My documents

2. Pnoroc
Anglia, 1820
John Nathaniel Beresford, al Saselea marchiz de Witam,
s-a uitat la intdiul lui ndscut cu adevdratd ingrijorare in
ochii albastru deschis. Atitudinea tdndrului era de autenticd
sfidare a autoritd{ii sale, dar el nu-si spusese ultimul cuvdnt
in disculia pe care o purtau.
- Este hotdrarea mea! aproape a lipat Cristopher Si nu a
clipit cdnd $i-a mdrturisit simldmintele de bdrbat
indrdgostit. An nobila intenlie sd md insor cu ea orice arfi,
a rostit cu glas hotdrat.
John a inghilit :;aliva densd care i se strdnsese pe cerul
gurii. isi amintea limpetle simldmintele despre care vorbea
/iul ,;uu; el in.su,yi lc trtii,ye la vdrsta lui, dar pentru asta nu
trebuiu sd 'tc uburd cla lu otitudineq sa de tatd protector si
neincrezdtor.
- E,sti trt:u ltitrtir. t,u ,sa te gdndeSti la un pas atdt de
insemnat prc(ut, t'it,stirttt'iu, l-a infruntat John cu duritate,
insd o c'lipti ttrui ttir.:iu
'-a
cdit pentru tonul pe care il
./blosise. Nu a,sti pt.agitit.
- Am douitzct,i dc uni. $tiu ce vreau.
John s-a gtintlit <'it tttt uhordase cu duritate problema,
Dintre cei trei./ii ui ,stii, ('ri,ttopher era cel mai hotdrdt, nu
ldsa niciodalti ttitttit' lrt jtttrttirute. $i din aceastd pricind
hotdrdrea cle u :;L' <,ti,s'ittttt.i t.tt o fbmeie cu doisprezece
mai in vdrstd dauit t'l ii ,sttit.ttt'tt trn fior de teamd Si indoi
IwrSro-*tA
CunoStea interesele care o mdnau pe vdduvd Si niciunul nu
era in folosul fiului sdu. Din ce blestematd de pricind nu
poate sd se indrdgosteascd de o fatd de vdrsta lui? s-a
intrebat, deSi Stia rdspunsul.
- Lady O'Sullivan nu este /bmeia potrivitd pentru tine.
John a incercat ca vocea sd nu-i arate ingrijorarea pe care
o simlea. Nu poate sd tefacdfericit.
Cristopher Si-a infipt pupilele negre pe tatdl sdu,
incorddndu-Si spatele. CunoStea dinainte pdrerea
ntarchizului despre relalia lui amoroasd cu baroneasa, dar
luase o hotdrdre Si avea sd fie consecvent.
- O iubesc! a exclamat cu glas hotdrdt. $i nimic Si nimeni
ttt.t md va face sd-mi schimb pdrerea in privinla
,rimldmintelor mele.
,,Blestematd tinere{e ndvalnicd!", s-a gdndit John. Se
,sim[ea neputincios Si, drept rdspuns, i-a ddruit singurele
vrtrbe care nu trebuie spuse unui bdiat convins cd trdirile ii
t'ttnt impdrtdsite.
N-o vei face dacd Stii ce e bine pentru tine, l-a
tttn(ninfat, nefiind constient in totalilate de ceea ce implica
rttttt. Te voi dezmoSteni Si repudia Jdrd sd simt remuScdri;
rtlttttt'i vei inlelege ce simte ea cu adevdrat pentru tine, l-a
rtvt't'lizat.
('t'i:;topher a clipit de mai multe ori, neincetdnd sd-Si
I't n'('u,t(:d tatdl. Ameninlarea limpede nu a avut efectul pe
trut' il dorise John; dimpotrivd, i-a .tntarit Si mai mult
t t, t t t' i t t,qc rea tdndrului.
.l;u sdfie, a rdspuns tn cele din urmd Si apoi a pdrdsit
Ittltlrtttt't'tt, ieSind ln stradd de parcd era urmdrit de diavol.
.lrtltrt u rdmas singur Si cu o senzalie de infrdngere in
,,,,, llt',qt'eta profund distanla care tl despdrlea de intdiul
lttt u,t:,'rtt, dar se intdmplaserd prea multe lucruri de cdnd
t. t,ttt,t'.'t','(' din rdzboi, de cdnd luptase in Spania impotriva
54

3. Arunrru GtNnw
lui Napoleon Si acum nu Stia t'u,t
';ti
indn1tlt, relalia care il
lega pe viald de fiii lui. Era c:onsticnt tlc lip,sa unei femei in
educalia bdie{ilor sdi, dar era tdrziu ltt,ntru lamentdri.
NiSte bdtai u$oare in uSd l-au smuls clin gdndurile sale.
- imi pare rdu cd te intrerup, tatd, dar Cris,topher a plecat
Jurios Jbc Si nu Stiu incotro se duce.
Glasul lui Arthur fiul lui cel mijlociu, l-a./dcut sd ridice
capul deodatd. Stdtea in picioare in spaliul care despdrlea
salonul de bibliotecd. John a oftat lnainte sd-i rdspundd.
- Femeia aia nu poate sd il facd./bricit, sunt intru totul
incredinlat, Si n-am de gdnd sd contribui la nefericirea lui, a
spus cu o oarecqre Sovdiald in glas, ca Si cum cearta cu
Cristopher l-ar.fi afectat profund. Arthur Si Andrew cunoSteau
.fascinalia pe cqre o sim(ea Cristopher pentru vdduva
O'Sullivan, dar se abtrineau sd se amestece sau sd adopte o
atitudine pro sau contra, amdnunt pentru care John le era
recunoscdtor Arthur s-a uitat gdnditor la tatdl sdu. credea
cd.fratele lui nu erq cu adevdrat indrdgostit de femeie, il
zdpdcise cu figdduielile ei oferite atdt de uSor unui bdiat
neexperimentat precum Cristopher Lordul Beresford a oftat
addnc infatra acestui necaz suferit. Ophelia O,sullivan era
cunoscutd pentrufirea ei uSuraticd. Lista de amanli de cdnd
rdmdsese vdduvd /usese nesfarSitd, ca Si cea a defectelor.
Blestematd sd fie! Chiar el ii fusese amant cu luni in urmd,
dar nu avea destul curaj ca sd-i spund.fiului lui, deSi iSi
inchipuia cd acest amdnunt nu ar fi de insemndtate, crezdn-
du-se Cristopher indrdgostit cum se credea. Era atdt de
incdpdtrdnat, de hotdrdt si de neclintit incdt aceste insusiri il
fdceau sd ia hotdrdri grcsite. Fratele tdu se indreaptd spre
dezastru si nu pot sit./itc nimic ca sd-l impiedic. situalia asta
md umple de o enrtrmd.fi-ustrare, a mormdit el.
Arthur a trecut pragul Si s-a indreptat cu pas hotdrilt
pand in locul unde stdtea tatdl sdu in picioare. S-a uitat
6
Iunqrn-uA
drept la el Si a observat fngrijorarea care ii umbrea prittirea.
A remarcat mandibula incordatd Si rictusul de supdrare pe
care nu izbutea sd-l ascundd.
- Cristopher iSi va schimba hotdrdrea.
John aJdcut un gest de surprizd auzind vorhele.fiului siru
mijlociu: la cei Saptesprezece ani ai lui, Arthttr era mult mai
matur decdt intaiul ndscut. S-a uitat la silueta lui un pic
,slabula Si la obrajii care incd nu-Si pierdttserd prospe{imea
t'opildriei, dar se putea intrezdri deja in el bdrbatul care va
tleveni in viitor.
- E surd si orb la s.faturile mele. $i nu am la indemdnd
lccdt ameninldri ca sd-l determin sd se mai gdndeascd.
- Dd-i timp. iSi va da seama de nesdbuinla lui ,yi se va
t'ri:gandi.
John s-a gdndit cd dacd il caracteriza ceva pe Cristopher
r't'tt tocmai tenacitatea de a-Si duce la capdt idealurile Si in
rtt'cl moment, in ochii lui, el devenise cel mai mare duSman
rtl ,:'du.
Cristopher a Sovdit o clipd in.fala uSii de la intrare. Nu
t't tt incuiatd, Si acest.fapt neobiSnuit l-aJdcut sd-Si mijeascd
,', lrii gdnditor. $tia cd personalul avea dupd-cuniaza liberd,
tt ,'pusese Ophelia dupd ce /dcuserd dragctste noaptea
tr r'r'trtd, cu pasiune Si lascivitate, dar ea nu il astepta la ora
rtr't't'u gi din aceastd pricind a Sovdit inainte sd deschidd u;a
yr ,rtl treacd pragul in penumbrd. Vestibulul.frumos era bogat
ttttlt xlobit cu tablouri cu reme aurite Si vaze chinezesti de o
t'rrlttttrc incalculabild; mai eraLt un suport pentru umbrele
yt rrrt t'uie4 amdndoud goale. A observat uSile inchise care
Irtr r'tttt uccesul in salon Si bibliotecd. $i-a ldsat umbrela Si
t ttl,tt u{dtate in cuier Si mdnuSile din piele pe mttsa din
t
''ttiltttl, l6nga alte mdnuSi din piele, mai luxoase decdt ale
Irtt rttttdnunt care l-a./dcut sd se intrebe cui apar{ineau dar
7

