colt. Fetele mai
mari îşi noada basmaua sub coltul de la
spate care rămâne slobod, dar intr-o
parte ca în Maramureş lăsând un colţ pe
umăr.
                                                 Una din cele mai importante piese
                                              ale portului femeiesc din Lăpuş este
                                              cămaşa. Cel mai vechi tip este cămaşa
                                              numită “rumânească”, cu mâneca
                                              pornind de la gât şi încreţită împreună
                                              cu faţa şi spatele cămeşii. Mâneca, mai
                                              scurtă, cam până la cot, e strânsă într-o
                                              încreţitură, lărgindu-se apoi într-un
                                              volan mare.
   Spre deosebire de alte regiuni fetele
din Lăpuş îşi împletesc doua cozi pe care
le aşează pe cap, paralel, in lung. Fetele,
înainte de nunta sau de sărători, îşi
împlinesc doua cozi pe care le împreună
la capete. Din creştetul capului si de-a
lungul celor doua cozi prind de zgărdane
din mărgele, panglici şi flori naturale sau
artificiale.                                       Ornamentele sunt dispuse la guler,
                                              la piept, peste cot, la încreţitura mânecii
                                              şi la volan “bezer”. La cele de peste cot
                                              şi de la volanul mânecii sunt executate
                                              prin ţesătură de motive geometrice. Cel
                                              mai interesant este ornamentul de la
                                              piept. Pânza pieptarului cămeşii este
                                              foarte încreţită, pe o porţiune în formă
                                              de romb, şi se brodează cu acul
                                              ornamentele       geometrice.      Aceasta
                                              poartă numele de “ cămaşă cu chiept”.
                                               10
Zadii
                                                 Incălţămintea
                                               În afară de opinci de tip maramureşan şi
                                               obdiele, se mai purtau cizme negre înalte.




     Mai de mult se purtau doua zadii
identice în faţă şi în spate, peste poale.
La zilele de lucru zadiile erau negre iar de
sărbători albastre. Ţesute la război în 4
iţe din păr de lână şi canură, zadiile au în
partea de jos o dungă cu alesături de
ornamente geometrice în ţesătură,
policrome cu predominanţa culorilor roşu,
portocaliu şi alb.
     Spre deosebire de zadiile vechi cu
ornamente exclusiv geometrice, la cele
mai noi au apărut ornamente florale .În
secolul nostru au pătruns dinspre Bistriţa
“zadiile suceneşti”, care poarta numele         Podoabe
satului Suciu, pe unde au pătruns.             Zgărdanele sunt foarte frecvente în
Pieptar                                        Lăpuş, de formă dreaptă sau în colţuri.
                                               Numită “zgardă”, se poartă în jurul gâtului
                                               şi are ornamente foarte variate, de la
                                               geometrice la florale, în culori foarte
                                               diferite.
                                               Dar în afară de aceste zgărzi mai există
                                               şi aşa numitele “barşoane”, care se
                                               poartă în jurul gâtului lăsate slobode pe
                                               piept. Tot aşa se numeşte şi zgarda
                                               lungă care se poartă prinsă pe cap şi de
                                               cozile fetelor.


La vreme rece femeile poartă pieptare de
piele, cu blană înauntru. Acestea sunt
lucrate de mană, de tip năsăudean, cu
piele vopsită negru şi cu ornamente
florale policrome, brodate cu matase pe
tot pieptul.


                                               11
La noi in Maramu`



                               Portul bărbătesc

Găteala capului                               Chimir




                                                      Este asemănător cu cel din
                                              Maramureş. Batrânii îl purtau sub cămaşă
                                              iar tinerii peste cămaşă,
Îmbrăcămintea                                 Cioareci
Cămaşa
      Cu un guler mic, închisă la gât cu
un şiret, cu o mânecă amplă, încreţită la
locul de îmbinare la umăr cu corpul
cămăşii şi la manşetă, cămaşa
bărbătească, lungă până peste brâu,
lucrată din pânză ţesută din bumbac,
este foarte simplă. Interesant este însă
un alt tip de cămaşă, frecventă în trecut,
si anume “căbatul” care se purtă simplu
sau peste cămaşa obişnuită. aceasta
este considerată cămaşă de lucru.
                                                    Tipul de cioreci este identic cu cel
                                              din maramureş. Existau mici diferenţe
                                              între cioarecii de iobagi şi cei de nemeşi.
                                              Cei de iobagi erau destrămaţi şi aveau
                                              franjuri în partea de jos şi cusătura în
                                              rosu iar cei de nemeşi aveau doar o
                                              manşetă. Identice cu cele femeiesti
                                                Pieptar

Izmene
       Lucrate din acelaş material ca şi
cămăşile, sunt destul de lungi , pânş la
mijlocul gambei, mai late pt portul de
sărbătoare şi mai înguste penru cel de
lucru. Mult încreţite la brâu, au în partea
de jos mici cusături în alb şi
destrămătură, franjuri numite “roit”.
                                               Încaltamintea: pe langa opinci s-au
                                               purtat mult cizme, iar acum bocanci si
                                               pantofi.



                                              12
Obiceiuri şi tradiţii de
                              sarbători.
                         Sărbătorile Pascale


     Pastele      reprezintă      sărbătoarea
Învierii lui Isus Hristos. Începutul acestei
sărbători e văzută chiar în Cina cea de
Taină, pâinea şi vinul simbolizând
sacrificiul trupului şi al sângelui, ca preţ al
răscumpărării.          În tradiţia ortodoxă,
începutul sărbătorii e marcat o dată cu
Postul de şapte săptămâni.
                                                      La această întrebare răspund o
                                                  mulţime de legende care fac din oul roşu
                                                  o adevărată emblemă a sărbătorii
                                                  legându-l cum e firesc, de răstignirea lui
                                                  Iisus Hristos. Cea mai răspândită redinţă
                                                  este ceea ca Mironosiţele (cele 3 Mării
                                                  care au venit să-L jelească pe Iisus ) au
                                                  adus oua ca prinoase la picioarele Lui şi
                                                  că acestea s-au înroşit de sângele jertfei.

     O semnificaţie foarte importantă o
are Joia Mare din Săptămâna Patimilor.
Din această zi, ţăranii încetează lucrul la
câmp şi se Concentrează asupra casei, a
curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în
Joia Mare, femeile încep să pregătească
pasca şi să vopsească ouăle. De ce
trebuie să avem ouă roşii pe masă de                 Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii dintre
Paşti?                                            sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc
                                                  din somn în bătaia clopotelor. Se spălă cu
                                                  apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o
                                                  lumânare şi pornesc către biserică. Acasă
                                                  le e îngăduit să rămână doar celor foarte
                                                  bolnavi. La biserică, preotul - cu
                                                  Sfânta Evanghelie şi crucea în mână,
                                                  urmat de alaiul de credincioşi - iese cu
                                                  lumânarea aprinsă (Lumina) şi înconjoară
                                                  biserica de trei ori.
                                                  13
La noi in Maramu`

                                                 Tocmai de aceea se spune că sufletele
                                               celor care mor în Săptămâna Luminata
                                               ajung direct în Rai.




  Cu lumânarea aprinsa, fiecare se
întoarce acasă şi face o cruce mica pe
peretele dinspre răsărit, afumându-l cu
lumânarea, pe care o va păstra tot restul
Anului
    Oamenilor le este permis să mănânce
bucatele (pasca/pâinea, ouăle roşii,               În funcţie de zonele ţarii, există
carnea de miel, sarea si vinul) abia după      obiceiuri şi obiceiuri. Poate cel mai de
ce acestea se sfinţesc si după ce fiecare      notorietate e unul din zona Transilvaniei,
persoana participă la Liturghie.               cunoscut sub numele de "stropit". Potrivit
                                               acestui obicei preluat de la maghiari -
                                               băieţii merg în familiile în care exista o
                                               fata sau mai multe, pe care le stropesc cu
                                               parfum, "ca sa nu se vestejească".




    Prima zi de Paşte trebuie să fie
petrecută liniştit, fiind interzisa orice
activitate distractivă. În această zi, e
interzis si somnul. Luni, a doua zi de
Paşte, oamenii dau de pomană pentru cei
morţi, mergând, în cele mai multe cazuri,       Stropitul este păstrat si azi si reprezintă
la cimitir. O credinţa răspândita printre      un bun prilej pentru o reîntâlnire cu
români e ca, timp de o săptămână de la         prietenii, si, în fond, de distracţie.
Înviere, porţile Raiului sunt deschise larg.




                                               14
Arta Maramureşană
                        ~ Sculptură din lemn ~

                                                       Lemnul este sufletul viu și verde al
                                                    maramureşanului , adăpost al trupului
                                                    şi spiritului, ajutor în munca pe câmp,
                                                    căldura în nopțile de iarnă, într-un
                                                    cuvânt, inima Maramureşului.




     Nu puţini ţărani au fost meşterii propriilor
case. Unii s-au ridicat şi au devenit meşteri
de biserici şi de porţi, sculptura în lemn
împodobind capetele grinzilor de la case,
ancadramentele          ușilor       și      ale
ferestrelor,cerdacele, stâlpii porţilor. Dovezi          Datorită frumuseţii ornamentale
vii ale lemnului se vad pe Valea Izei si Valea      prin    armonia   proporţiilor  porţile
Mărei. Sunt porțile gospodăriilor din
                                                    maramureşene şi-au cucerit o faimă
Berbești, Ferești, Călinești, Sârbi și Budești,
                                                    bine meritată. Adevărate opere de
precum și în muzeele în aer liber din Sighet
și Baia Mare.                                       artă, ele sunt create de ţărani simplii
                                                    cu un deosebit simţ al esteticului.
      Un element de mare originalitate al
arhitecturii maramureşene de lemn îl                Poarta maramureşeană este un
constituie vechile biserici, cele mai multe         ansamblu format din stâlpi groşi legaţi
construite în secolele XVII - XVIII , unele pe      în partea superioară de o cunună pe
locul unor biserici mult mai vechi.                 care se fixează acoperişul cu grinzi
                                                    uşoare.
.




