1. GRAFICĂ ŞI DESIGN
Frincu Mihaela
Hanelore

2. STOCAREA IMAGINILOR
 Stocarea imaginilor în memoria calculatorului
se face utilizând fişiere de imagine. Fişierele
de imagine sunt încadrate în formate grafice
care se pot clasifica în:
 Formate grafice raster;
 Formate grafice vectoriale.

3. GRAFICA RASTER
 Folosind grafica raster, imaginile sunt
formate din pixeli. Se mai numesc şi
punctuale sau de tip bitmap.
 În acest caz, imaginea conține informații
despre matricea de pixeli corespunzătoare.
Fiecare pixel memorează un cod de culoare.

4. GRAFICA RASTER
 Pentru o imagine monocroma (alb-
negru), fiecarui punct fizic al imaginii ii
corespunde un singur bit in matrice, pe
randul si coloana corespuzatoare pozitiei
reale a acestuia in cadrul imaginii.
 Valoarea 0 a unui bit corespunde unui punct
negru (stins), iar 1 unui punct alb (aprins).

5. GRAFICA RASTER
 Matricea de pixeli are, pe lângă linii şi
coloane, o a treia dimensiune: adâncimea de
culoare a pixelului respectiv.
 Cele mai uzuale adâncimi de culoare sunt: 4
biti (16 culori), 8 biti ( 256 culori), 16 biti
(32,768 culori) şi 24 biti (16,4 milioane
culori).

6. GRAFICA RASTER
 Avantaje
 Pot stoca imagini reale până la cel mai mic detaliu
 Dezavantaje
 Necesită spațiu mare de stocare
 Degradarea imaginii reprezentate, în cazul
redimensionării

7. GRAFICA VECTORIALĂ
 Imaginile sunt formate din obiecte (grupuri de
linii sau curbe) descrise prin formule
matematice care stabilesc dimensiunea, poziția
şi orientarea lor.
 Dimensiunea fișierelor pentru imaginile
reprezentate vectorial variază direct
proporțional cu numărul de obiecte ce compun
imaginea.
 Creșterea numărului de obiecte componente
duce la creșterea timpului necesar pentru
afișarea imaginii.

8. AFIŞAREA ŞI CREAREA IMAGINILOR VECTORIALE
 Display-urile computerelor sunt alcătuite din puncte minuscule numite pixeli.
Imaginile bitmap sunt de asemenea construite folosind aceste puncte. Cu cât sunt
mai mici şi mai apropiate, cu atât calitatea imaginii este mai ridicată, dar şi mărimea
fişierului necesar pentru stocarea ei. Dacă imaginea este afişată la o mărime mai
mare decât cea la care a fost creată iniţial, devine granulată şi neclară, deoarece
pixelii din alcătuirea imaginii nu mai corespund cu pixelii de pe ecran.
 În cazul imaginilor vectoriale însă, fişierul stochează liniile, formele şi culorile care
alcătuiesc imaginea, ca formule matematice. Un program de grafică vectorială
foloseşte apoi aceste formule pentru a construi imaginea pe ecran, la calitate
optimă, în funcţie de rezoluţia ecranului. Aşadar, acestea pot produce o imagine de
orice mărime şi nivel de detaliu, calitatea imaginii fiind determinată doar de rezoluţia
display-ului, mărimea fişierului rămânând aceeaşi. Imprimarea unei imagini vectoriale
pe hârtie sau pe orice alt material va da un rezultat mai clar şi de o rezoluţie mai
înaltă decât cea posibilă pe un ecran, folosind exact acelaşi fişier.
 Pentru a crea şi modifica imagini vectoriale sunt folosite programe software de desen
vectorial. O imagine poate fi modificată prin manipularea obiectelor din care este
alcătuită, acestea fiind salvate apoi ca variaţii ale formulelor matematice specifice.
Operatori matematici din software pot fi folosiţi pentru a întinde, răsuci, colora
diferitele obiecte dintr-o imagine. În sistemele moderne, aceşti operatori sunt
prezentaţi în mod intuitiv folosind interfaţa grafică a calculatorului.

9. CONVERSIA DIN ŞI ÎN FORMAT RASTER
 Adesea este necesar ca o imagine, odată ce este adusă la forma dorită, să
fie convertită din format vectorial într-un format raster comun, ce poate fi
folosit de o gamă largă de aplicaţii şi dispozitive. Mărimea fişierului astfel
generat va fi direct proporţională cu rezoluţia selectată, în timp ce mărimea
fişierului sursă va rămâne aceeaşi. Conversia din format vectorial se face
practic de fiecare dată când este afişată imaginea, astfel încât procesul de
salvare ca bitmap într-un fişier este destul de simplu.
 Mult mai dificil este procesul invers, care implică aproximarea formelor şi
culorilor din imaginea bitmap şi crearea obiectelor cu proprietăţile
corespunzătoare. Numărul obiectelor generate este direct proporţional cu
complexitatea imaginii. Cu toate acestea, mărimea fişierului cu imaginea în
format vectorial nu va depăşi de obicei pe cea a sursei bitmap.
 Aplicaţiile grafice avansate pot combina imagini din surse vectoriale şi raster
şi pun la dispoziţie unelte pentru amândouă, în cazurile în care unele părţi
ale proiectului pot fi obţinute de la o cameră, iar altele desenate prin grafică
vectorială.