4. ,Lrunrru GtttBw
a uitat asta de indatd. Discu(ia avutd cu tatdl lui il tulburase
foarte mult si simlea nevoia sd audd vorbele drdgdstoase
ale Opheliei, sd se bucure de zdmbetul cald pe care i_l qferea
ea cu drdgdldsenie. ii adora gura, ar putea sd o sdrute ore
intrcgi. Cum indrdznea pdrintele lui sd-i pund la indoiald
simldmintele? o iubea! $i din aceastd pricind inaltd nu avea
de gdnd sd ingdduie ca niSte prejudecdli absurde sd_i
despartd, chiar dacd ameninlarea de a fi dezmoStenit ti
otdrna deasupra capului ca o spadd asculitd, cdci marchizul
nu ameninla tn van. Dar lui nu-i pdsa, dreptul intdiului
ndscut putea sd se ducd dracului. Nu ii lipsea puterea de a
incerca sd cdstige existenla pentru amdndoi si chiar dacd, la
inceput, nu va putea sd-i ofere Opheliei luxul cu care era
obisnuitd, iubirea pe care i-o purta vafi mai mult decdt de
ajuns. O secundd mai tdrziu, Cristopher a rdmas lintuit
locului, gata sd urce prima treaptd spre etajul superior
Auzea glasul ei dulce, dar cu cine vorbea? Fdrd indoiald, nu
cu el, cdci Ophelia nu Stia cd avea de gdnd s-o viziteze dupd_
amiaza. Cdnd a auzit rdsul unui bdrbat, inima i s_a oprit ln
piept, .fiindcd acesta tocmai ii pomenise numele. Iar
Cristopher aficut ceea ce un domn nu arfoce niciotlatd, a
asc'ultat in tntuneric, ca Si cum ar.fifost un rdufdcdtor.
Minutele care au urmqt au devenit agonice tlin pricina
durerii, afuriei Si a dezamdgirii. Cristopher a o/iat adanc Si
a inchis ochii inainte de a lua o hotdrdre care avea sd-i
schimbe sensul existenfei. S-a intors Si a ieSit din casd;
trebuia sd.facd rost de o armd Si sd rdzbune o jignire.
Sunt un soi aparte de birbat, care nu are nevoie sd
rosteascd anumite vorbe pentru ca o femeie s[-gi dea seama
ce simte pentru ea.
CRI STOPHER GEORGE BERESFORD
PenrEA iNrTAr
w.uttlvt Hen, AxGLIA

5. ,Arutrru GrNrvn,
Pqlatul Westminster I g3 0
Cristopher George Beresford il privea pe Robert
Jenkinsonr fErI sd clipeascd. Documentele pe care i le
inmdnase erau prea insemnate gi poate de aceea Robert avea
chipul umbrit de ingri.jorare.
- Daci semniturile astea sunt autentice, ne confruntdm
cu o problemd de o anvergurd imens5. Robert a fEcut cdliva
pagi care l-au dus, firI si-gi dea seama, spre biroul s5u. Este
necesar sd fie convocati de urgenfd o gedinli cu caracter
urgent cu Arthur Wellesley2 .
Cristopher a incl nat ugor din cap. prieten ia careii lega pe
Robert qi pe John, tatdl lui, fusese
""u "ur"il
determinase sd
ii ceard ajutorul. De c6nd vdrul surorii sale vitrege, Aurora,
1 1,1I.r"
hdrtiile din Spania, abia dacd mai putuse siooarTna.
- ,bi cere sd fie urmdrit un posibil spion francez,i_a spus
deodatS pe un ton stdp,nit. Individur avea documentele
asupra sa' Un prieten ar fam,iei mele re-a recuperat in oraqul
spaniol C6rdoba.
Robert s-a agezat pe fotoliul moale, capitonat.
- Nu m-ar deranja deloc sd fie inl[turat monarhul spaniol,
I
rirn-rrinistru al Regatului Unit de la g iunie
l
-ministru al Regatului Unit de la22 ianuarie
n.a. )
l0
1
Iwr;re-uA
a rostit cu glas hot[rdt, dar sunt oameni politici englezi care
conspir[ pentru aface acest lucru realitate gi asta ne poate
duce la un conflict de interese cu aliatul nostru.
Cristopher s-a gdndit un moment la vorbele contelui de
Liverpool. Dacd spaniolii descopereau c[ nobili englezi
conspirau in Spania ca s6-1 dea jos pe regele Fernando,
relafia dintre cele doud [dri ar putea sd se rup[ qi sd devind
foarte fragrldpentru viitoare alianle. Angliei ii convenea si
men(in[ pactele gi acordurile cu Coroana spaniol[, dar totul
se putea duce de rdpd dacd susfin[torii lui Carlos igi atingeau
scopul: sd-l inliture pe Fernando. in luna mai a aceluiaqi an,
regele Spaniei publicase Sanc(iunea Pragmaticd, ce anula
Legea Salicd gi le ingdduia femeilor sd acceadd la tronul
spaniol, in absenla mogtenitorilor b[iefi. Decretul fusese
aprobat mai int6i in 1789, dar nu se promulgase niciodatd
oficial pind la dataaceasta. Pricina era foarte limpede, Maria
Cristina de Bourbon, apatra sofie a lui Fernando, ?i ddruise
o fiicd, Isabel, gi prin naqterea fetitei, Carlos Maria Isidro de
Bourbon fusese indepdrtat pe linia de succesiune de la tron,
dar apostolicii continuau sI sprijine drepturile de succesiune
ale lui Carlos in detrimentul infantei Isabel, consider0nd
ilegald Sancfiunea Pragmatici. insi cel mai ingrijor[tor
dintre toate era faptul cI incepeau s[ conspire in favoarea
lui Carlos 9i sd oblind rentltate multrumitoare.
- Crede{i cu putin(5 s[ ia carliqtii armele impotriva
regelui Fernando?
intrebarea lui Cristopher l-a frcut pe Robert sd il
priveascd drept in fa15.
- Spania incd se resimte dupd conflictul armat pe care
l-a avut cu Fran(a cu ani in urm6, in niciun caz nu este
interesati de o noud disputd intre sustindtorii lui Fernando gi
cei ai lui Carlos, a rdspuns Robert in timp ce gi-a plecat
privirca ca sI examineze documentele.
ll

6. ,4arcnz GeNrw
Cristopher, trebuie sd ddm de ei.
Intorce
- Dacd
orn*I.^_ e__, obili implicafi, a comentat
- Dar trebuie s_o facem din Spania. Acolo avem destuiagenli care sd le ia urma conspiratorilor, dar ne trebuie unconducltor de echip5. t,-u p.iuit pdtrunzdtor. in cAtevasdptdm6ni vei pleca spre C6rdoba.
Cristopher a refuzat categoric sd indeplineascd poruncaprimita.
- Nu sunt calificat ca s6 duc la bun sfdrqit aceastdmisiune, a spus.
De c6te ori se gdndea sd cdlitoreascd in Spania, i se ficeapirul mdciucd.
- A trecut prea multi vreme, sunt congtient de asta, arlspuns Robert. Dar ai leg5turi iiatetti cu spaniolii qi astapoate fi in folosul nostru. Vei putea sI te migti cu ugurinfdprintre ei fird sd trezegti Uanuieti.
cristopher a idicat o sprAncean d, auzind comentariur.
Dacd impdrtdgea ceva cu spaniorii, era aversiunea reciproc,pe care gi-o nutreau.
eAurora locuiegte in Miilaga,
frdfeqti de care po_"n11i
mea acolo ar stdrni banuieli.
s - a intrebat dac r n ica r, i r"h, l-::XTlJ; :jXf ;:lHf :,#sI se deplaseze prin C6rdoba Are ,aa"u de bdnuit.
- Ai fost cel mai bun agent al Coroanei..., a continuatcontele in dorin{a sa de a incerca sd_l convin gd,, dart0ndrull-a intrerupt.
- Imi lipsegte antrenamenful, a precizat el.
$i era adevdrat. Dupi ce, cu aoi
"ri
i, urmd, implinisedoudzeci gi opt, incetase sd mai lucreze sub comanda luiRobert. Sd fre mogtenitorul de la Wtritu_ Hall fusese12
Iweyrn-*tA
hotdrdtor. Cristopher nu qtia cd John Beresford, tatil lui era
in spatele acestui fapt. Marchizul nu putea ingldui ca intAiul
sdu ndscut sd fie in continuare amestecat in misiuni riscante
care puteau pune in primejdie obliga[ia sa ca mogtenitor
Whitam.
- Pofi sd te antrenezi din nou, a st5ruit Robert cu
incdpdfinare. Cristopher l-a privit in fate. Dacd doregti, voi
vorbi cu John despre asta. Poate ne oferi o alternativd de
care sd {inem seama.
,,Cu tatdl lui? Robert avea de gAnd sI vorbeascd cu
marchizul de Whitam?" s-a intrebat gi imediat a gtiut cd
trebuia si-l tini se p[rintele sdu deoparte; nu putea ingidui
sd se amestece in treburile lui, fie ele de stat sau nu.
- Nu va fi nevoie, i-a spus brusc. intr-o fracfiune de
secund[ pe hotdrdse sd-gi reia munca de agent. Voi cdldtori
in Spania cdnd va fi nevoie qi voi ingtiinla Coroana in
legdturl cu conspiratorii, chiar daci va trebui s-o fac din
Ronda, a addugat. Lady Penword are acolo o fermd, cred cd
pot s[ profit de tArgurile de vite care au loc in sudul Spaniei.
Lui Robert i-a pl[cut sugestia. Sd se foloseascd de
t6rgurile de vite i s-a pdrut foarte interesant. Ar putea sd
treac[ drept cumpilrdtor, fird sI stArneasc[ blnuieli.
- Spania trebuie sd fie o fard frumoas[ pentru cineva care
o viziteazd, prima oard.
Cristopher nu putea fi mai in dezacord.
-Am mai fost acolo in urmd cu mulli ani.
El gi fratele lui, Andrew cdl[toriserd p0ni laMiiaga ca
s-o aduci pe Aurora in Anglia, la cerea tatilui lor, care
tocmai suferise un infarct. Iar amintirea a redevenit
dureroasl ca odinioard, nu pentru cdaveao sord pe jumdtate
spanioloaicd, ci din pricina intdmpldrilor care avuseserd ca
urrnare o fiicd nelegitimS. John Nathaniel Beresford igi
13