                                                    15
La noi in Maramu`




                        ~ Obicete din ceramică~




     Pământul, apa și focul au prins suflet
în mâna moroșanului. Din negura
vremurilor, lutul a dat viaţă unor
recipiente cu forme diversificate, de o
frumusețe brută și păgână, pictate în
culori obținute din pământuri și arse în
cuptoare tradiționale. Ceramica de Săcel
este arsă din lutul roșu, de foarte Bună       Vasele sunt lucrate la roată, sunt
calitate, este scos de la o mare ornate simplu, lustruite cu o piatră, lăsate
adâncime, din puțuri de 15- 17 m încă o vreme la uscat, ţinute apoi in lăzi
adâncime.                                   până când se adună mai multe bucăţi şi,
                                            în sfârşit, arse în cuptor fără a fi
                                            smălţuite. Meşteşugul olăritului se
                                            practică şi azi la Săcel, cu aceleaşi
                                            tehnici străvechi.




    Prin     forma    vaselor,elementele
decorative şi prin tehnicile de lucru,
ceramica     de    Săcel   este   foarte
asemănătoare cu ceramica dacică. Însă
cuptorul în care ceramica se arde, este       Alte tipuri de ceramică sunt ceramica
de provenienţă romană.                   smălțuită ornamentată cu cornul de la
                                         Vama, Ceramica ornamentată cu cornul
                                         și pensula de la Vama și Lapuş,ceramica
                                         grafitată din Vama și Valea Izei și
                                         ceramica decorată cu pensula din Baia
                                         Sprie și Baia Mare.
                                               Astfel, roata olarilor din Maramureș a
                                         dat viață și răcoare apei din fântână și
                                         gust bucatelor de pe cuptoarele
                                         nevestelor.
                                             16
Textile

     Femeile Maramureşului și-au
îmbrăcat familia, casele și bisericile
cu arta țesutului în teară ( război),
cu migăleala acului de cusut şi cu
osteneala ochilor în nopţile lungi de
iarna, întrupând astfel straie şi
covoare, țoluri şi cergi, traiste şi
trăistuțe, fețe de masă şi
îmbrăcăminte de pat.

                                                Ştergurile au un colorit puternic, în
                                           tonuri primare de roşu şi negru, cu motive
                                           mari, asemănătoare celor de pe covoare.
                                           Cergile au o cromatică de două, până la
                                           patru culori. Ţesăturile autentice sunt cele
                                           vopsite în culori naturale, extrase din
                                           plante şi din coaja copacilor.
    În fiecare casă de gazde, se află
în camera bună "ruda" - zestrea si
mândria fetelor, cu țesături din lână
și cânepă, cu toată îmbrăcămintea
necesară unei case vrednice şi
frumoase. Ţesăturile sunt lucrate şi
colorate diferit, în funcție de locul şi
cinstea date fiecăreia. Lucrate cu
motive geometrice, în culori
contrastante, covoarele au o
bordură cu șiruri de reprezentări
antropomorfe sau umane, cum ar fi
"hora cu cătane" sau "calul şi
călărețul".



                                            La Botiza, femeile culeg peste vară flori
                                           și frunze, rădăcini și scoarță de copac, și
                                           cu ele vopsesc lâna , împletind apoi
                                           simboluri păgâne și creștine în covoare
                                           minunate.Casele Maramureşului sunt
                                           așternute cu frumusețe şi culoare, cu
                                           dragoste şi respect pentru tradiţiie , cu
                                           căldură și ospitalitate în așteptarea
                                           veșnică de oaspeți.



                                           17
La noi in Maramu`




                    Un popas la :Săpânţa
                       Cimitirul vesel
                                “De cu tânăr copilaş
                            Io am fost Stan Ion Patraş,
                           Să mă ascultaţi oameni buni
                           Ce voi spune nu-s minciuni.
                                 Câte zile am trait
                              Rău la nime n-am dorit,
                               Dar bine cat am putut
                                Orişicine mi-a cerut.
                               Vai săraca lumea mea
                              Că greu am trăit în ea.”
     Cimitirul Vesel din Săpânţa este                 Legenda spune ca atitudinea veselă
singurul cimitir ale cărui epitafuri au tentă    în faţa morţii este un obicei al Dacilor
satirico-umoristică.        Este      creaţia    care credeau în viaţa veşnică iar moartea
meşterului popular Stan Ioan Pătraşcu.           pentru ei era doar trecerea spre o altă
Conform datelor existente, primele cruci         lume. Ei nu vedeau moartea ca pe un
lucrate în stilul atât de cunoscut azi , au      sfârşit tragic ci ca pe o şansă de a întâlni
fost cioplite între anii 1931-1935.
                                                 zeul suprem Zamolxes.
        Faima localităţii Săpânţa se trage
de la renumitul său Cimitir Vesel care a              Materialul folosit pentru cruci este
devenit o importantă atracţie turistică.         lemn de stejar care este inscripţionat
        Acest „ţintirim” este renumit printre    manual după ce a fost tăiat şi uscat. În
cele 800 de semne de mormânt cioplite            partea de sus a fiecărei cruci exista un
în lemn şi pictate în culori vii, pe care        basorelief cu o scenă din viaţa celui
sunt gravate epitafuri interesante, în           decedat. Scenele sunt simple şi am
versuri, o adevărată cronică a satului, în       putea spune chiar naive dar aduc din
care sunt descrise calitaţile şi defectele       trecut viaţa locuitorilor satului prezentând
oamenilor. Cel mai gustat epitaf rămâne          un aspect relevant din viaţa fiecăruia.
cel dedicat unei soacre:
                                                         Ele prezintă femei torcând
„Sub această cruce grea
Zace beata soacră-mea                                   lână,ţesând covoare sau făcând
Trei zile de mai trăia                                  pâine, bărbaţii care taie lemne
Zăceam eu şi citea ea                                    sau ară pământul,păstori cu
Voi care treceţi pe aici                                 turmele, lucrători în lemn
Încercaţi să n-o treziţi                                lăutari şi multe alte ocupaţii.
Că acasă daca vine
Iar’ a fi cu gura pe mine”
                                                18
Mănăstiri Maramureşene
                       Bârsana




      Această sfântă mănăstire, Bârsana             La temelia tuturor acestora se află
sinteză între evlavie si artă, unde            credinţa, iubirea si nădejdea. Aici, ca şi în
rugaciunea ziditoare de suflet frumos se       alte locuri miraculoase din ţară, înţelegem,
uneste cu munca artistică, este realizată      mai bine, locul neamului Românesc.
din lemn şi pietre.                                  Proiectul    cuprinde      urmatoarele
       Este o icoană a sufletului crestin      obiective: Biserica in stil marmureşan,
ortodox maramureşean la răscruce de            Altarul de vară, Aghiasmatarul, Stăreţia,
milenii, o speranţă pentru un viitor           Casa maicilor, Casa artistului, Casa
binecuvântat şi un loc sfânt unde natura       duhovnicului, Casa meşterilor, Muzeul,
se uneşte cu Biserica in Liturghia             turnul-clopotniţă, Poarta maramureşeană,
cosmică.Valea Izei este ţinutul de legendă     Monumentul funerar, drumul de acces, loc
al sufletului românesc. Dincolo de coline şi   pentru aprinderea lumanărilor, troiţe, lacul
păduri, există o altă geografie - mai          cu podul, alei care duc la diferite obiective,
profundă, aceea a sentimentelor.               parcare.




                                               19
La noi in Maramu`

Biserica noua "Soborul
                                                                  Altarul este separat
   Sfinţilor Apostoli“
                                                             printr-o       catapeteasmă
    (1993-1995)                                              construită din lemn sculptat
    Ţinănd seama de mai multe                                cu ornate specifice artei
criterii specifice acestei mă-                               maramureşeneşti.
năstiri, biserica a fost proiec-                                  Biserica propriu-zisa se
tata in următoarele dimen-                                   afla      la     parter      şi
siuni: 22.57 metri lungime,                                  concentreaza toate spatiile
12.20 metri lăţime si 57metri                                caracteristice unui lacas de
înălţime, numărându-se                                       cult     ortodox:      pridvor,
 printre cele mai înalte                                     pronaos, naos, altar. Turnul
construcţii de lemn din Europa.                              este      plasat     deasupra
Construcţia are doua nivele:
                                                             pronaosului       şi      este
demisol şi parter. Demisolul
                                                             prevazut cu foişor si coif
reprezin-tă biserica primară,
                                                             prelung.
 are o singură intrare şi este
                                                   Crucea de fier, avand inaltimea de
luminat de douăsprezece ferestre mici.         sapte metri si greutatea de cinci sute
Demisolul adăposteşte paraclisul mare al       de kilograme a fost ridicata pe biserica
mănăstirii.                                    manastirii in ziua de joi, 10 august
                                               1995.
     Altarul de vară(1996-1997)
                                                         Aghiasmatarul
                                                          Aghiasmatarul     completează
                                                    ansamblul mănăstiresc şi se afla
                                                    într-un loc central. Are patru intrări,
                                                    iar în mijloc o fântână. Acesta
                                                    evoca construcţiile anexa, de pe
                                                    langă basilicile paleocreştine în
                                                    care se săvârşea şi se păstra
                                                    aghiasma.