10. VECTORIZAREA
 Aceasta se referă la programe şi tehnologii/servicii folosite pentru a converti imagini
de tip bitmap în imagini de tip vectorial. Exemple:
 În Proiectarea asistata pe calculator (CAD) schiţele sunt scanate, vectorizate şi
transformate în fişiere CAD printr-un process denumit sugestiv hârtie-CAD.
 În GIS imaginile provenite de la sateliţi sunt vectorizate cu scopul de a obţine hărţi.
 În arta digitală şi fotografie, imaginile sunt de obicei vectorizate folosind plugin-uri
pentru programe ca Adobe Photoshop sau Adobe Illustrator, dar vectorizarea se
poate face şi manual. Imaginile pot fi vectorizate pentru o mai bună utilizare şi
redimensionare, de obicei fară diferenţe mari faţă de original. Vectorizarea unei
fotografii îi va schimba aspectul din fotografic în pictat sau desenat; fotografiile pot fi
transformate şi în siluete. Un avantaj al vectorizării este că rezultatul poate fi integrat
cu succes într-un design precum un logo.

11. GRAFICA VECTORIALĂ
 Avantaje
 Imaginile pot fi
redimensionate şi rotite fără a-
şi pierde din calitate
 Dezavantaje
 Fiind alcătuite din obiecte
descrise cu ajutorul formulelor
matematice, atât numărul
acestor obiecte cât şi
complexitatea lor sunt limitate.

12. APLICAŢII
 Proiectare case
 3D Home Arhitect
 ArchiCAD
 Proiectare 2D si 3D
 SolidEDGE
 SolidWorks
 Catia
 Inventor
 Pro Engineer

13. TIPURI DE FIŞIERE IMAGINE
 Imaginile vor putea fi reprezentate color în diferite
formate grafice. De-a lungul timpului au existat diverse
formate de fișiere dintre care se pot aminti:
BMP, EPS, TIFF etc.
 BMP (Windows Bitmap) – poate suporta imagini color
pe 24 biti/pixel
 EPS (Encapsulated PostScript) – format conceput de
Adobe poate fi folosit pentru listarea de calitate a
imaginilor la o imprimantă compatibilă Postscript;
dezavantajul este absenţa comprimării
 TIFF (Tagged Image File Format) dezvoltat de
compania Aldus ca standard pentru imaginile scanate;
se utilizează pentru imagini de calitate, în vederea

14. FORMATE GRAFICE PENTRU WEB – GIF
 GIF (Graphic Interchange Format) – are la
dispoziție doar 256 de culori, de aceea se
foloseşte mai mult la stocarea textelor, a
diagramelor, schemelor sau a imaginilor cu
puține culori
 Avantaje GIF: realizarea de
animații, întrețeserea (oferă imaginea la
rezoluții progresiv mai bune)
 Software folosit pentru vizualizarea şi
procesarea fișierelor GIF: Irfan View, GIF
Master, GIF Construction Set sau GIMP, Adobe
Photoshop, Adobe ImageReady.

15. FORMATE GRAFICE PENTRU WEB – GIF
 Acest format oferă o compresie excelenta
în cazul imaginilor cu zone mari de
culoare.
 Cea mai cunoscută metodă de reducere a
dimensiunii fișierelor GIF este reducerea
numărului de culori din paletă.
 Compresia utilizată de GIF este cunoscută
ca şi compresie fără pierderi – informația
este pe deplin compatibilă în procesul
compresie/decompresie.

16. FORMATE GRAFICE PENTRU WEB – JPEG
 JPEG (Joint Photographic Experts Group) – spre
deosebire de GIF este un format cu pierderi, fiind
conceput să exploateze limitele cunoscute ale ochiului
uman: schimbările mici de culoare sunt percepute cu o
acuratețe mai scăzuta decât modificările de strălucire.
 JPEG comprimă imaginea rezultând anumite
pierderi, astfel că imaginea reconstruită nu e
întotdeauna identică cu originalul.
 În ciuda adâncimii mari de culoare, imaginile scanate
cu JPEG ocupa puțin spațiu, datorită unei comprimări
a datelor bine pusă la punct, care micșorează
dimensiunile fișierului la maxim.