7. Arutnz GsNsw
Iisase inAngli
s[ meargd sd
Oclati rirr.o ^o *x*^--r .,
Iwn;rn-uA
oragul sudic Granada.
Cristopher aintdrziat cAteva secunde pdn[ sd rdspundd.
- A$a este, a rostit cu un fir de glas. Amintirile ii ldsaserd
inima expusd sim(dmintelor de abandon pe care nu izbutise
s[ le dep[qeascd, nici cu v6rsta, nici cu tdcerea. Tata adori
locul acela gi nu izbutesc sd infeleg pricina. ,,$i de aceea eu
urdsc p[mAntul ila", gi-a spus. Robert a r6mas gdndindu-se
la vorbele lui disprefuitoare. Spania este un iad potrivit doar
pentru nesibuili, a incheiat Cristopher.
$tia ci vorbele lui sunaserd.prea dur dar nu s-a corectat.
- Chiar dacd serveqte planurilor noastre, i-a spus Robert,
gederea ta acolo nu va da de bdnuit. Vei putea sd te migti
printre prieteni qi si afli p6nd unde merg interesele unor
nobili englezi care au hotdrit sd strdngd legdturile financiare
cu afacerigti spanioli.
Richard Moore, conte de Cray era cel care il ingrijora cel
mai mult pe Robert. Era un birbat foarte influent gi puternic
iar Cristopher s-a intrebat ce interes putea avea Moore in
conspiraJia spaniold ca sd se alieze cu bonapartiqtii. in plus,
lista dat[ de Brandon McGregor conJinea numele mai multor
spanioli influen{i, printre care Carlos de Lucena, consilier
al secretarului de stat spaniol; de asemena pe cel al lui
Adolphe Basile, un important armator francez, qi pe cel al
baronului Claude Benoit.
- CAnd trebuie sd plec?
Cina de la Whitam Hall s-a dovedit stinjenitoare gi
incordatd, ca de obicei. Andrew se strdduia ca discu{ia sd nu
cadi in acelagi mutism de fiecare zi dar era in zadat Privirile
pe care gi le adresau John gi Cristopher era foarte grditoare.
Arthur rdmAnea intr-o tdcerea suspectd; dintre cei trei frafi,
el era cel care ayea cea mai bund stare de spirit, abia dacd se
supdra din ceva gi igi pdstra atitudinea senin6, frrd s5-qi
l5
Odati ajuns pe pdmdnt ibenc Ar dupd mai multe luptesdngeroase, a fost rdnit grav in ujtauu de la Ba,6n, in careaproape gi-a pierdut viafa, dar in timpul ..";;;;;i ;cunoscut o spanioloaici de care s_a inJrlgostit i."n_d.Iubirea pentru ea l-a fEcut si luptecu invergunare ca sd serefac,' O iubea intr-atdtinc,t s-a g6nd; chiar si abandonezetotul, inctusiv ceea ce ldsase h A;ii;, pe fiii lui.
Cristopher cres:u:e^ fbra mamali cu indiferenfa tatdluifafd de el ei de cei doi frafi mai _i.irilriii;;;;;,;;;;dupd dragostea unei remei
""* ; ii;.efuise indeajuns cas5-qi lege viafa de
^a
lui, fiindci,'in cele din urmd,spanioloaica nu l_a insofit la intoarcerea in Anglia. $iranchiuna a inceput sd i se nascl in ,rfl.t pentru abandonul,indiferen{a gi uitarea tatdlui.
Marchiz
dupd ce s-a
migcdtoare,
schimbat in
de cltre Ins
o fiic,, o bastardd blestematd! John Nathaniel Beresfordiegise din izolarea sa, in care se menfinuse de bunlvoie,nesocotind faptul cd fiii lui aveau nevoie de el.
De atunci, relafia her gi
imbunltd{ise indeajuns cu poli
dacd qi cu dispref rece. i lui nuuite cd o femeie intervenise
tat{ll lor, ci il transformase in
pe care
de familie. Cristopher ii ura
John departe de familia lui,
acum trebuia sd se intoarcl in
- $tiu cd'tatdrdumitare petrece vreme inderungatd vara in14

8. Anurzz GeNpw
piardd cumpltul, in
familiale.
Iunr$re-uA
carmenr din Granada, impreund cu soful ei Justin gi copiii
lor.
- CuAurora mereu sunt probleme, a rdspuns Cristopher
pe un ton detagat.
incruntarea lui l-a frcut pe John sd ridice o sprinceand. I
se p6rea de neinfeles pdrerea dur[ pe care o avea int6iul lui
ndscut despre sora sa Aurora qi despre spanioli in general.
- Cristopher nu a trecut, cred, peste faptul c[ surioara
noastr[ s-a mdritat cu cel mai bun prieten al lui, a spus
deodatdAndrew, cu scopul de a-l stinjeni, dar frrd succes.
Era limpede c6 fratele lui mai mare avea ghea([ in vene.
Cristopher a recunoscut in sinea lui c[ Andrew avea
dreptate. Cel mai bun prieten al lui, Justin Clayton Penword
devenise un laq de cflnd pusese ochii pe sora lui. $i dupd
nuntd starea de prosteal[ in care se afla nu se imbun6t[(ise
cituqi de pufin. Continua s[ fie c[lelugul ei. Oare tofi b[rbafii
se prosteau cdnd se insurau? ,,Nu cAnd se insurau, cAnd se
indrdgosteau", $i-o spus, dar el nu va ingddui ca un
sim{Emdnt atAt de ddundtor s[ se nasci in pieptul sdu. Nicio
femeie nu-l merita, Cristopher gtia mai bine decit oricine.
John il privea in continuare fix. Atitudinea lui distantd 9i
rece il ingrijora mult. De cdnd se crezuse indr[gostit de
Ophelia O'sullivan nu mai avusese nicio rela(ie cu altd
femeie gi asta il nedumerea. Avea aproape treizeci de ani gi
niciun interes s[-qi intemeieze o familie gi s[ aibd un
moqtenitor care sd-i ducd succesiunea mai departe. Vreme
de ani s-a intrebat ce i-o fi spus ea de se intorsese hotlrAt sd
facd rost de-o armd. Veselia ii fusese inlocuiti de nevoia de
rdzbunare care inc[ ii dddea fiori pe qira spindrii. Cristopher
se transformase dintr-un bdiat plin de via{d gi bucurie intr-un
b[rbat inchis in el. Dispre{ul pe care il oglindeau ochii lui
- Cildtoria la Londra a fost mulfumitoar e? l_aintrebat
John pe Cristopher-in vreme ce igi ducea labuzepaharul cuvin rogu' incercdrile l_ui de u in."p"-o conversatie de celemai multe ori erau zdddmicite de atitudineu lrt*rrlg*ia uint6iului sdu ndscut.
- Trebuie si md intorc in cdteva zile.
John a clipit de cdteva ori auzindvestea. Cristopher ar fiputut sd dea ldmuriri mai amdnunfite, dar continuu ,e-r"poarte cu deosebitd rdceald
- Blnuiesc cI vei putea
Martin din portul Dover. Andr
e domniqoara
lT, f-oarte irt"r"*t, de rdspunsut lui. Laird r"d:lXl1.t:i;s6mbita viitoare, a_ continuat John, are de gAnd sd o ia laRuthvencastle. Va fi musafira lui in urmatoarele sdptdmAni.
Cristopher $i_a ascultat tatdl fdrlt sd facd, niciuncomentariu. Nu putea sd refuze sE o ia p. Oo_riqou;;
Martin, artfel tatdr rui ar putea s5 b'nuiasc[ adevdratere
pricini ale intoarcerii ra Londra iar er Jo..u ca revenirea saca agent al Coroanei sd rdmdn5 secretd, ca gi rapoart.t. ginumele posibililor conspiratori.
. Nu am nicio problemd sd iau pachetul 9i s5_l duc undetrebuie' De obicei sunt destul de eficient in asemenea soi deinsdrcindri, a rdspuns pragmatic.
Andrew a fluierat inainte de a_gi duce la gurd o bucati defripturd' Amestecat-o neincet,na ,a-qi ;riveascd fratere mai
pe farfurie,
zitatea.
u un pachet?
maldrein furculi1,, sau vei avea o problem' r..nS'J':::Din fericire, Aurora nu se afla la Whitam Hall, ci in a sat6
I Locuin!6 izolatd cu turn, cu pepinieri, inconjuratd de un zid (n.a.)
t7