    Altarul de vara este aşezat în partea
centrala a spaţiului care formează incinta
mănăstirii. Aici se oficiază Sfintele
Liturghii arhiereşti la prăznuirea hramului.
Tot aici se oficiază sfintele slujbe în
duminici şi sărbători din anotimpurile
calde, precum şi alte slujbe importante.
Este elementul de arhitectura relativ
nou,care prelungeşte tematica arhitecturii
populare specifica Maramureşului istoric.
Continuând arta cioplirii lemnului prin
meşterii locali, grefata pe un limbaj
modern, prin aceasta lucrare s-a obţinut
un spaţiu contemplativ, în care trecutul
devine viabil şi reprezintă o punte de
legătura cu viitorul.                          20
Casa Maicilor
      Staretia (1995-1996)                     Casa maicilor se află în partea de nord-
                                               vest a ansamblului mănăstiresc şi este o
                                               clădire cu trei nivele: demisol, parter şi
                                               etaj.
                                                    La demisol se află un depozit şi
                                               centrala termică iar la parter şi etaj sunt
                                               chilii .Casa maicilor are în faţadă, la
                                               fiecare nivel, terase împodobite cu flori.




        Stareţia, construcţie supraetajată
de o cuceritoare fantezie arhitectonica,
remarcabilă transpunere creatoare a
stilului maramureşan al bisericilor de
lemn, este amplasată în partea de sud-
vest a complexului mănăstiresc şi este               Casa Meşterilor
construită în patru nivele: demisol,
parter,etaj şi mansarda. Demisolul este
din beton armat care sunt placaţi în
exterior cu piatra de râu.
      Parterul are trei intrări: una dinspre
est, alta dinspre nord şi a treia dinspre
vest. La etaj se află chilii, bilioteca si
paraclisul, care se ridică si la mansardă.
La mansardă sunt chilii, paraclis, sala de
lectură. Acoperişul este din şindrila de
brad lucrat în acelaşi stil ca şi cel de la
biserică.




                                                     Casa meşterilor este o clădire în
                                                 care se află atelierele meşterilor şi este
                                                 amplasată în partea de sud-vest a
                                                 ansamblului monahal. Este o clădire
                                                 destinată      spaţiului productiv      ce
                                                 adăposteşte mai multe ateliere, atât la
                                                 parter, cât şi la etaj.
                                               21
La noi in Maramu`
 Turnul-clopotniţă (1998)
                                                       Muzeul este amplasat în partea de
                                                  sud-est a mănăstirii, în imediata
                                                  vecinătate a turnului clopotniţă. Fiind un
                                                  obiectiv destinat turiştilor şi pelerinilor
                                                  dornici de informare asupra trecutului
                                                  religios şi cultural al provinciei istorice
                                                  Maramureş, este astfel amplasat ca să
                                                  aibă o legătură directa cu accesul în
                                                  mănăstire şi pentru a nu perturba
                                                  activităţile cu caracter religios al
                                                  mănăstirii.




    Clopotniţa se află într-un turn mare
amplasat în partea sud-estica a
complexului mănăstiresc. Pe sub bolta
largă şi înaltă a acestui turn se face
intrarea în incinta mănăstirii. Arcada din
faţă a bolţii poartă inscripţia biblică
"Aceasta nu e alta fără numai casa lui
Dumnezeu, aceasta este poarta cerului"
(Facere 28, 17). În partea stângă a clădirii
turnului se află un magazin cu cărţi şi
obiecte bisericeşti, iar în dreapta se afla o
alta încapere şi scara care urcă la                    O alta atracţie pentru copiii
clopote.
                                                        În incinta mănăstirii sunt găzduite
          Muzeul monahal                           câteva animăluţe care sunt in grija
                                                   măicuţelor. Acestea s-au obişnuit cu
                                                   turiştii si sunt adevărate vedete. Ştiu
                                                   când sunt fotografiate şi le place sa fie
                                                   admirate. Măicuţele au spre îngrijite
                                                   câţiva porumbei ,o căprioară un căprior
                                                   si un păun cu o coada superbă.




     Observându-se un aflux de pelerini şi
turişti atraşi de tradiţiile, autenticitatea şi
frumuseţile zonelor de pe Valea Izei,s-a
considerat necesară construirea şi
amenajarea unui muzeu care să
întregească funcţiile mănăstirii.

                                                  22
Lumea de fantasme a satului
                   maramureşean
           Satul maramureşean este locul unde bătrânii mai cred încă
      într-o lume paralelă ,populata cu fiinţe mitice care ne pun viaţa şi
      sănătatea în pericol.

                                                Descântătoarele
                                                    Femeile care ştiu sa facă vrăji
                                                tradiţionale. Aceste persoane exista într-
                                                adevăr şi azi răspândite prin câteva sate
                                                şi stăpânesc tehnici arhaice, secrete
                                                moştenite din mama în fiică, ori învăţate
                                                de la alte vrăjitoare de renume.

     Fata pădurii
    Este o fiinţă    mitologică şi arată în
general ca o femeie frumoasă,care
înnebuneşte bărbaţii. Ţăranii susţin că
mai apare şi azi uneori, prin munţi sau
chiar prin sate, noaptea.




                                                     Foca ,sau omul dintre focuri, apare
                                                rar şi doar vara, în mijlocul fulgerelor şi
                                                trăsnetelor, în timpul sărbătorii Ilie, Pălie
                                                si Foca.
     Strigoii
      În mitologia românească sunt
sufletele rele ale morţilor,ieşite din
morminte în timpul nopţii. Exista strigoi vii
şi strigoi morţi. Când este lună nouă,
strigoii ies din morminte sau îşi părăsesc
trupul şi încep să danseze sau să facă tot
felul de răutăţi. Noaptea lor este aceea de
Sfântul Andrei.

                                                   23
Mici vedete C.E.N.T




          24
25
Interviuri “vedetelor” CENT


                                                    Bogdan Bota clasa a X-a C
   Bogdan Făraş clasa a X-a G                                            interpret
               dansator                             1)De la ce vârsta ai început sa cânţi la
                                                    vioara?
  1)De ce ai ales sa faci dan-                      “ Am inceput sa cand de la varsta de 8 ani”
suri populare şi nu un alt tip                      2) De ce ai ales vioara si nu alt
De dansuri?                                         instrument?
       “De mic,de la vârsta de                      “Mi-a plăcut de când eram mic vioara si
                                                    am
8 ani parinţii m-au dus la
                                                     ales sa o studiez”
dansuri populare si aşa mi-a                        3)La ce festivaluri importante ai participat
 fost dat sa rămân.”                                si
  2)La ce ansamblu eşti?                            ce premii ai caştigat?
       “Nu doresc să dau nume ,este din Baia                 “Am participat la:
Mare”                                                  Festivalul “Alina-te dor, alina” din
   3)De cât timp eşti în acest ansamblu?            Cicîrlău
                                                     unde am obtinut locul I
        “De cinci ani de zile dar am renunţat
din motive personale şi sper ca ceea ce am             Festivalul”Floare mandra
învăţat in aceşti ani îi voi putea învăţa şi pe     de pe Iza” din Sieu unde am
alţii.”                                              obtinut locul II
                                                        Festivalul National al
                                                    cantecului si dansului popular
                                                    Din Chioar unde am obţinut
      Doruţ Iştoan clasa a X-a A
                                                    locul I, şi multe alte festivaluri”
        interpretă şi dansatoare
 1)Din ce ansamblu faci parte ?
 “ Din Ansamblul Măgura Cer-
neşti.”                                                  Pop Mădălina clasa a IX- a
  2)De ce dansurile şi muzica po-                   1)Din ce ansamblu faci parte?
                                                          “Din Ansamblul Tradiţii Maramureşene”
pulară şi nu un alt gen de muzică?
                                                    2)De la ce vârstă ai început să dansezi şi
    “Pentru că stau in mediul rural şi pentru       de
că m-a atras mai mult ,dar şi unele influenţe       ce ai ales dansurile populare?
din partea părinţilor.”                                 “ Am inceput la varsta de 7 ani la un
  3)La ce festivaluri importante ai participat      ansamblu de amatori. Am ales sa fac
şi ce premii aţi luat?                              dansuri
   “2007- Polonia “Festivalul             Ţărilor   populare deoarece îmi plac si vreau să duc
Carpatice Locul II                                  mai
                                                    departe tradiţia acestui popor
     2008 -Bucureşti Festivalul de Colinde
(ca solista)                                        3)La ce festivaluri ai
                                                     participat?
      2009-Grecia festivalul de Paşti –Locul I
                                                    “Am participat la festivale
          - Satulung Festivalul Portului             internationale in Polonia,
 Popular –Marele Premiu                             -la Nunta Zamfirei
 Şi multe alte concursuri si festivaluri.           din Bistrita
                                                    si lamulte alte festivaluri.”
                                                     26
Bibliografie
1.*** “Albumul Maramureş” Baia Mare Editura “Proema” 2002
2.Andreescu Florin– “Maramureş ţara veche” Bucureşti Editura “Ad Libri”2008
3.Dorin Ştef- “Antologia de folclor din Maramureş” Baia Mare Editura
        “Etnologica” 2007
4.Faiciuc Dobozi Elisabeta- “Dragomireşti străveche ţară maramureşeană”
        Cluj Napoca Editura “Dragoş Vodă” 1988
5.Florin Andreescu şi Petru Goja- “Maramureş ghid turistic” Bucureşti Editura
        “Ad Libri” 2006
6.Gorovei Artur- “Ouale de paste” Bucureşti Editura “Paiadea” 2001
7.Ioan Nădişan-“Maramureş ghid turistic” Bucureşti Editura “Sport-Turism”
        1880
8.Petru Ulian- “Săpânţa cimitirul unde morţii povestesc” vol.1 Cluj Napoca
        editura “Grinta” 2005
9.Ştiucă Narcisa “Sărbătoarea noastră cea de toate zilele” vol.1 şi 2 Bucureşti
        Editura “Carte de buzunar” 2004
Internet:
1.www.visitmaramures.ro
2.http://ro.wikipedia.rog/wiki/Barsana,_Maramures
3.http://images.google.ro
4.http://maramures.romaniaexplorer.com
5.www.cimec.ro/Etnografie/mestesuguri/obtad.htm
6.www.spiritelenaturii.go.ro
7.www.ropedia.ro/romania/localitati/prezentare/Maramures/Sapanta
8.www.wikisounce.org/wiki/Maramures_band_cultural/ceramica_de Sacel