17. FORMATE GRAFICE PENTRU WEB – PNG, SVG
 PNG (Portable Network Graphics) –
este un format relativ nou apărut, fiind
dezvoltat special pentru Web de către un
grup independent de experți. Combină
avantajele formatelor GIF si JPEG.
 SVG (Scalable Vector Graphics) –
singurul format vectorial destinat Web-
ului, fiind standardizat de Consorțiul Web.

18. TIPURI DE FIŞIERE
 BMP (bitmap) - Imagini de tip Bitmap sau DIB (device-
independent bitmap). Pot fi comprimate şi necomprimate
 CALS - Computer Aided Acquisition Logistics and Support.
Reprezintă imagini alb şi negru ce sunt utilizate pentru
desene ce conţin linii de acest tip.
 DEM Digital Elevation Model. Un format de fişier util
pentru reprezentarea suprafeţelor topografice.
 TIFF Tagged Image File Format. Acum proprietatea
Adobe, este utilizat pentru salvarea formatelor scanate.
 GIF Graphics Interchange Format. Un format de
imagine bitmap ce a fost introdus în 1987 de
CompuServe şi este un tip de imagine care suportă
animaţii.

19. TIPURI DE FIŞIERE
 JFIF – JPEG JPEG File Interchange Format / Joint Photographics Expert
Group. Cel mai utilizat format de imagine; se recomandă imaginile cu o
adâncime de culoare de 24 biţi.
 JPEG 2000 Joint Photographics Expert Group 2000. Un format de fişier
bazat pe JPEG suportând o adâncime de culoare până la 48 biţi.
 PCX PC Paintbrush Exchange. Un format de imagine de tip
raster, utilizat cu succes până la apariţia binecunoscutelor formate JPEG şi
GIF.
 PNG Portable Network Graphics. Un format de imagine de tip raster apărut
ca un concurent al formatului GIF.
 TARGA Truevision's (acum AVID) TGA File Format, o imagine de tip
raster creată de Truevision Inc. de obicei cu adâncimi de culoare de 16 sau
24 biţi.
 GeoTIFF Un tip aparte de fişier TIFF ce conţine informaţii
suplimentare legate de proiecţii, sisteme de coordonate, elipsoizi sau
orice alte elemente necesare pentru a stabili cu exactitate referinţele
spaţiale.

20. TIPURI DE FIŞIERE
 DOQ Digital Orthophoto Quadrangle. O imagine de tip raster, utilizată pentru
fotografierea aeriană, fişier care urmează să fie prelucrat pentru înlăturarea
distorsiunilor.
 DTED Digital Terrain Elevation Data. Fişier ce conţine elemente legate de
punctele de elevaţie. Acest format a fost dezvoltat de National Imagery and
Mapping Agency (NIMA).
 ECW Enhanced Compressed Wavelet. Un format de fişier cu grad mare de
compresie, care suportă rezoluţii mari şi a fost dezvoltat de ER Mapper, Inc.
ESRI Grid Un format de imagine utilizat pentru produse ESRI GIS.
 FLIC Un format dezvoltat de Autodesk pentru realizarea animaţiilor (similar cu GIF)
 GeoSPOT Un format de imagine dezvoltat de SPOT Image Corporation, care suportă
referinţe spaţiale.
 IG4 Image Group 4 bazat pe Adobe Image Styler
 IKONOS (8 or 16 bit) Formate de imagine realizate de satelitul IKONOS
 Landsat FAST L7A Formate de imagine multispectrale realizate de satelitul Landsat
FAST L7A
 NITF National Imaging Transmission Format. Format de imagine utilizat de
 agenţiile americane şi de Organizaţia Naţiunilor Unite.

21. TIPURI DE FIŞIERE
 PICT Un format de imagine introdus de Apple Macintosh care poate să conţină atât
elemente vectoriale, bitmap dar şi date.
 QuickBird TIFF Un format de imagine multispectral produs de DigitalGlobe
pentru salvarea imaginilor realizate de satelitul QuickBird.
 RLC Run-Length Coding. Imagine de tip raster bazată pe algoritmul de
compresie RLC.
 SID (MrSID) Multiresolution Seamless Image Database. Un tip de imagine cu grad
mare de compresie dezvoltat de LizardTech, Inc.
 RLC2 Run-Length Coding. Imagine de tip raster, bazată pe algoritmul de
compresie RLC.

22. COMPRESIA DATELOR
 în foarte multe cazuri reprezentările diferitelor imagini
ajung la dimensiuni foarte mari. Din această cauză s-a
conturat necesitatea stocării datelor în formate
comprimate.
 Compresia reprezintă procesul de folosire a unor
funcţii recursive pentru a crea fişiere de dimensiuni
mai mici prin eliminarea redundanţei.
 Metodele de compresie folosite pot fi împărțite în două
categorii: cu şi fără pierdere de informaţie. Există
numeroşi algoritmi folositi pentru compresia
imaginilor, din care amintim: Algoritmul Shannon-
Fano, Algoritmul Huffman static, Algoritmul V
(Vitter), etc.