9. ,4aurru GpNBw Iwr;rn-*tA
aventurd nemaipomenitS. Avea ocazia sd cunoascd o tard ur6ti
de cdtre francezi, dar care ei ii st6rnea multd curiozitate, degi a
regretat,prej de o clip6, minciuna pe care i-o spusese tatllui ei
ca s-o lase sI plece; o chinuia, pentru cd niciodatd nu il minfise
in mod deliberat. Jean Michel Martin credea cu tdrie cd se afla
in drum spre C6rdoba, ca sd-gi viziteze bunicul matern, pe
Gin6s de Lucena. Dar ea schimbase toate planurile gi, odatd
ajunsi in Paris, a putut sd schimbe ruta gi s6-gi continue
cilStoria in Anglia. Sd glseascd un bilet pe Sfdnta Elena nu
fusese greu, dar scump da. Aproape igi epuizase resursele
bdnegti pe care le avea dar nu ii pdrea rdu, avea s[-gi vadd
prietena de suflet! Cu toate acestea, cind vaporul a ajuns in
port, persoanacare o agtepta nu era Marina, ci un englez infepat
gi arogant care a fEcut-o sd regrete pomirea de a cdlitori
singur[ intr-o {ard strdind gi despre care auzise o infinitate de
povegti ingrozitoare.
Cristopher era furibund. Niciodatd in via{a lui nu se
sim(ise atit de supdrat gi furios pe o femeie - s-a corectat -
nu femeie, viper[ veninoasi. $i-a intors privirea reci spre
persoana care il scotea din sdrite cu fiecare vorbd care ii
iegea din gur6. Cum putuse sI accepte cu supunere sd o ia
din Dover ca s-o ducd la Whitam Hall? Ei bine, pentru cd
fusese singurul care era disponibil qi, in plus, avea de
rezolvat nigte treburi insemnate pe care nu putea sd le
amdne, dar, chiar in momenful in care femeia aaflat cd nu se
duceau direct la intilnirea cu Marina, ci in tumultuosul orag
Londra, iqi ardtase firea peste mdsurd de rdzboinic[.
Caracterul acela spaniolesc indisciplinat il deranja foarte
mult, iar ostilitatea cu care il privea il inverguna.
intoarcerea la Whitam Hall se dovedea prea lungi. Agata
Martin s-a uitat cu dugm6nie la englezul infepat care o luase
t9
cind se uita la femei ii dddea -"ft a. ganait, i.. ptirafional. At6ta indiferenfd era de neexplicat. Nicio femeie
nu il tulbura cAtugi de pufin, nici nu-i trezea interesul
masculin gi erau multe cele care incercaserd ldrd succes.
John a ldsat ochii in farfurie gi a incercat sd se concentreze
asupra cinei, cu un nod apdsdtor in stomac. igi iubea nrl Oa.
Cristopher nu-i ingdduia sd ajungl p6nd la el.
)4
in fut, pldcerii neagteptate pe
zd, maind,. Ancorau in portul
a. Drumul de la Le Hawe fusese
greu' Marea se dovedise agitatr in timpul zilerorde navigare
gi majoritatea pasagerilor suferiserr urmdrile, dar asta nu a
contribuit la micaorarea stdrii ei de bine, chiar dacd se sim{ea
istovitd. $i-a pus ochii.intuneca{i pe pasagerii care ," up.opiuu
de balustrada de la tribord
"u
.a p.irr"ascd f69ia de pdmdnt
englezesc ce se zlrea in depdrtare. Cdteva femei igi lineaupilariile voluminoase cu amAndoui mAinile, temdto are cd
y6ntul le va smulge din acele cu care erau prinse gi le va arunca
in mare, unde se vor pierde dar nu dldeau atenfie poalelor care
li se.umflau injurul picioarelor, pdr0nd cd in orice moment igi
vor lua zborul l[s6nd la vedere rufrria de corp. Agatasi
"
i"t".,
atenfia c,,.e Anglia , care eratot mar aproape. Era nerdbddtoare
s-o_imbrdfigeze pe prietena ei Marina qi sd_i povesteascd o
mullime de lucruri. Fusese o adevrrati surprize sd primeascd
scrisoarea ei, in care o ingtiinfa ci se clsitorise cu un scotrian
gi c[ locuia la capItul lumii, dar Agatei totul i se pdrea o
t8

10. Anurrn GBNpvz
din port ca s-o insofeascl in cdldtoria cdtre portsmouth. Era
contrariul a ceea ce trebuia sd fie un domn, cdci se pufta ca
un om al cavemelor, morocinos, iritabil gi de o arogintrdfrrd
margini. in sorisoarea pe care i-o trimisese prietena Marina
nu se spunea cine urrna s_o ducl p6n6 la ea. Odiseea ei de a
merge de la paris p6nd in Anglia fusese ingrozitor de
obositoare qi simlea o nevoie uriagd sd se scufunde intr_o
baie caldd vreme de ceasuri. Oasele o dureau gi mugchii ii
erau in{epeni{i; traversarea cu vaporul se dovedise o
experienf5 pe care nu dorea s_o mai repete. Din nou gi_a
trecut privirea intunecati peste chipul bdrbaturui, peste ochii
lui precum cerul, carc ardtato strElucire dispreguitoare ce a
tulburat-o de tot. Avea buzele fine stranse intr-o rinie care
ardta nepldcerea ce il stdpdnea gi un rictus de plictiseald, ca
gi cum nu ar fi putut sd ?ndure prezenfaei in trlsura strAmtd;
dar era tocmai ce simfea gi ea.
Iwr;rn-uA
ghefarul cel mai dur 9i mai rece dintre tofi. Salutul trufag pe
oare i l-a acordat domnul'Beresford de indatd ce-a pus ochii
pe ea a frcut-o sd se simtd ca ultimul om gi, ca gi cum asta nu
ar fi fost de ajuns, o purtase prin Londra de parci ar fi fost un
bagaj st6njenitor. Agata putea sd treacd peste asta, dar ceea ce
umpluse paharul antipatiei era cd pe drum, pierduse valizain
care se afla darul pentru Marina, ca gi lucruri personale de o
valoare incalculabild gi pulinii bani care ii rdmineau. Nu qtia
cdnd o pierduse dar intr-una dintre opririle pe care le-au fdcut
ca sd rezolve el niqte treburi intr-unul dintre cele mai sdrace
cartiere din Londra, a vdntt cd mica valizd dispdruse. La
inceput lord Beresfordarefuzat s[ o caute, argument0nd ci va
fi cu neputin!5 s-o recupereze, c[ poate cdzuse pe drum sau
fusese furatd de ho{i dar pdnd la urm[ a acceptat sI facd
drumul inapoi, in incercarea de a da de ea.
Lord Beresford nu diduse importan{d pierderii dar Agata
da. El nu putea sd-gi inchipuie nenorocirea pe care o
presupunea pierderea aceasta. Totuqi, chiar dac[ pierduserd
multd vreme intorcdndu-se in fiecare dintre locurile vizitate,
valiza nu a ap5rut. Agatei ii venea sd plingi din pricina
pierderii dar qi-a frcut curaj ca s[ se stdp6neasc5. S-a folosit
de sup[rare ca de un aliat pentru ca el sd nu vadd cAt de
addnc afectatd se sim(ea.
- Asta a fost un comentariu dintre cele mai grosolane,
venind din partea unui presupts domn englez, i-a spus
indureratd qi pe un ton exagerat.
Cristopher a bombdnit din nou in sinea lui. Uitase
num5rul de plAngeri pe care le primise de-a lungul vremii
petrecute impreund gi s-a temut cd nu se va putea st[pdni
dacd tdndra va continua cu atitudinea aceea ofensiv5. Nu
putea s[ mai piardd vreme ciutAnd o geant[ pe care ea o
pierduse din neatenJie. Londra era un ora$ prea mare iar
infractorii umblau in largul lor cdutdnd victime ugoare.
21