                                         27
Colegiul Economic “ Nicolae Titulescu “ Baia Mare




              Realizatori:
                      Mureşan Liana
                      Mare Andreea
                      Buşecan Florina




                    Profesor coordonator:

ISSN: 8932-1417
                          Carmen Silvia Mureşan

Contenu connexe

Tendances

A lenda de arlequim
A lenda de arlequimA lenda de arlequim
A lenda de arlequimcasmaria
 
Caixa de lápis de cores
Caixa de lápis de coresCaixa de lápis de cores
Caixa de lápis de coresfatimasilva1957
 
Undha usuking tembung lan unggah-ungguh basa
Undha usuking tembung lan unggah-ungguh basaUndha usuking tembung lan unggah-ungguh basa
Undha usuking tembung lan unggah-ungguh basaAyu Spears
 
siguranta_online_prezentare ppt.pptx
siguranta_online_prezentare ppt.pptxsiguranta_online_prezentare ppt.pptx
siguranta_online_prezentare ppt.pptxTatyanaLeonid
 
Planificare orientativa proiect toamna
Planificare orientativa proiect toamnaPlanificare orientativa proiect toamna
Planificare orientativa proiect toamnadinescusilvia
 
Bacaan bergred kv+kv
Bacaan bergred kv+kvBacaan bergred kv+kv
Bacaan bergred kv+kvubong78
 
Corre corre cabacinha
Corre corre cabacinha  Corre corre cabacinha
Corre corre cabacinha lidiacosta
 
A lenda de arlequim 1º e 2º ano
A lenda de arlequim 1º e 2º anoA lenda de arlequim 1º e 2º ano
A lenda de arlequim 1º e 2º anoConceição Garcês
 
Adivinhas de inverno
Adivinhas de invernoAdivinhas de inverno
Adivinhas de invernoaasf
 
Aventura castanha medronho
Aventura castanha medronhoAventura castanha medronho
Aventura castanha medronhoMaria Leonor
 
A menina do mar
A menina do marA menina do mar
A menina do marmilperolas
 
A HistóRia Do Bolo Rei
A HistóRia Do Bolo ReiA HistóRia Do Bolo Rei
A HistóRia Do Bolo Reiguest56ac6d
 
Pai posso dar um soco nele
Pai posso dar um soco nelePai posso dar um soco nele
Pai posso dar um soco neleMiriam Camargo
 

Tendances (20)

A lenda de arlequim
A lenda de arlequimA lenda de arlequim
A lenda de arlequim
 
Caixa de lápis de cores
Caixa de lápis de coresCaixa de lápis de cores
Caixa de lápis de cores
 
A lenda de arlequim 3 e 4 ano
A lenda de arlequim 3 e 4 anoA lenda de arlequim 3 e 4 ano
A lenda de arlequim 3 e 4 ano
 
Exemplu proiect grupa M-211
Exemplu proiect grupa  M-211Exemplu proiect grupa  M-211
Exemplu proiect grupa M-211
 
Undha usuking tembung lan unggah-ungguh basa
Undha usuking tembung lan unggah-ungguh basaUndha usuking tembung lan unggah-ungguh basa
Undha usuking tembung lan unggah-ungguh basa
 
siguranta_online_prezentare ppt.pptx
siguranta_online_prezentare ppt.pptxsiguranta_online_prezentare ppt.pptx
siguranta_online_prezentare ppt.pptx
 
Planificare orientativa proiect toamna
Planificare orientativa proiect toamnaPlanificare orientativa proiect toamna
Planificare orientativa proiect toamna
 
Kad bacaan
Kad bacaanKad bacaan
Kad bacaan
 
Bacaan bergred kv+kv
Bacaan bergred kv+kvBacaan bergred kv+kv
Bacaan bergred kv+kv
 
Corre corre cabacinha
Corre corre cabacinha  Corre corre cabacinha
Corre corre cabacinha
 
Frutos do outono
Frutos do outonoFrutos do outono
Frutos do outono
 
A lenda de arlequim 1º e 2º ano
A lenda de arlequim 1º e 2º anoA lenda de arlequim 1º e 2º ano
A lenda de arlequim 1º e 2º ano
 
Powerpoint dia do pai
Powerpoint dia do paiPowerpoint dia do pai
Powerpoint dia do pai
 
Adivinhas de inverno
Adivinhas de invernoAdivinhas de inverno
Adivinhas de inverno
 
Aventura castanha medronho
Aventura castanha medronhoAventura castanha medronho
Aventura castanha medronho
 
A menina do mar
A menina do marA menina do mar
A menina do mar
 
A HistóRia Do Bolo Rei
A HistóRia Do Bolo ReiA HistóRia Do Bolo Rei
A HistóRia Do Bolo Rei
 
Maria castanha
Maria castanhaMaria castanha
Maria castanha
 
História outono
História outonoHistória outono
História outono
 
Pai posso dar um soco nele
Pai posso dar um soco nelePai posso dar um soco nele
Pai posso dar um soco nele
 

En vedette

Prezentare istoric timisoara
Prezentare istoric timisoaraPrezentare istoric timisoara
Prezentare istoric timisoaraTvei Andrei
 
Sunt mandru ca sunt roman
Sunt mandru ca sunt romanSunt mandru ca sunt roman
Sunt mandru ca sunt romanradu_ciocan
 
Modele de-cusaturi-romanesti-ana-pintilie-ed-tehnica-1977
Modele de-cusaturi-romanesti-ana-pintilie-ed-tehnica-1977Modele de-cusaturi-romanesti-ana-pintilie-ed-tehnica-1977
Modele de-cusaturi-romanesti-ana-pintilie-ed-tehnica-1977Antoneta Irsa
 

En vedette (6)

Maramures
MaramuresMaramures
Maramures
 
Prezentare istoric timisoara
Prezentare istoric timisoaraPrezentare istoric timisoara
Prezentare istoric timisoara
 
Sunt mandru ca sunt roman
Sunt mandru ca sunt romanSunt mandru ca sunt roman
Sunt mandru ca sunt roman
 
Modele de-cusaturi-romanesti-ana-pintilie-ed-tehnica-1977
Modele de-cusaturi-romanesti-ana-pintilie-ed-tehnica-1977Modele de-cusaturi-romanesti-ana-pintilie-ed-tehnica-1977
Modele de-cusaturi-romanesti-ana-pintilie-ed-tehnica-1977
 
Romania
RomaniaRomania
Romania
 
Romania Presentation
Romania PresentationRomania Presentation
Romania Presentation
 

Similaire à La noi in maramu'

Explorarea traditiilor romanesti
Explorarea traditiilor romanestiExplorarea traditiilor romanesti
Explorarea traditiilor romanestilibertine
 
Port Traditional
Port TraditionalPort Traditional
Port Traditionallilimunt
 
Maramures 1215020613947724-9
Maramures 1215020613947724-9Maramures 1215020613947724-9
Maramures 1215020613947724-9Carla Paula Musat
 
Traditii br
Traditii brTraditii br
Traditii brimarnl
 
Traditii si obiceiuri locale 1
Traditii si obiceiuri locale 1Traditii si obiceiuri locale 1
Traditii si obiceiuri locale 1cercelarum
 
Colindatul cu ursul
Colindatul cu ursulColindatul cu ursul
Colindatul cu ursulcmgavrila
 
Comunitatea mea malureni2
Comunitatea mea  malureni2Comunitatea mea  malureni2
Comunitatea mea malureni2scmargineni
 

Similaire à La noi in maramu' (8)

Explorarea traditiilor romanesti
Explorarea traditiilor romanestiExplorarea traditiilor romanesti
Explorarea traditiilor romanesti
 
Port Traditional
Port TraditionalPort Traditional
Port Traditional
 
Maramures 1215020613947724-9
Maramures 1215020613947724-9Maramures 1215020613947724-9
Maramures 1215020613947724-9
 
Costumul osenesc
Costumul osenescCostumul osenesc
Costumul osenesc
 
Traditii br
Traditii brTraditii br
Traditii br
 
Traditii si obiceiuri locale 1
Traditii si obiceiuri locale 1Traditii si obiceiuri locale 1
Traditii si obiceiuri locale 1
 
Colindatul cu ursul
Colindatul cu ursulColindatul cu ursul
Colindatul cu ursul
 
Comunitatea mea malureni2
Comunitatea mea  malureni2Comunitatea mea  malureni2
Comunitatea mea malureni2
 

Plus de COLEGIUL ECONOMIC "NICOLAE TITULESCU"

Plus de COLEGIUL ECONOMIC "NICOLAE TITULESCU" (20)