23. MODURI DE VIZUALIZARE A IMAGINII – STANDARDE
 MDA (Monochrome Display Adapter) – mod text, 750x350 pixel - 1981
 CGA (Color Graphics Adapter) – mod grafic şi oferă o definiţie informatică de
320x200 pixel cu patru culori din 16 posibile sau o definiţie de 640x200 pixel cu
numai două culori.
 Moduri extinse VGA
 HGC (Hercules Graphics Card) – 1982, 720x348 pixeli;
 EGA (Enhanced Graphics Adapter) – 1983, afiseaza 16 culori din 64 posibile;
 MCGA (Multi Color Graphics Array) – 1988, autorizează afişajul a 256 nuanţe de culori cu o definiţie de
320x200 pixeli
 VGA (Video Graphics Array) – 1988, face acelaşi lucru ca MCGA, dar cu o definiţie de 640x490 pixeli
 Fabricanţii de module grafice au introdus numeroase alte moduri, cu definiţii înalte:
 800x600 pixel (SVGA)
 1024x768 pixel cu 16 culori afişate simultan (XGA)
 QVGA, WQVGA, HQVGA, QQVGA, WXGA, SXGA, SXGA+, WXGA+ or WXGA (or
WSXGA), WSXGA+, UXGA, WUXGA, QXGA, QWXGA, WQXGA, QSXGA, WQSXGA, QUXGA, WQUX
GA, HXGA, WHXGA, HSXGA, WHSXGA, HUXGA, WHUXGA

24. MODURI DE VIZUALIZARE A IMAGINII – STANDARDE

25. GLOSAR
 Pixel – picture element – pentru reprezentarea informatiilor pe ecran, zona de
afisare este organizata asemenea unei matrice, fiecare element al acesteia fiind
reprezentat de un pixel;
 Rezolutie – desemneaza numarul maxim de linii si coloane ale matricei de pixeli, ex:
1024x768; rezolutia poate fi exprimata ca numar de pixeli per inch (dpi-dots per
inch), care pentru monitoare poate avea valori in intervalul 72-96 dpi, iar pentru
imprimante minim 600dpi.
 3D - imagine care are sau pare a avea trei dimensiuni: lăţime, înălţime şi adâncime
(tri-dimensional).
 Aspect Ratio - reprezintă raportul standard folosit în Statele Unite pentru televizoare
şi monitoare între lăţimea şi lungimea suprafeţei vizibile. Valoarea sa este în general
4:3, excepţie făcând televiziunea de înaltă definiţie (HDTV) care are un raport cu
valoarea 16:9.
 Flat Panel Display - monitor care utilizează tehnologia cristalelor lichide (LCD) spre
deosebire de mult mai ieftina şi de aceea şi mai răspândita tehnologie a tuburilor
catodice (CRT). Sunt mult mai subţiri, ceea ce reprezintă o importantă economie de
spaţiu faţă de modelele tradiţionale. Conectarea se poate face analogic, cu
conectoare tradiţionale, sau digital, ceea ce necesită o placă video care să permită
acest lucru prin intermediul unui conector DVI.
 FPS (frames per second) - întotdeauna când vine vorba despre performanţa
video, toată lumea întreabă de "câte frame-uri ai în jocul X". Practic, este o unitate de
măsură pentru capacitatea unei plăci video de a "desena" un număr de cadre pe
secundă, strâns legată de viteza generală de lucru a adaptorului 3D. Cu cât această
viteză este mai mare, cu atât cursivitatea acţiunii va fi mai realistă.

26. DIVERSE
 Mona Lisa – diferite moduri de realizare:
 http://www.youtube.com/watch?v=uk2sPl_Z7ZU
 http://www.youtube.com/watch?v=fKK933KK6Gg
 Black Pixel: http://www.greenpeaceblackpixel.org/#/en
 Pagina de 1 milion de dolari: http://www.milliondollarhomepage.com/
 Software proiectare case:
 http://www.3dhaonline.com/
 http://www.youtube.com/watch?v=A9JRYiSxLUw&feature=related
 Proiectare 3D:
 http://www.youtube.com/watch?v=i2QxSsAHcAQ
 http://www.youtube.com/watch?v=67FbnEN6ovQ&feature=related
 http://www.youtube.com/watch?v=Mica9ePz_5k
 Adobe Photoshop
 http://www.youtube.com/watch?v=hsiQptl_Y9E
 http://www.youtube.com/watch?v=N3U2u1IC78U
 http://www.youtube.com/watch?v=-kIkarvhoa8
 Animatii:
 http://www.youtube.com/watch?v=-zvCUmeoHpw

27. VĂ MULŢUMESC