11. ARrE:tzT GtNrw
Iwryrr-uA
nunAnd la ei pentru multS vreme, altminteri va sflirgi prin
rr-i suci gdtul. Daci Brandon gi Marina vor intdrzia si vind
s-o ia, o va arunca in mare, inapoi in Spania sau in Fran(a,
tlar a continuat s-o priveascd pe furig, ca in ultimele patru
,,ro. in ciuda acelui miros aparte trebuia sd admitd cd era
tlcstul de interesant5, chiar daci intratabil5. Avea cei mai
ncgri ochi pe care ii vdzuse vreodat[, intr-atdt de negri incAt
nLr era in stare s[ deosebeascd pupilele de iris qi flceau un
contrast foarte ciudat cu pdrul, atdt de blond incdt pdrea de
rrrgint topit, moqtenire fdr[ indoiald de la tat[l francez. Era
pu(in mai inaltd dec6t cele mai multe fete spaniole dar chiar
5i aga pdrea micufd, bine propo(ionat6; fteardzboinicd gi
lbcul din ochi trebuie sd fi fost mogtenire din partea mamei
spanioloaice. Hispanicii dovediserd vreme de veacuri cI
triiau prin gi pentru a cuceri lumea, chiar de-ar pieri in
incercare. Iar el ii ura! Orgoliul gi pornirea aceea care ii
m6na de cele mai multe ori spre dezastru. $i datoritd acestei
reguli, domniqoara Martin, fiind pe jumitate spanioloaicd,
era inclusd in aversiunea lui.
$i-a fixat din nou privirea pe peisaj, dar s-a g6ndit mai
bine, se va preface cI doarme, a$a nu va mai trebui sd asculte
nicio vorbd a... S-a mustrat. El era un domn, nu putea s6-i
plSteascd cu aceeagi monedl a insultei. Deqi credea ci
izbutise sd-i inchid[ gura pentru restul drumului gi in plus
cur0nd vor ajunge la Whitam Hall. A oftat gi gi-a aplecat
capul pdni l-arezemat de peretele trdsurii, gi-a pus pdlSria pe
fa(E 9i a inchis ochii.
O impuqc[turd l-a ficut si tresard. A deschis ochii
dezorientat qi a vdzut ingrozit cd adormise cu adevdrat.
Trisura se oprise, iar fata dispdruse de pe locul ei ca si facd"...
Dumnezeu qtia ce! $i-a cdutat pistolul in hain6. Mereu il lua
cu el c6nd cilStorea, fiindcd drumurile erau pline de
rdufrcitori, dar a observat stupefiat c[ nu-l avea. A atzit altd
23
4 .)rcpr d va putea si se intoarcd s_o. Nu i_a
-
fi inghif n#rlu"u
aceastd intenfie; mai
- Predispozisia de a te pune in evidenfd continud sd mIsurprindi, mai cu r
dumitale, i-u ,arpur"rlmd
cd md deranje azd pdnd' 9i -i'o,ui
Agata a scos o exclama{ie de surprizd. Comentariulfusese culmea grosoldniei. Ni
- Niciodatd n_ar trebui sE spui a$a ceva unei doamne.Cristopher s_a uitat in stdnga gi_n Ar"uptr, ca gi cum ar ficdutat ceva. ingustimea treslurii ;;;l;;::r::,"y::- _
exagerat.
rr@Durrr taaea ca gestul sd pard
- O doamnd! Unde? Unde este?
_ Agata qi-a inibugit o,,r+^ -^__cristopher g..r;.0 . 1'lta neruginati.
-N
Er -ri mai ,ti:'il:""'
ostilita
ugurat auzind_o, ceea ce a sporit
- Dumnezeu existl!
vorbele' rostite spre tavanul trdsurii, au ficut ca tdcercacare a urmat sA devjnl. jnlbugitoare, dar niciunul dintre einu a dat inapoi in atitudinea l;i rd;;lce.
a lui. intotdeauna gtiuse
insulta primitd ar fi fost
a atotgtiutoare il scotea din
22 na ca micufa vrljitoare sI nu

12. Anurru GnNew
impugclturd gi cai care pl
gi a inceput sd deschidi trdsurii dar chier canrt ^,,-o^ni^i^-'l
-^
r-^ - r v
Iwr;rr-*tA
pentru cd altfel nu-gi explica schimbarea pdrerii in privin(a
infr(iglrii fetei.
- Pentru cd dumneata dormeai, mi-am permis sd-(i
folosesc arma qi sd ii infrunt pe r[uflcltori. Vizitiul a fost de
mare ajutor, de bund seamd. AmAndoi tilharii au fugit
insp[iminta[i,pdcat c[ unul dintre ei, drept rlzbunare, a tras
asupra tr[surii qi te-a nimerit pe dumneata.Ea continua sd se
ocupe de ran[. Vizitiul s-a dus dup5 ajutor, cred cI nu va mai
intirziamult. S-a speriat destul de rdu cAnd te-a vdnlit intins
la pdmAnt ca un pre$. Cristopher era suplrat. Adormise gi nu
igi d[duse seama de primejdia reprezentatd de atacatori.
intr-adevdr igi pierdea iscusinJa gi ruginea l-a fEcut sd fie gi
mai brutal. A incercat s[ se ridice, dar mdna ei l-a oprit finin-
du-l la pdmdnt. Nu te migca.
- N-am sd stau intins aici. S[ ne intoarcem la Whitam
Hall gi md va vedea doctorul Harry. Daci te las sd continui
po{i s6-mi provoci gi alte rlni in plus fafl de cele pe care
deja le am, pe ling[ un rdu ireversibil, a addugat.
Agata a r0s cu glas melodios auzindu-i vorbele, dar
Cristopher a stat cuminte sub m6na ei.
- Te ingrijeqte deja un medic. Cristopher s-a uitat intr-o
parte gi-ntr-alta, dar nu.avdzttt niciun bdrbat. Ea a in(eles de
indatS. Surpriz[! El a oftat sim{indu-se din nou injunghiat.
Fac o treabd bun5.
- Femeile nu pot fi medici, nu sunt in stare de aga ceva.
Vorbele lui au flcut-o pe Agata sd se opreasci. $i-a
indreptat trufaq[ umerii, dar nu i-a rdspuns cum se agtepta el.
inlep6tura o duruse cu adevdrat, insd a reuqit sd se
stdpAneascd, spre marea sa satisfacfie.
- Glontrul nu a atins niciun organ vital, totugi trebuie sI
scot agchiile gi parte din {esutul care a pdtruns odatl cu
glonful. Acum ili acord doar primul ajutor, cdnd vom ajunge
Ia...
piciorul pe treaptl, sticla
simfit o durere ascufitd in
capul i s-a izbit brusc de ram
cum haina albastrl i se pdta de s6nge la indlfimea
omoplatului; era ca gi cum un c.rbune incins i-ar fi intrat incarne gi ar arde-o. A simtrit o ugoarl amefeal[ gi chiar dacd,a
izbutit sd se find de clanfd, a cdzutla pamant cu un sunet surd.
A deschis ochii gi a privit cerul albastru. pentru o clipl s_a
simtrit confuz. Arsura de la umrr , frceasr injure gi atunci afost congtient cd nigte m6ini se migcau pe er. oare voia sd-l
omoare? Ea il impugcase? Cu o migcare bruscd, i_a oprit mlnain momentul in care il iryunghia din nou dar nu a putut sd
opreascd un geamdt care i_aiegit din g0tul uscat.
- Ajunge! DacI voiai sI mi o-o.i, ar fi trebuit s_o facicdnd eram incd in nesimfire, i_a spus. Lasd incet culitul lbssauam sd-fi rup mdna.
.Agata
s-a oprit un moment auzindu_i vorbele gi deodatl
ochii i-au cdzutpe cufit, neinfelegdnd. O clipd dupd aceea a
zambit gi cristopher a inchis o.iii din pricina durerii care
i-a strdpuns mdruntaiele. chipul tinerei se transformase
complet, datoritd zdmbetului; per"uun inger, nu un demon
bdtdug.
- - incerc sd-fi scot glonfur din umir cu cufitur. S_a uitat ra
el gi a continuat sd-r ldmureascd. Ne-au atacatdoi bandifi,
dar nu trebuie sd te ingrijo rezi, noidoi le_am dat ce meritau.
Cristopher,.a oftat din nou.
- Noi...? a incercat sd intrebe.
. Ea a zdnbit iar gi el a putut sd_i vadd girul de dinfi albi 9idesdvdrgili' Soarele arunca reflexe aurii in prrul ei brond
ciufulit. FdrI indoiald, lovitura la capii incefogase gAndirea
24
25

13. ,4ntorru GzNrvB
- Whitam Hall, a spus el fErd sd_qi desprindd p^,ir-." d.
pe chipul ei.
- CAnd vom ajunge acas[, voi coase rana qi o voi bandaja.
Cristopher a dat din cap doar, cdci se simfea pulin ameit.
- Ce mi-ai dat? aintrebat_o deodatd.
Agata l-a privit surprinsd.
- Cum i-ai dat seama?
El a cldtinat din cap neincrezdtor. Gustul rAnced gi pdstos
din guri era o dovadd limpede c[ ii ddduse un tonic ca sd-i
aline durerea gi sd-l adoarm[.
- Ndddjduiesc c[ nu e cianurd, a spus pe un ton sarcastic.
Ea a plesciit din limbd, nevenindu-i sr creadd vorbere lui.
Englezul era chiar insuportabil. ii salva via(a 9i el ii
mulqumea cu insulte. Agtepta momentul si i_o ptateasca.
- Mi jigneqti, l-a mustrat acri. Niciun pacient de_al meu
nu s-a pl6ns pdn[ acum de ingrijiirile mele. El a gemut iardgi
din pricina durerii provocate de degetul ei ap[sal pe ,unu de
la umdr. fi-am dat pufin laudanum.
,,De ce simt nevoia s-o intdrdt?,,, s_a intrebat qi a qtiut de
indatd r[spunsul, chiar dacd nu voia sd-l recunour.a, r ,.pirea de necrezut cd ea ii speriase pe atacatori in weme ce
el dormea ca un prunc. Lovitura suferitd de mdndria lui era
prea mare ca si-qi fini gura inchisd.
- Nu cred nicio clip6 cd ai pierdut prilejul sI md faci sd
plStesc pentru lipsa mea de cavaleri.-, .u sd te citez.
Agata a oftat,jignitd p6nd in mdduva oaselor. Ea se
ardtase iritatd, gi obositd, e adevirat, dar englezal nu trebuia
sd-i rdspundd cu bruschete qi exces de egocentrism.
- O recompensd meritatd pentru o purtare grosoland, i_a
spus ea trufaqa.
Unele vorbe ale lui incd o dureau.
- Fdrd indoiall, vorbegte bl0nde{ea intruchipati, a replicat
Cristopher, dar frrd,intenfia s-o supere.
26
Iunnsrn-tvtA
Se simlea cam ame{it gi a gtiut cd multe dintre vorbele
care ii iegeau pe gurd se datorau laudanumului.
- Aveam pricinile mele sd md simt iritatd, i-a mdrturisit.
A fost o dezamdgire cd prietena Marina nu a venit sd md ia
din port. Nu dorm de mai bine de trei zile; nici nu-!i inchipui
cAt de riu se pot imboln[vi oamenii pe mare cAnd sunt valuri
puternice. Am mers printre vomismente gi am curd[at
regurgitdri, in plus m-am ocupat de amefeli gi leqinuri, toate
astea f6rd sd pot s[ md odihnesc Ai, drept bomboana de pe
colivd, dumneata m-ai purtat ca pe un bagaj stdnjenitor din-
tr-o parte intr-alta Londrei.
O scurtd tdcere -a l5sat intre ei. Cristopher a fost primul
cate a rupt-o.
- Nu gtiu ce m[ deraryeazd mai mult, rana de glon{ sau
mirosul dumitale.
Ea a frc;r;/" o migcare brusc[ gi Cristopher a gemut din
nou. O merita, pentru ci nu se stdpAnise.
- Ceea ce miroase este un amestec de ardei iute gi
grozamd,. Pus pe piele sub form[ de alifie alungd cele mai
multe lighioane gi, crede-md, pe vapor erau cu zecile.
Cristopher trebuia sI fi binuit. Ea nu avea sd mirhrriseasc[
cI singurul bilet pe care il putuse gdsi qi plSti era pentru o
cugetd in partea cea mai joas[ a vaporului, concret in zona de
incdrcdmdnt. Nu mai am nicio rochie nepdtatd de vomd, aga
cd poti fi recunoscdtor cd. miros a grozamd qi nu a altceva.
- Atunci ili dato ez o scuzd. Agata a ap[sat bandajul cu
putere ca sd opreascd hemoragia p6ni vor ajunge la
destina{ie. Avea incredere cd strAnsoarea aplicatdrdnii va fine
pdn[ vor ajunge la Whitam Hall. Cristopher a inchis ochii o
clipd, in vreme ce ea continua sd-qi vadd de treabi. imi va fi
greu sd te iert cd mi-ai folosit arma frrd sd-mi ceri
permisiunea.
27