Energia mecanică
Energia mecanicăEnergia mecanică
Energia mecanică
 
Problema de mecanic
Problema de mecanic Problema de mecanic
Problema de mecanic
 
Probleme cinematica
Probleme cinematicaProbleme cinematica
Probleme cinematica
 
Probleme electrocinetica1
Probleme electrocinetica1Probleme electrocinetica1
Probleme electrocinetica1
 
Oraselul din vis
Oraselul din visOraselul din vis
Oraselul din vis
 
Parcul.iluminat
Parcul.iluminatParcul.iluminat
Parcul.iluminat
 
Casa ecologica
Casa ecologicaCasa ecologica
Casa ecologica
 
Ferma ecologicagata
Ferma ecologicagataFerma ecologicagata
Ferma ecologicagata
 
Măsurarea distanței focale
Măsurarea distanței focaleMăsurarea distanței focale
Măsurarea distanței focale
 
Spectacol de lumini
Spectacol de luminiSpectacol de lumini
Spectacol de lumini
 
Multiplu generator (1)
Multiplu generator (1)Multiplu generator (1)
Multiplu generator (1)
 
Aeolipile
AeolipileAeolipile
Aeolipile
 
Infinity mirror
Infinity mirrorInfinity mirror
Infinity mirror
 
Turbina eoliana
Turbina eolianaTurbina eoliana
Turbina eoliana
 
Orasul cu fantana arteziana
Orasul cu fantana artezianaOrasul cu fantana arteziana
Orasul cu fantana arteziana
 
Ghost houseref
Ghost houserefGhost houseref
Ghost houseref
 
Oraselul din vis
Oraselul din visOraselul din vis
Oraselul din vis
 
Parcul.iluminat
Parcul.iluminatParcul.iluminat
Parcul.iluminat
 
Excavator
ExcavatorExcavator
Excavator
 
Ferma ecologica f
Ferma ecologica fFerma ecologica f
Ferma ecologica f
 

La noi in maramu'