14. ,4runnz GrNrw
Agata a rds diing.ijo.u
englez, mai pdrea gi ingdmfat.
-Arma dumitare a fost bine folositd in m^inile mele, sunt
o Tata a fo
in fost destu
pi er a dat di
ar
Acumsrneintoarce-,:ff lJ#i,".fll[,t[Hi:",?#,1,:
VreSu sI ajungem 1a...
Agata a ldsat fraza neterminatl. I se pdrea cu neputinfd
sd-gi aminteascd numele.
- Whitam Hall, a completat Cristopher in vreme ce se
ridica.
' a$a gi acum nu putea si se
rul ei. Cdnd s_a ridicat in toatd
ifit saliva cu greu, cu toful
masculin. A privit pieptul gol
firI sI clipeascd. in weme ce il dezbrdca, nu observase c6t de
putemic qi viril era dar acum, cu fiecare migcare pe .*. o Ar.uca s,-gi pund din nou crmaga, mugchii i se vedeau gi ir arltau
ca pe un brrbat foarte atrdgdtorgi primejdios. A gtiut cE d*-;ipAnd acasl o sd i se parl foarte lung; imaginea trupului v6nos
i se intiplrise pe retinl gi se ruga in"' nu_
gi fi dat seama de interesul trupesc Nuera singurul bdrbat pe care il vdzuse dar
cel mai spectaculos, da. Din fericire, cdnd vor ajunge la
,d:r:,Ifr",
va displrea din viafa ei pentru totdea,na. Acest gdnd
r-a provocat o senzafie de addncd.u$urare.
Iwryra-*tA
3
Agata era fascinat[ de John Beresford. Dincolo de
aspectului lui serios qi matur, se ghicea un blrbat fermecltor
gi atent. Radia gentilele qi un aer nelinigtit qi tainic ce izbltea
s5-i a[A]e curiozitatea femeiascl. Strdlucirea din ochii albagtri
nu i se stingea niciodatd gi nu putea sd nu-l mai priveascd
prostit[. Tdmplele ii erau pufin argintii dar asta nu fEcea sd
par[ mai in virst[, dimpotrivd, ii dddea o infEJigare distinsd.
Singurul bdrbat distins pe care il cunogtea gi putea s[-l
egaleze era contele de Zambra, Alvaro del Valle, ca gi fiul
acestuia Lorenzo, dar ei nu dovedeau elegan(a aceeainnscut[
pe care o aveau unii b[rba]ii privilegia{i, printre care qi gazda
ei. John a intors fila ziarului frrd sd-gi ia ochii din el qi, prin
acest gest, a atras din nou aten{ia Agate| Gesturile ii erau
blinde iar felul de a da din cap, elegant, ca gi cum totul la
el ar fi fost m[surat dar nu studiat. Amdndoi se aflau in
sufrageria ampld, impodobitd in culori vesele. Prima impresie
a Agatei,dupd ce avdztttcasa, a fost cd nu pdrea o regedin{[
englezeascd. in spatele culorilor frumoase, se aflau niqte
m6ini de femeie nebritanice, putea sd jure. S-a uitat la ceagca
pe care o finea in mdini gi i s-a pdrut superb6. Desenul cu
flori galbene se arrnonizaperfect cu frunzele verzi. Totul in
casd radia elegan(i qi bog5(ie. A qtiut, f[rd sI-i spund nimeni,
c[ familia Beresford era foarte instdritl gi de neam la fel de
vechi ca al prietenei sale Marina. Aceasti descoperire a fEcu-
t-o si ridice o spr6nceand; ea era un amestec destul de ciudat
29
28

15. ,4runnz GnNsw
datorit[ imprejurdriror care au dus ra na$terea sa. Fiicd a unui
tatd franccz, care lupta impotriva spaniolilor gi a unei
Iwr;ra-uA
irllat cd doctorul Harry ii cususe rana gi ii bandajase um[rul
tlar acum, imbrbcat impecabil, nu plrea defel rdnit. Agata a
rcgretat cd nu purta braful susfinut cu o egarfi de g6t, ca sd-i
lina umdrul imobilizat; astfel, vindecarea ar fi mult mai iute.
Cristopher s-a uitat lafata care tinea in mAini o ceagcd de
cafea qi care il privea cu sprdncenele ridicate, cu o expresie
irrtrebdtoare. Purta o rochie cu flori de culoare purpuriu
intens gi foarte pufin potrivitd pentru vdrsta ei qi pdrul prins
irrtr-un coc la ceafi dar atAt de strdns inc6t Cristopher s-a
gdndit cdva avea o durere de cap groaznicd dacd nu sllbea
ircele. Fdri s[ vrea, a schilat un gest badocoritor ca rdspuns
la privirea ei, ceea ce a fEcut-o sd-l fulgere cu privirea.
John a observat uluit schimbul de priviri dintre
tlomnigoara Martin gi fiul lui cel mare. Exprima amuzament
din partea lui gi ofensd din partea ei. Era pentru prima oar[
in mulfi ani cind fiul lui ardta o atitudine alta decAt
indiferentd in prezenla unei femei gi acest amdnunt l-a
umplut de un adevdrat interes.
Intrarea intempestivi a lui Arthur qi Andrew l-a fEcut pe
Cristopher sd ia loc in dreapta tatllui s5u. Arthur s-a agezat
chiar in fali iarAndrew aldturi de Agata. John s-a uitat la fiii
lui mai mici gi s-a intrebat cum puteau sd fie atdt de diferili
unul de altul. Chiar dacl aveau o infd(igare foarte asem6-
ndtoare ca inillime gi constituJie, la fire gi purtare erau foarte
diferiti.
-Ai dormit bine, domnigoar[ Martin?
Agata s-a intors cdtre Andrew, care ii pusese intrebarea,
cu un zdmbet pe buze, in vreme ce finea cea$ca de porfelan
pentru ca lacheul sd i-o umple cu lichidul intunecat. O
secund[ dupd aceea, au adus de la bucdtlrie o tavd plind cu
croasante, gogogi gi biscui{i proaspdt copti. Aroma dulce era
delicioasd gi a frcut-o s6-gi lingd buzele, era intr-adevlr
l'lamdndd.
spanioloaice care se rdzboia cu francezii. ,,putea o nugt".. .e
fie mai extravagantd?,,. Acest g0nd a ftcut_o ap.oape ,d
izbucneascl in r6s. Dar s-a.or..tut, nu era un amestec ciudat
ci o femeie cu un pdrinte destul de neobignuit iar tatdl ei nu
accepta si renun{e lapartea galicd,ce ?i revenea, fiindc6 ea se
simfea cordobezd din cap p6nd_n picioare dar era foarte greu
sd te simfi adevdratcdnd toli ceiralfi te socotesc o ciudr{enie.
sunetul hohotului refinut r-a frcut pe John sd ridice ochii
peste marginea filei de ziar, ca sd se uite ra ea. Agatazatmbea
cu privirea fintitd pe cea$ca pe care o finea in m6ini, dar frrd
sI bea din ea gi imaginea fetei i s-a p6rut peste mdsurl de
fermecltoare. A impdturit ziarul gi I_a ldsat pe colful mesei
largi ca s-o priveascl mai bine.
- Cafeaua e bund, te incredin[ez. Ea a tresdrit la auzul
vocii lui John. intotdeauna aduc din Spania o cantitate
indestuldto are ca sd nu lipseascd la Whitam Hall.
-Vzitali des fara mea?
Intrebarea fusese rostitl cu un real interes. John a vdnfi_o
duc,ndu-gi cea$ca labuze,f,rd sd inceteze sd_l priveascl. Dar
nu a putut s5-i rdspundd din cauza apariliei in sufragerie a
intdiului sdu ndscut. Cristopher s_a oprii in prag, ca qi cum s_ar
fi indoit dacr sd intre sau nu in incdpere. A scrutat-o cu privirea
pe Agata. Ea s-a sim{it priviti de parca ar fi fost o cat6rcd scoasd
lavdnzare in pia{d. A ldsat cea$ca pe masd qi gi_a privit finuta,
sd vadd dacl nu era pdtatA sau gifonatl, dar infr1ig area'ei era
imaculati; mI rog, a recunoscut cd nu la fel ca a lui.
Cind in sfhrqit au ajuns la regedin{d, in dup[_a miaza de
dinainte, Cristopher o ldsase impreun[cu bagajul pe treptele
de la intrarea conacului qi dupd un salut poriticos gi deosebit
de rece, plecase gi dispdruse din fa{a privirii .i para i,dimineafa aceea in sufrageria familial5. pufin dupA aceea, a
30
3l