  • 1. 1
  • 2. 1.Legenda Maramureşului 2.Portul popular -Maramureşul istoric -Lăpuş 3.Obiceiuri şi tradiţii de sărbători - -De Paşte 4.Mesteşuguri tradiţionale -Sculpturi din lemn -Ceramică -Textile 5.Un popas la :Săpânţa -Cimitirul Vesel 6.Manastiri Maramureşene :Bârsana 7.Lumea de fantasme a satului maramureşan 8. Mici vedete CENT 9.Intervu vedete cent 10.Bibleografie 2
  • 3. Legenda Maramureşului În vremurile de demult tare, în acest găvan ascuns trăiau uriaşii. La urmă,din neamul lor n-a mai rămas decât un bătrân şi fiica sa, Rozalia, frumoasă ca raza de soare. Într-o bună zi, fata singură şi tristă, coboară din munţi prin pădurea deasă,urmând firul apei ce se cheamă Iza. Pe malul râului, Rozalia văzu într-o poiană nişte oameni mici, care nu s-au speriat atunci când fata îi luă în poală, şi- i duse tatălui ei. Bătrânul, când îi văzu, spuse:“ aceştia sunt din neamul romanilor, şi ei ne vor lua locul”. Până la urmă cedă, iar Rozalia şi feciorul ales au făcut nuntă şapte zile, în şapte munţi, cu şapte ape. Ei au avut şapte feciori, ai căror nepoţi si strănepoţi au populat malurile râurilor Iza, Mara, Cosău, Tisa, Vişeu, Săpânţa . În amintirea primei femei, urmaşii au botezat întâia aşezare de pe Iza- Rozavlea, iar pentru ca Mara avea cea mai buna apa dintre toate, şi-au zis maramureşeni.” Fata l-a rugat apoi pe stăpânul munţilor şi apelor, să-l facă pe un om,care-i plăcea, mai mare, iar pe ea, mai mică. Bătrânul medită îndelung: de-i va face pe plac, fata-l va părăsi, de nu, li se va stinge stirpea. 3
  • 4. La noi în Maramu’ Portu popular ~Maramureşul istoric~ Portul femeiesc În ceea ce priveşte cromatica Găteala capului Fetele tinere îşi broderiilor femeile împletesc părul în două cozi, pe care le bătrâne în alb, cele lasă pe spate, împodobite doar de mai învârstă în galben, sărbători cu diverse flori. iar cele tinere, pe După căsătorie femeile poartă pe cap lângă alb şi galben batic din pânză înflorată ,iar de sărbători folosesc din plin din caşmir. Femeile bătrâne poartă roşu, verde şi albastru. baticuri negre. Zadia - Portul popular îşi completează compoziţia cu două catrinţe numite „zadii”, un fel de şorţuri care se poartă în faţă şi în spate.. Zadiile se prind la mijloc cu brâie din lână colorată. Dungile paralele orizontale, cu culori Îmbrăcămintea alternative conferă zadiilor un aspect cromatic de bază al întregului costum.. Cea mai frecventă îmbinare cromatică Cămaşa –Materialul din care sunt este aceea de roşu cu negru sau negru cu confecţionate cămăşile este pânza de portocaliu, dar întotdeauna ultima dunga cânepă şi pânza de bumbac pentru de jos este neagră. cămăşile de sărbătoare sau uneori din cânepă şi bumbac. În Transilvania mânecile cămăşilor sunt mai scurte, până peste cot, în majoritatea cazurilor cu volane. Elementele ornamentale erau predominante geometrice, stilul floral impunându-se tot mai des în zilele noastre . 4
  • 5. Fusta Încă de acum 40-50 de ani nu se mai poartă zadii pe valea Tisei. Ele au fost înlocuite de fuste largi, creţe, din caşmir înflorat, iar mai recent si stofă sau caşmir , numite „sucnă” . La aceste fuste se poartă încă în continuare cămaşa maramureşeană. Laibăr În portul mai nou al tinerilor a pătruns laibărul, o vestă scurtă, fără mâneci, fără guler, din ţesătură de lână. Aceste laibăre sunt negre, gri sau mai nou verzi-albastre. Ele sunt mai des întâlnite pe valea Izei. Pieptarul Chiar şi vara, femeile poartă, mai ales de sărbători, un pieptar scurt până în brâu fără mâneci, din piele cu blană înăuntru. În trecut, pieptarele erau ornate cu aplicaţii decupate din piele subţire colorată şi cu puţine broderii. Pieptarele sunt tivite cu blană Guba neagră sau roşie. Unele pieptare au ciucuri de lână sau mătase colorată. Este o piesă de port de iarnă generalizată, purtată atât de femei cât Femeile mai învârstă nu poartă şi de bărbaţi. Materialul de gubă se asemenea pieptare nici în zilele de lucru face din ţesătură de lână toarsă doar la vreme mai răcoroasă, pieptare groasă. Culoarea este cea naturală a simple, cu tivitură de blană. lânii: albă, gri (sură) sau neagră. Totuşi mai frecvente sunt gubele albe. Deşi este o piesă purtată doar pe vreme rece, are şi un rol tradiţional, fiind o piesă de port nelipsită la nunţi. 5
  • 6. La noi în Maramu’ Încălţămintea În trecut, iarna, femeile mai învârstă purtau „ cioareci”, un fel de pantaloni lungi din ţesătură de lână albă. Celelalte femei înfăşurau picioarele în obdele ţesute din patru iţe, din lână albă. Ca încălţăminte purtau opinci din piele de vită. Aţele late de 1 cm ,făcute din câte patru fire de lână neagră răsucite, se înfăşurau pe glezna piciorului. Podoabe În tot Maramureşul, de la fetiţă la bătrână, fiecare poartă în jurul gâtului „zgărdanul”. De obicei, culoarea de fond este negru, iar ornamentele geometrice din mărgele de diferite culori. Foarte întâlnite sunt acum zgărdanele cu Fetele şi femeile mai tinere poartă cizme negre cu toc sau ornament pe fond alb. La pantofi, cu ornament la călcâi. zgărdanele mai noi apar, tot mai Astăzi se poartă tot mai mult des, ornamente vegetale şi florale. încălţămintea de fabrică, iar în locul obdelelor se întâlnesc ciorapii din lână sau bumbac alb cu diverse modele în partea lor de sus. 6
  • 7. Portul bărbătesc Găteala capului : În Maramureş bărbaţii au purtat, până la începuturile veacului nostru plete şi părul rotunjit pe frunte. Astăzi această tunsoare a fost înlocuită cu pălării din pâslă sau din paie. Forma pălăriilor din pâslă diferă după epocă. Pentru vară, tinerii poartă pălării de paie cu calotă şi boruri mici, ca cele oşeneşti. Iarna sunt folosite căciuli, plate, cu fundul rotund, aşa numitele „ căciuli rotilate” Cămaşa mai veche, purtată încă de bătrânii din Săpânţa, este numită „cămaşă bătrânească” sau „cămaşă peste curea” deoarece este o cămaşă foarte scurtă, atât doar cât ţine lăţimea mânecii, lăsând astfel o parte din piept gol, deasupra curelei late. În zilele noastre, cămaşa a devenit mai lungă, depăşind mijlocul, iar mânecile s-au îngustat. De asemenea ornamentica s-a dezvoltat acoperind bentiţa îngustă din jurul gâtului şi marginile de jos ale mânecilor. Cămaşa aceasta se poartă peste izmene, sau sub chimir. Feciorii îşi pun de sărbători zgărdane, panglici, în jurul căciulilor şi a pălăriilor, cât şi „ciucalăi”, ciucuri din lână şi pene. CĂMAŞA Lucrată din pânză de cânepă sau bumbac ţesută în două iţe, cămaşa are un croi foarte simplu, cu mânecile încreţite, prinse din umăr cu o răscroială mică la gât, încheiată cu un şiret. 7
  • 8. La noi in Maramu’ IZMENE Numite „gacii”, sunt lucrate din acelaşi material ca şi cămaşa. Sunt largi, dar mai înguste decât cele oşeneşti şi mai lungi. În afară de „cheiţe”, care încheie pe lături lăţimile pânzei şi de destrămături, sunt gacii care nu au nici un alt element ornamental. Prin dispariţia cămăşii bătrâneşti şi prin folosirea cămăşii de oraş sau a pantalonilor de stofă, dispare şi chimirul. PIEPTARUL CIOARECI Iarna se poartă cioareci din material de lână albă, ţesută în patru iţe şi dată la piuă. Cioarecii au următoarele componente de croi, culoare, ornamentică: obadă, jeburile (buzunarele), roitul, culoarea şi numărul „postaviilor” si brazii. La cioareci nu apare nici un element ornamental. Pieptarul este unul din elementele ornamentale cele mai importante ale costumului bărbătesc din Maramureş, prin posibilitatea pe care o are de a permite o largă desfăşurare ornamentală şi cromatică. Pieptarul bătrânesc este mai simplu, cu mari spaţii albe şi cu câteva elemente ornamentale în piele şi broderie pe margini, la buzunare şi un mic câmp ornamental la spate, sub guler. CHIMIRUL Foarte folosit pentru încins, este chimirul din piele, numit „cura lată”. Lungimea lor ajunge la 30 cm şi au între 3-5 catarame. Ornamentele sunt prestate sau realizate prin şuviţe subţiri de piele colorată. Pe lângă rolul lor practic de a ţine mijlocul în timpul lucrului la pădure, chimirele mai au şi un rol decorativ în ansamblul costumului. 8
  • 9. ÎNCĂLŢĂMINTEA- Din piesele anexe fac parte şi „mânecile”, manşete purtate în zile de sărbătoare, de către feciori. Acestea sunt făcute din stofă, sau mai nou din catifea, bogat ornamentate cu broderii din lână colorată şi mărgele. În afară de tureci şi cizme cu toc şi ţinte, încălţămintea e absolut identică cu cea femeiască. Îmbrăcămintea copiilor PIESE DE PORT ANEXE- Una din piesele anexe nelipsite din portul bărbătesc a fost în trecut „traista feciorească ” care este ţesută în război, din lână, ca un covor, cu ornamente geometrice în roşu, verde, vişiniu, cu o clapă cu franjuri şi cu o baieră lată, ţesută Îmbrăcămintea copiilor în aceiaşi tehnică şi cu aceleaşi maramureşeni este identica cu ornamente. cea a adulţilor având aceleaşi elemente . 9
  • 10. La noi in Maramu` Lăpuş Portul femeiesc Îmbrăcămintea Găteala capului Cămaşa In Lăpuş, nici fetitele mici nu umbla cu capul dezvelit, ci cu o basma înflorată. Aceasta basma se leagă fie în fată sub bărbie fie în spate peste colt. Fetele mai mari îşi noada basmaua sub coltul de la spate care rămâne slobod, dar intr-o parte ca în Maramureş lăsând un colţ pe umăr. Una din cele mai importante piese ale portului femeiesc din Lăpuş este cămaşa. Cel mai vechi tip este cămaşa numită “rumânească”, cu mâneca pornind de la gât şi încreţită împreună cu faţa şi spatele cămeşii. Mâneca, mai scurtă, cam până la cot, e strânsă într-o încreţitură, lărgindu-se apoi într-un volan mare. Spre deosebire de alte regiuni fetele din Lăpuş îşi împletesc doua cozi pe care le aşează pe cap, paralel, in lung. Fetele, înainte de nunta sau de sărători, îşi împlinesc doua cozi pe care le împreună la capete. Din creştetul capului si de-a lungul celor doua cozi prind de zgărdane din mărgele, panglici şi flori naturale sau artificiale. Ornamentele sunt dispuse la guler, la piept, peste cot, la încreţitura mânecii şi la volan “bezer”. La cele de peste cot şi de la volanul mânecii sunt executate prin ţesătură de motive geometrice. Cel mai interesant este ornamentul de la piept. Pânza pieptarului cămeşii este foarte încreţită, pe o porţiune în formă de romb, şi se brodează cu acul ornamentele geometrice. Aceasta poartă numele de “ cămaşă cu chiept”. 10
  • 11. Zadii Incălţămintea În afară de opinci de tip maramureşan şi obdiele, se mai purtau cizme negre înalte. Mai de mult se purtau doua zadii identice în faţă şi în spate, peste poale. La zilele de lucru zadiile erau negre iar de sărbători albastre. Ţesute la război în 4 iţe din păr de lână şi canură, zadiile au în partea de jos o dungă cu alesături de ornamente geometrice în ţesătură, policrome cu predominanţa culorilor roşu, portocaliu şi alb. Spre deosebire de zadiile vechi cu ornamente exclusiv geometrice, la cele mai noi au apărut ornamente florale .În secolul nostru au pătruns dinspre Bistriţa “zadiile suceneşti”, care poarta numele Podoabe satului Suciu, pe unde au pătruns. Zgărdanele sunt foarte frecvente în Pieptar Lăpuş, de formă dreaptă sau în colţuri. Numită “zgardă”, se poartă în jurul gâtului şi are ornamente foarte variate, de la geometrice la florale, în culori foarte diferite. Dar în afară de aceste zgărzi mai există şi aşa numitele “barşoane”, care se poartă în jurul gâtului lăsate slobode pe piept. Tot aşa se numeşte şi zgarda lungă care se poartă prinsă pe cap şi de cozile fetelor. La vreme rece femeile poartă pieptare de piele, cu blană înauntru. Acestea sunt lucrate de mană, de tip năsăudean, cu piele vopsită negru şi cu ornamente florale policrome, brodate cu matase pe tot pieptul. 11
  • 12. La noi in Maramu` Portul bărbătesc Găteala capului Chimir Este asemănător cu cel din Maramureş. Batrânii îl purtau sub cămaşă iar tinerii peste cămaşă, Îmbrăcămintea Cioareci Cămaşa Cu un guler mic, închisă la gât cu un şiret, cu o mânecă amplă, încreţită la locul de îmbinare la umăr cu corpul cămăşii şi la manşetă, cămaşa bărbătească, lungă până peste brâu, lucrată din pânză ţesută din bumbac, este foarte simplă. Interesant este însă un alt tip de cămaşă, frecventă în trecut, si anume “căbatul” care se purtă simplu sau peste cămaşa obişnuită. aceasta este considerată cămaşă de lucru. Tipul de cioreci este identic cu cel din maramureş. Existau mici diferenţe între cioarecii de iobagi şi cei de nemeşi. Cei de iobagi erau destrămaţi şi aveau franjuri în partea de jos şi cusătura în rosu iar cei de nemeşi aveau doar o manşetă. Identice cu cele femeiesti Pieptar Izmene Lucrate din acelaş material ca şi cămăşile, sunt destul de lungi , pânş la mijlocul gambei, mai late pt portul de sărbătoare şi mai înguste penru cel de lucru. Mult încreţite la brâu, au în partea de jos mici cusături în alb şi destrămătură, franjuri numite “roit”. Încaltamintea: pe langa opinci s-au purtat mult cizme, iar acum bocanci si pantofi. 12
  • 13. Obiceiuri şi tradiţii de sarbători. Sărbătorile Pascale Pastele reprezintă sărbătoarea Învierii lui Isus Hristos. Începutul acestei sărbători e văzută chiar în Cina cea de Taină, pâinea şi vinul simbolizând sacrificiul trupului şi al sângelui, ca preţ al răscumpărării. În tradiţia ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat o dată cu Postul de şapte săptămâni. La această întrebare răspund o mulţime de legende care fac din oul roşu o adevărată emblemă a sărbătorii legându-l cum e firesc, de răstignirea lui Iisus Hristos. Cea mai răspândită redinţă este ceea ca Mironosiţele (cele 3 Mării care au venit să-L jelească pe Iisus ) au adus oua ca prinoase la picioarele Lui şi că acestea s-au înroşit de sângele jertfei. O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se Concentrează asupra casei, a curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle. De ce trebuie să avem ouă roşii pe masă de Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii dintre Paşti? sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spălă cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică. Acasă le e îngăduit să rămână doar celor foarte bolnavi. La biserică, preotul - cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi - iese cu lumânarea aprinsă (Lumina) şi înconjoară biserica de trei ori. 13
  • 14. La noi in Maramu` Tocmai de aceea se spune că sufletele celor care mor în Săptămâna Luminata ajung direct în Rai. Cu lumânarea aprinsa, fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mica pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul Anului Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/pâinea, ouăle roşii, În funcţie de zonele ţarii, există carnea de miel, sarea si vinul) abia după obiceiuri şi obiceiuri. Poate cel mai de ce acestea se sfinţesc si după ce fiecare notorietate e unul din zona Transilvaniei, persoana participă la Liturghie. cunoscut sub numele de "stropit". Potrivit acestui obicei preluat de la maghiari - băieţii merg în familiile în care exista o fata sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, "ca sa nu se vestejească". Prima zi de Paşte trebuie să fie petrecută liniştit, fiind interzisa orice activitate distractivă. În această zi, e interzis si somnul. Luni, a doua zi de Paşte, oamenii dau de pomană pentru cei morţi, mergând, în cele mai multe cazuri, Stropitul este păstrat si azi si reprezintă la cimitir. O credinţa răspândita printre un bun prilej pentru o reîntâlnire cu români e ca, timp de o săptămână de la prietenii, si, în fond, de distracţie. Înviere, porţile Raiului sunt deschise larg. 14
  • 15. Arta Maramureşană ~ Sculptură din lemn ~ Lemnul este sufletul viu și verde al maramureşanului , adăpost al trupului şi spiritului, ajutor în munca pe câmp, căldura în nopțile de iarnă, într-un cuvânt, inima Maramureşului. Nu puţini ţărani au fost meşterii propriilor case. Unii s-au ridicat şi au devenit meşteri de biserici şi de porţi, sculptura în lemn împodobind capetele grinzilor de la case, ancadramentele ușilor și ale ferestrelor,cerdacele, stâlpii porţilor. Dovezi Datorită frumuseţii ornamentale vii ale lemnului se vad pe Valea Izei si Valea prin armonia proporţiilor porţile Mărei. Sunt porțile gospodăriilor din maramureşene şi-au cucerit o faimă Berbești, Ferești, Călinești, Sârbi și Budești, bine meritată. Adevărate opere de precum și în muzeele în aer liber din Sighet și Baia Mare. artă, ele sunt create de ţărani simplii cu un deosebit simţ al esteticului. Un element de mare originalitate al arhitecturii maramureşene de lemn îl Poarta maramureşeană este un constituie vechile biserici, cele mai multe ansamblu format din stâlpi groşi legaţi construite în secolele XVII - XVIII , unele pe în partea superioară de o cunună pe locul unor biserici mult mai vechi. care se fixează acoperişul cu grinzi uşoare. . 15
  • 16. La noi in Maramu` ~ Obicete din ceramică~ Pământul, apa și focul au prins suflet în mâna moroșanului. Din negura vremurilor, lutul a dat viaţă unor recipiente cu forme diversificate, de o frumusețe brută și păgână, pictate în culori obținute din pământuri și arse în cuptoare tradiționale. Ceramica de Săcel este arsă din lutul roșu, de foarte Bună Vasele sunt lucrate la roată, sunt calitate, este scos de la o mare ornate simplu, lustruite cu o piatră, lăsate adâncime, din puțuri de 15- 17 m încă o vreme la uscat, ţinute apoi in lăzi adâncime. până când se adună mai multe bucăţi şi, în sfârşit, arse în cuptor fără a fi smălţuite. Meşteşugul olăritului se practică şi azi la Săcel, cu aceleaşi tehnici străvechi. Prin forma vaselor,elementele decorative şi prin tehnicile de lucru, ceramica de Săcel este foarte asemănătoare cu ceramica dacică. Însă cuptorul în care ceramica se arde, este Alte tipuri de ceramică sunt ceramica de provenienţă romană. smălțuită ornamentată cu cornul de la Vama, Ceramica ornamentată cu cornul și pensula de la Vama și Lapuş,ceramica grafitată din Vama și Valea Izei și ceramica decorată cu pensula din Baia Sprie și Baia Mare. Astfel, roata olarilor din Maramureș a dat viață și răcoare apei din fântână și gust bucatelor de pe cuptoarele nevestelor. 16
  • 17. Textile Femeile Maramureşului și-au îmbrăcat familia, casele și bisericile cu arta țesutului în teară ( război), cu migăleala acului de cusut şi cu osteneala ochilor în nopţile lungi de iarna, întrupând astfel straie şi covoare, țoluri şi cergi, traiste şi trăistuțe, fețe de masă şi îmbrăcăminte de pat. Ştergurile au un colorit puternic, în tonuri primare de roşu şi negru, cu motive mari, asemănătoare celor de pe covoare. Cergile au o cromatică de două, până la patru culori. Ţesăturile autentice sunt cele vopsite în culori naturale, extrase din plante şi din coaja copacilor. În fiecare casă de gazde, se află în camera bună "ruda" - zestrea si mândria fetelor, cu țesături din lână și cânepă, cu toată îmbrăcămintea necesară unei case vrednice şi frumoase. Ţesăturile sunt lucrate şi colorate diferit, în funcție de locul şi cinstea date fiecăreia. Lucrate cu motive geometrice, în culori contrastante, covoarele au o bordură cu șiruri de reprezentări antropomorfe sau umane, cum ar fi "hora cu cătane" sau "calul şi călărețul". La Botiza, femeile culeg peste vară flori și frunze, rădăcini și scoarță de copac, și cu ele vopsesc lâna , împletind apoi simboluri păgâne și creștine în covoare minunate.Casele Maramureşului sunt așternute cu frumusețe şi culoare, cu dragoste şi respect pentru tradiţiie , cu căldură și ospitalitate în așteptarea veșnică de oaspeți. 17
  • 18. La noi in Maramu` Un popas la :Săpânţa Cimitirul vesel “De cu tânăr copilaş Io am fost Stan Ion Patraş, Să mă ascultaţi oameni buni Ce voi spune nu-s minciuni. Câte zile am trait Rău la nime n-am dorit, Dar bine cat am putut Orişicine mi-a cerut. Vai săraca lumea mea Că greu am trăit în ea.” Cimitirul Vesel din Săpânţa este Legenda spune ca atitudinea veselă singurul cimitir ale cărui epitafuri au tentă în faţa morţii este un obicei al Dacilor satirico-umoristică. Este creaţia care credeau în viaţa veşnică iar moartea meşterului popular Stan Ioan Pătraşcu. pentru ei era doar trecerea spre o altă Conform datelor existente, primele cruci lume. Ei nu vedeau moartea ca pe un lucrate în stilul atât de cunoscut azi , au sfârşit tragic ci ca pe o şansă de a întâlni fost cioplite între anii 1931-1935. zeul suprem Zamolxes. Faima localităţii Săpânţa se trage de la renumitul său Cimitir Vesel care a Materialul folosit pentru cruci este devenit o importantă atracţie turistică. lemn de stejar care este inscripţionat Acest „ţintirim” este renumit printre manual după ce a fost tăiat şi uscat. În cele 800 de semne de mormânt cioplite partea de sus a fiecărei cruci exista un în lemn şi pictate în culori vii, pe care basorelief cu o scenă din viaţa celui sunt gravate epitafuri interesante, în decedat. Scenele sunt simple şi am versuri, o adevărată cronică a satului, în putea spune chiar naive dar aduc din care sunt descrise calitaţile şi defectele trecut viaţa locuitorilor satului prezentând oamenilor. Cel mai gustat epitaf rămâne un aspect relevant din viaţa fiecăruia. cel dedicat unei soacre: Ele prezintă femei torcând „Sub această cruce grea Zace beata soacră-mea lână,ţesând covoare sau făcând Trei zile de mai trăia pâine, bărbaţii care taie lemne Zăceam eu şi citea ea sau ară pământul,păstori cu Voi care treceţi pe aici turmele, lucrători în lemn Încercaţi să n-o treziţi lăutari şi multe alte ocupaţii. Că acasă daca vine Iar’ a fi cu gura pe mine” 18