16. Arutnz GBNnw
- Foarte bine, lord Beresford, i-a r[spuns politicoasd.
RAsul indbugit al lui Arthur a frcut-o sd-gi indrepte atenfia
spre el. Spusese ceva amrrzant? Nu gtia.
- S5-i spui lord lui Andrew e ca gi cum ai spune domn
unui porc.
Dar cel pomenit nu s-a supdrat din pricina comparafiei,
era prea ocupat s[ mestece jumitatea de gogoaq[ caldd pe
care gi-o vdrdse in gurd; cdteva fire de zahdr i se lipiser[ de
btza de sus, dar el se ocupa deja de ele. Agata l-a imitat 9i,
sim{ind gustul pl6cut gi suav pe cerul gurii, a inchis ochii
incintati. Croasantele erau aproape la fel de bune ca acelea
de la Paris.
Cristopher stdtea incruntat. Fiecare miqcare pe care o
flcea domnigoara Martin era urmdritd de el, abia conqtient
de asta. Eafrcea gesturi iufi gi deloc elegante cu miinile de
c6te ori vorbea, ca gi cum ar fi incercat sI int[reascd inlelesul
vorbelor.
- Astdzi sunt foarte binedispus gi te asigur cd nimic din ce
spui nu va putea s[ schimbe asta, pot sd te incredin[ez,
i-a rdspuns Andrew lui Arthur.
- S-ar cuveni s[ o inso(i(i pe domnigoara Martin la
Portsmouth. Poate vrea sd cumpere citeva suveniruri inainte
si plece spre Ruthvencastle.
Agata a ridicat brusc privirea auzind sugestia lui John.
Ea nu putea si cumpere nimic, banii i se pierduserd pe drum,
la fel gi obiectele personale. $i totul din pricina unui englez
in{epat gi prea arogant ca sd-gi piardd vremea incercind sI le
recupereze. Privirea i-a zbwat de la chipul lui John la cel al
lui Cristopher apoi a strdns buzele de suplrareacare inc[ nu
ii trecuse. Sd-gi aminteascl de colierul de perle al mamei
sale, pe care nu va mai putea s5-l poarte, ii smulgea gemete
din inim5. Ca gi de cameea in care pdstra porhetul p6rinJilor
ei, fEcut la pufind vreme dupd nunta lor.
32
IwZsTE L,IA
- Mul1ume.", lo'J-B"'"'ford' dar nu va fi nevoie' Prefer
sir md odihnesc la Whitam Halt pind vine prietena mea
Marina, a rdspuns cu glas tremur[tor'
John a priviro cu neobignuit interes'
- Dar lord McGregor 9i sofia sa vor sosi peste o
siptdmind, i-a spus et uimit' Va trebui sd i1i c[utdm vreo
tlistrac[ie pind atunci'
pe cristopher, care igi pdstra
o ul s[u atrdgltor' Continua s[
rn gurilei aizbutit s-o enerveze'
Clu* prrt.u sd stea la masd de stat pe un tron qt
clemonstrAn d a$rta indiferenld
- Mi-ar pldcea sd md intorc a sd caut ceva"'
Nu a terminat propozilia; nodul din git crescuse p6n6
ajunsese de mdrimea unei nuci' John i-a privit chipul mihnit
ffietegAnd pricina' Trecuse de la veselie la tristefe cu
iuleala fulgerului.
- Cristopher trebuie sd se intoarcd la Londra' John nu
pierdea niciun amf,nunt din expresia intAiului sdu ndscut
cind a ftcut sugestia' iml inchipui cd nu va avea nicio
pricind sd nu te insofeascd'
Cristopher deja iegaauiu dind din cap' cAnd Arthur a
spus:
- Te voi insoii eu, domnigoard Marttn'
Oferta lui a fdcut ca ochii lui John qi ai Agatei sd se
indrepte spre el, cu surprindere' :-- r-r,-..-^+x
- Mulfumesc, a izbutit sd spun6' cu desdvirqire tulburat['
Tdcereas-a l6sat deodatd in sufrageria confortabild'
- Te-ai speriat cand a1i fost atacafi? Nu este ceva obignuit
sd dai peste rdufd"aioti pe clrumul principal dintre Londra 9i
Portsmouth, dar uneoii se intimpld' Bine ci te insolea
Cristopher.
,,Putea intrebarea lui Andrew sd fie mai nePotrivit6?"
'J

17. Antertz GeNrw
qi-a spus Agata. ii e
nici nu.voia sd exag tarea unui englezin{epat care
IwrSrn-*il
a gteaptd pr ezena dumitale.
Trebuia sd refuze de indat6.
- Ar fi foarte nepoliticos sd nu rlspund la o invitalie
llcut[ intr-un chip atit de binevoitor? s-a aventurat sd
?ntrebe, neludndu-gi privirea de pe chipul gazdei ei.
Nu avea nicio rochie potrivit5, in afard de una.
- Foarte nepoliticos, i-a r[spuns John cu un zdmbet in
colqul buzelor fine. Agata s-a gdndit ce scuzi si invoce ca si
fie scutitd deprezenlalaacea ilustrd cin6. Vei merge insofitd
de Arthur. Andrew a ridicat cu interes o sprAnceand, auzin-
du-l pe tatil lui. S-a gAndit cd domniqoara Martin va muri de
plictiseal5 in compania fratelui s6u. Nu trebuie sd ui(i c[ egti
o tAndr5 debutantS. Ea nu inlelegea vorbele lui John. O
tdndrd debutantd? Chipul i-a ardtat nedumerirea pe care o
sim[ea, dar marchintl aincercat s5-i l[mureascd indoielile.
FiecSrui invitat i se acorda un inso(itor, in cazul unei
doamne, sau o insolitoare in cantl unui domn. Pentru cd nu
cunogti regulile noastre englezegti, am socotit nimerit sa i1i
dau dinainte un insotitor care sd nu-ti fie strdin gi care sd
poatd s[ te conducd cu succes pe durata serii.
Acum inlelesese. Agatas-a uitat laArthur, care s-a inrogit
sub privirea ei. I s-a p6rut un aminunt incAntdtor, nu mai
vdzuse niciodat[ rogeatd pe chipul unui bdrbat. S[ creascd
inconjurat[ de veri, cei mai mul{i dintre ei tdlhari, ii ddduse
o imagine asupra birba(ilor foarte destins[ gi diferitl gi de
aceea i se pdrea foarte greu sI gi-i inchipuie pe v[ru] Lucas
sau pe guralivul de Felipe inrogindu-se din pricina privirii
unei femei.
- Onoarea ar fi trebuit si ii revinl lui Cristopher, pentru
cd este cel mai mare.
Andrew a ldsat vorbele s[ cadi ca din intdmplare. Cel
po-errit gi-a fulgerat fratele mai mic cu privirea, din pricina
indrdznelli lui. Ultimul lucru pe care il dorea la o cind
35
nu merita asta. Tofugi, a ldsat ca intelepciunea sd vorbeascd
prin gura ei, chiar dacd eramanipuiatd de diavol.
- Din fericire mi inso{ea lorJ Beresford gi m_am simlitpermanent apdratd, de el, a spus fErd si_gi ia privirea de iaAndrew. Doar Cristopher a- simtrit batjocura din vorbele
rostite de spaniolo aicd' dar chipur nu i-a tr'dat nicio emofie.
A dovedit un curaj nemaipomenit infruntdndu_i pe bandili,
a continuat ea. Este visul oricdrei fete de cincispr
"r""*
u^',sr se simtd in siguranfd in compania unui adevrrat domn
englez, a incheiat Agata., u."u.te frazd sarcasticd.
John gi-a privit fiul, care continua s5_gi menfi nd aten[ia
asupra cegtii de ceai, strlin de comentariile fals _dgril;;;ale domniqoarei Martin, dar zvAcnetul uqor din ochiul sdu
drept ardta c6 nu se sim{ea la fel de nepdsdtor precum pireaqi tatdl lui s-a intrebat ce naiba s-o fi petrecut intre ei, care
sd justifice acea aparentd ostilitate gi frazele cu indoit *f"i;;ale tinerei.
-Dacd e cineva in stare sd pund pe fug[ nigte rlufrcitoripur gi simplu doar cu o privire, acesta este Cristopher alnostru, a rdspuns Andrew in glumi. Nu_i aqa, frate?
Agata era foarte nedumeritd; infepdturile ei nu ar.useseri
urmdrile 7a care ndddjduise. pesemne, englezului ii curgea
olet prin vene.
- Diseari vom cina la palatul Casterham, i_a inqtiin{at
John. Am incredere cd vef fi punctuali. Atenfionarea citrecei trei fii nu admitea discufie. Agata a fdcutochii mari,
ingrozitd" Ea nu putea sd asiste ra o cini atdt deinsemnatr.
Sau da? De buni seamd ci nu! Era un musafir impus, cu
niciun chip nu putea sd_i pun[ pe Beresforzi intr_o asemenea
situalie. Se in{elege, domnigoard Martin, dumneata ne veiinsofi in calitate de oaspete special. contere casterham
34