  • 19. Mănăstiri Maramureşene Bârsana Această sfântă mănăstire, Bârsana La temelia tuturor acestora se află sinteză între evlavie si artă, unde credinţa, iubirea si nădejdea. Aici, ca şi în rugaciunea ziditoare de suflet frumos se alte locuri miraculoase din ţară, înţelegem, uneste cu munca artistică, este realizată mai bine, locul neamului Românesc. din lemn şi pietre. Proiectul cuprinde urmatoarele Este o icoană a sufletului crestin obiective: Biserica in stil marmureşan, ortodox maramureşean la răscruce de Altarul de vară, Aghiasmatarul, Stăreţia, milenii, o speranţă pentru un viitor Casa maicilor, Casa artistului, Casa binecuvântat şi un loc sfânt unde natura duhovnicului, Casa meşterilor, Muzeul, se uneşte cu Biserica in Liturghia turnul-clopotniţă, Poarta maramureşeană, cosmică.Valea Izei este ţinutul de legendă Monumentul funerar, drumul de acces, loc al sufletului românesc. Dincolo de coline şi pentru aprinderea lumanărilor, troiţe, lacul păduri, există o altă geografie - mai cu podul, alei care duc la diferite obiective, profundă, aceea a sentimentelor. parcare. 19
  • 20. La noi in Maramu` Biserica noua "Soborul Altarul este separat Sfinţilor Apostoli“ printr-o catapeteasmă (1993-1995) construită din lemn sculptat Ţinănd seama de mai multe cu ornate specifice artei criterii specifice acestei mă- maramureşeneşti. năstiri, biserica a fost proiec- Biserica propriu-zisa se tata in următoarele dimen- afla la parter şi siuni: 22.57 metri lungime, concentreaza toate spatiile 12.20 metri lăţime si 57metri caracteristice unui lacas de înălţime, numărându-se cult ortodox: pridvor, printre cele mai înalte pronaos, naos, altar. Turnul construcţii de lemn din Europa. este plasat deasupra Construcţia are doua nivele: pronaosului şi este demisol şi parter. Demisolul prevazut cu foişor si coif reprezin-tă biserica primară, prelung. are o singură intrare şi este Crucea de fier, avand inaltimea de luminat de douăsprezece ferestre mici. sapte metri si greutatea de cinci sute Demisolul adăposteşte paraclisul mare al de kilograme a fost ridicata pe biserica mănăstirii. manastirii in ziua de joi, 10 august 1995. Altarul de vară(1996-1997) Aghiasmatarul Aghiasmatarul completează ansamblul mănăstiresc şi se afla într-un loc central. Are patru intrări, iar în mijloc o fântână. Acesta evoca construcţiile anexa, de pe langă basilicile paleocreştine în care se săvârşea şi se păstra aghiasma. Altarul de vara este aşezat în partea centrala a spaţiului care formează incinta mănăstirii. Aici se oficiază Sfintele Liturghii arhiereşti la prăznuirea hramului. Tot aici se oficiază sfintele slujbe în duminici şi sărbători din anotimpurile calde, precum şi alte slujbe importante. Este elementul de arhitectura relativ nou,care prelungeşte tematica arhitecturii populare specifica Maramureşului istoric. Continuând arta cioplirii lemnului prin meşterii locali, grefata pe un limbaj modern, prin aceasta lucrare s-a obţinut un spaţiu contemplativ, în care trecutul devine viabil şi reprezintă o punte de legătura cu viitorul. 20
  • 21. Casa Maicilor Staretia (1995-1996) Casa maicilor se află în partea de nord- vest a ansamblului mănăstiresc şi este o clădire cu trei nivele: demisol, parter şi etaj. La demisol se află un depozit şi centrala termică iar la parter şi etaj sunt chilii .Casa maicilor are în faţadă, la fiecare nivel, terase împodobite cu flori. Stareţia, construcţie supraetajată de o cuceritoare fantezie arhitectonica, remarcabilă transpunere creatoare a stilului maramureşan al bisericilor de lemn, este amplasată în partea de sud- vest a complexului mănăstiresc şi este Casa Meşterilor construită în patru nivele: demisol, parter,etaj şi mansarda. Demisolul este din beton armat care sunt placaţi în exterior cu piatra de râu. Parterul are trei intrări: una dinspre est, alta dinspre nord şi a treia dinspre vest. La etaj se află chilii, bilioteca si paraclisul, care se ridică si la mansardă. La mansardă sunt chilii, paraclis, sala de lectură. Acoperişul este din şindrila de brad lucrat în acelaşi stil ca şi cel de la biserică. Casa meşterilor este o clădire în care se află atelierele meşterilor şi este amplasată în partea de sud-vest a ansamblului monahal. Este o clădire destinată spaţiului productiv ce adăposteşte mai multe ateliere, atât la parter, cât şi la etaj. 21
  • 22. La noi in Maramu` Turnul-clopotniţă (1998) Muzeul este amplasat în partea de sud-est a mănăstirii, în imediata vecinătate a turnului clopotniţă. Fiind un obiectiv destinat turiştilor şi pelerinilor dornici de informare asupra trecutului religios şi cultural al provinciei istorice Maramureş, este astfel amplasat ca să aibă o legătură directa cu accesul în mănăstire şi pentru a nu perturba activităţile cu caracter religios al mănăstirii. Clopotniţa se află într-un turn mare amplasat în partea sud-estica a complexului mănăstiresc. Pe sub bolta largă şi înaltă a acestui turn se face intrarea în incinta mănăstirii. Arcada din faţă a bolţii poartă inscripţia biblică "Aceasta nu e alta fără numai casa lui Dumnezeu, aceasta este poarta cerului" (Facere 28, 17). În partea stângă a clădirii turnului se află un magazin cu cărţi şi obiecte bisericeşti, iar în dreapta se afla o alta încapere şi scara care urcă la O alta atracţie pentru copiii clopote. În incinta mănăstirii sunt găzduite Muzeul monahal câteva animăluţe care sunt in grija măicuţelor. Acestea s-au obişnuit cu turiştii si sunt adevărate vedete. Ştiu când sunt fotografiate şi le place sa fie admirate. Măicuţele au spre îngrijite câţiva porumbei ,o căprioară un căprior si un păun cu o coada superbă. Observându-se un aflux de pelerini şi turişti atraşi de tradiţiile, autenticitatea şi frumuseţile zonelor de pe Valea Izei,s-a considerat necesară construirea şi amenajarea unui muzeu care să întregească funcţiile mănăstirii. 22
  • 23. Lumea de fantasme a satului maramureşean Satul maramureşean este locul unde bătrânii mai cred încă într-o lume paralelă ,populata cu fiinţe mitice care ne pun viaţa şi sănătatea în pericol. Descântătoarele Femeile care ştiu sa facă vrăji tradiţionale. Aceste persoane exista într- adevăr şi azi răspândite prin câteva sate şi stăpânesc tehnici arhaice, secrete moştenite din mama în fiică, ori învăţate de la alte vrăjitoare de renume. Fata pădurii Este o fiinţă mitologică şi arată în general ca o femeie frumoasă,care înnebuneşte bărbaţii. Ţăranii susţin că mai apare şi azi uneori, prin munţi sau chiar prin sate, noaptea. Foca ,sau omul dintre focuri, apare rar şi doar vara, în mijlocul fulgerelor şi trăsnetelor, în timpul sărbătorii Ilie, Pălie si Foca. Strigoii În mitologia românească sunt sufletele rele ale morţilor,ieşite din morminte în timpul nopţii. Exista strigoi vii şi strigoi morţi. Când este lună nouă, strigoii ies din morminte sau îşi părăsesc trupul şi încep să danseze sau să facă tot felul de răutăţi. Noaptea lor este aceea de Sfântul Andrei. 23
  • 25. 25
  • 26. Interviuri “vedetelor” CENT Bogdan Bota clasa a X-a C Bogdan Făraş clasa a X-a G interpret dansator 1)De la ce vârsta ai început sa cânţi la vioara? 1)De ce ai ales sa faci dan- “ Am inceput sa cand de la varsta de 8 ani” suri populare şi nu un alt tip 2) De ce ai ales vioara si nu alt De dansuri? instrument? “De mic,de la vârsta de “Mi-a plăcut de când eram mic vioara si am 8 ani parinţii m-au dus la ales sa o studiez” dansuri populare si aşa mi-a 3)La ce festivaluri importante ai participat fost dat sa rămân.” si 2)La ce ansamblu eşti? ce premii ai caştigat? “Nu doresc să dau nume ,este din Baia “Am participat la: Mare” Festivalul “Alina-te dor, alina” din 3)De cât timp eşti în acest ansamblu? Cicîrlău unde am obtinut locul I “De cinci ani de zile dar am renunţat din motive personale şi sper ca ceea ce am Festivalul”Floare mandra învăţat in aceşti ani îi voi putea învăţa şi pe de pe Iza” din Sieu unde am alţii.” obtinut locul II Festivalul National al cantecului si dansului popular Din Chioar unde am obţinut Doruţ Iştoan clasa a X-a A locul I, şi multe alte festivaluri” interpretă şi dansatoare 1)Din ce ansamblu faci parte ? “ Din Ansamblul Măgura Cer- neşti.” Pop Mădălina clasa a IX- a 2)De ce dansurile şi muzica po- 1)Din ce ansamblu faci parte? “Din Ansamblul Tradiţii Maramureşene” pulară şi nu un alt gen de muzică? 2)De la ce vârstă ai început să dansezi şi “Pentru că stau in mediul rural şi pentru de că m-a atras mai mult ,dar şi unele influenţe ce ai ales dansurile populare? din partea părinţilor.” “ Am inceput la varsta de 7 ani la un 3)La ce festivaluri importante ai participat ansamblu de amatori. Am ales sa fac şi ce premii aţi luat? dansuri “2007- Polonia “Festivalul Ţărilor populare deoarece îmi plac si vreau să duc Carpatice Locul II mai departe tradiţia acestui popor 2008 -Bucureşti Festivalul de Colinde (ca solista) 3)La ce festivaluri ai participat? 2009-Grecia festivalul de Paşti –Locul I “Am participat la festivale - Satulung Festivalul Portului internationale in Polonia, Popular –Marele Premiu -la Nunta Zamfirei Şi multe alte concursuri si festivaluri. din Bistrita si lamulte alte festivaluri.” 26
  • 27. Bibliografie 1.*** “Albumul Maramureş” Baia Mare Editura “Proema” 2002 2.Andreescu Florin– “Maramureş ţara veche” Bucureşti Editura “Ad Libri”2008 3.Dorin Ştef- “Antologia de folclor din Maramureş” Baia Mare Editura “Etnologica” 2007 4.Faiciuc Dobozi Elisabeta- “Dragomireşti străveche ţară maramureşeană” Cluj Napoca Editura “Dragoş Vodă” 1988 5.Florin Andreescu şi Petru Goja- “Maramureş ghid turistic” Bucureşti Editura “Ad Libri” 2006 6.Gorovei Artur- “Ouale de paste” Bucureşti Editura “Paiadea” 2001 7.Ioan Nădişan-“Maramureş ghid turistic” Bucureşti Editura “Sport-Turism” 1880 8.Petru Ulian- “Săpânţa cimitirul unde morţii povestesc” vol.1 Cluj Napoca editura “Grinta” 2005 9.Ştiucă Narcisa “Sărbătoarea noastră cea de toate zilele” vol.1 şi 2 Bucureşti Editura “Carte de buzunar” 2004 Internet: 1.www.visitmaramures.ro 2.http://ro.wikipedia.rog/wiki/Barsana,_Maramures 3.http://images.google.ro 4.http://maramures.romaniaexplorer.com 5.www.cimec.ro/Etnografie/mestesuguri/obtad.htm 6.www.spiritelenaturii.go.ro 7.www.ropedia.ro/romania/localitati/prezentare/Maramures/Sapanta 8.www.wikisounce.org/wiki/Maramures_band_cultural/ceramica_de Sacel 27
  • 28. Colegiul Economic “ Nicolae Titulescu “ Baia Mare Realizatori: Mureşan Liana Mare Andreea Buşecan Florina Profesor coordonator: ISSN: 8932-1417 Carmen Silvia Mureşan