18. Aaurru GnNaw
era sd_i fin
ata nu vo'ta uie ca sugestia lui Andrew sd
patriarhului Beresford.
- 6. fi o pldcere, lord Arthur. Ndddjduiesc cd voi fi ocompanie potrivitl Ia masd.
- Domnigoard Martin, pllcerea va fi a mea, ardspuns
tdn5rul cu timiditate.
. Glasul ii sunase prea trist dar nimeni nu a dat insemnitate
qi au continuat micul dejun vorbind despre lucruri banale.
Iun6"rn-uA
Avca p[rul strdns la jumdtatea capului gi l5sase cAteva bucle
lrbcre pe umeri. Agataa considerat potrivit sd nu-qi facd giji
1lcntru pierderea unor ace de pir in timpul cinei, dar t[cerea
tlin interiorul tresurii o flcea s[ fie gi mai nervoasd decdt voia
sii admitd.
Cristopher era conqtient de stdnjeneala fetei. Stdtea chiar
in fafa lui gi era imbr[catd nepotrivit pentru o cini de gal5,
rlar niciunul dintre Beresforzi nu i-a ardtat-o, ca sd nu se
luEineze. Lumina felinarului trdsurii smulgea scAnteieri
p[rului ei blond care, pentru o c1ip6, i-a amintit de unduirile
dunelor de pe o plaj[. Buclele se loveau de urechile mici,
lirrd cercei. Singura bijuterie pe care o purta, in afard de un
rnic pieptene din sidef gi perle pe care qi-l pusese intr-o parte
ir cocului, era un crucifix simplu din aur agdath gi.l cu un
lanj fin. $i-a frgdduit sd se intereseze de valiza care se
pierduse cu cdteva zile in urmd, c6nd se va intoarce in
agitatul oraq; mdcar acest mic gest de compensare ii datora.
Andrew se uita cu mare interes lafranuzoaic[ sau trebuia
s[ spund spanioloaicd? Avea galul strdns peste piept ca gi
cum ar fi fost un scut de apdrare. Pentru c[ in vehicul nu
incdpeau decAt patru persoane, John hotdrdse sd meargd cu
Devlin Penword in tr[sura acestuia. Cei doi b[rba[i erau, pe
lAng[ prieteni, rude gi profitau de orice ocazie ca sd
vorbeasc[ despre nepofii lor, pe care ii adorau.
- Nu ai de ce sI fri agitatd' Glasul lui Andrew a risunat
in t[cerea din trdsurd ca un aleluia de speran{[. SirArthur te
va apdra de orice rdu.
Agata a incetat sd mai priveascd peisajul ca s[-gi punl
ochii pe el dar pe drum s-au intAlnit cu cei ai lui Cristopher.
Avind spatele rezemat de spitarul din catifea, o parte din
chipul acestuia era in penumbrd dar a putut si ii vadd ochii
strdlucitori care o priveau indescifrabil.
Trlsura i se pdrea prea micd. ii lipsea aerul din pricina
nervozitdlii care o st'p'nea. iqi petrecuse toatS ziua aleg,ndu-
qi toaleta cea mai potriviti pentru cind, dar nicio haind nu i se
ylrea indicatd pentru eveniment. Slujnicele de la Whitam
Hall fuseser' foarte cumsecade gi toate hainele ii erau curategi cdlcate de parc' nici nu ar fi indurat vreodat' neajunsur,e
traversdrii pe mare. in cele din urmd, alesese o rochie de
culoare albastru turcoaz gi cu dantela de culoarea firdegurui
la decolteu. Mltasea era noui, iar croiala acceptabild, daracum regreta cd nu aoordase mai multd atenlie moaei. inultimii ani, principalul ei interes in via(i fusese sd studieze.
Dar studiul se dovedea destul de costisito r, iartatdrei nu inota
in bani; solda ca ofifer in retragere era derizorie. S_a hotdritsi-gi completezefinutacu un gal spaniol din danteld tol.d;;;mogtenit dc la bunica matemi. ii cumparase bunicur Gin6s
inainte cardzboiulsd distrugi
""orro-iu'1d.ii
gi pe oamenii ei.
36 ,bi
)t
- Mullumesc, a izbutit sI bOiguie cu timiditate.

19. Arutnz Gpxrw
?ncerca sd nu-{i uit sfatul t,
,
" -l-1,,ff'j::'::'^::^'1:!'" f a3i o- giume oi, o,i..,t-a mustrat Arthur cu glas sec pe fratele sdu mai mic. intr_o
zi iSi vei da seama cd lumea nu se invArte in jurul tau gi alideilor tale.
- Cine sunt Isabella gi Julie? a intrebat Agata foarte
curioasd.
38
Izbucnirea i_a hnt prin surprindere pe cei din trdsurd.
Arthur nu-gi pierdea niciodatd cumpdtul, pentru nimic.chipul lui Andrew continua sr fie z'mbitor in ciuda criticiidure primite gi Agata gi_a spus cd nimic nu izbutea sd ilnec'jeascd sau sd ii strice buna dispozitrie cerui mai micdintre cei trei Beresford. Era cer mai iesel gi mai nepdsltor.
Pe ea o incdnta sd_i asculte lumele.
- Invidia md face sd mi exprim aga, a recunoscut pe unton atdt de frustrat inc6t a sunat patetic. Tu cer pulin vei'purta
o conversafie pracut, gi interesantd murfumitu ao-"isi*"iMartin; dimpotrivd, Cristopher gi cu mine vom fi;r;ii:;ascultdm vreme de ceasuri nesfdrgite c6t este d. g.", ,aftxezi florile din stofr pe borurile pata.iito. d. dr.fi;;jmai bine, a continuat, cdt de n
cdnd faci o plimbare pri
armdsari condugi de
londonezi, dar strdini de rasele amazoanecare incearcd
sd respire un pic d.e. aer cural gi singurul lucru pe care ilizbutesc este sd inghitd p.uf .r.dur. "
Agata era uluitd. Andrew nu putea sI vorbeascd serios orida?
- SI dea Dumnezeu se_fi fi picat Isabel la, i_aspusArthur,
rdzbundtor' Geamdtur rui Andrew a sunat foarte adev.rat inurechile ei; nu pSrea s5 se prefacd. Merifi astr gi chiar mai mult.
- O prefer pe Julie dec6t pe Isabelia, i_a replicatanA..*
amuzat.
Iwn;rn-uA
- Lady lsabella Kelly este fiica unui conte sc[pdtat, dar
cu o dotd generoasd. Chiar daci nu aurul pe care il posedd
cste partea cea mai strilucitoare a persoanei sale, ci un sughif
deosebit pe care gi-l face auzit cu fiecare silaba pe care o
rosteqte.
- Isabella este destul de frumoasd, a ldmurit-o Arthur pe
Agata, ca gi cum ar fi fost nevoie ca ea sd cunoascd acest
amdnunt.
- Iar Julie Freeman, a continuat sI spund Andrew, este
cea mai tenace vdndtoare de soli din cdte am cunoscut. S-a
oprit o clipd ca sd tragd aer in piept. il urmdregte qi il
hdrfuieqte cu neruqinare pe Cristopher gi uneori intr-un mod
de-a dreptul vulgar. Andrew a t[cut un moment. Degi, dacd
e sd aleg, prefer sughilul Isabellei dec6t tertipurile Juliei.
- $i nu puteli sd faceli schimb sau s5-i da{i o sugestie
gazdei despre insofitoarele voastre? a intrebat, camzdpdcitd,
de ldmurirea lui Andrew.
- Un domn englez nu gi-ar jigni niciodatd gazda
pun6ndu-i sub semnul intreb[rii bunul gust in alegerea
inso{itorului sau insofitoarei la mas6. Agata gi-a infipt
pupilele pe figura aproape ascunsd a lui Cristopher, care se
mentinea intr-o tdcere desdvirqitd. Oare el detesta compania
domnigoarei Julie la fel de mult cum o detesta Andrew pe
cea a Isabellei? Dar iubitul meu frSlior Arthur va avea
enormul privilegiu de a sta de vorbd cu o fat6 absolut
normal[ qi fermecdtoare, despre vreme, politica din Spania,
serbdrile cdrnpenegti pline de fete frumoase gi chiar despre
pasionantele lupte cu tauri.
Agata qi-a astupat gura cu mAna inmdnugat[ ca sd-gi
indbuge risul. Ea nu vorbea despre vreme, politicd sau tauri.
Putea sI vorbeasca despre cum se disecd un cadavru sau cum
sd recunogti febra tifoidd, deqi, cu siguranfd, acest subiect
de conversalie nu ar fi potrivit pentru o cini festiv6.
39

20. Arunnz GtNnw
- gi intel ige ntd,, a addug
cd domnigoara Martin, pe I
Iunrsrn-*il
,,Mdi sd fie! Ascu(igul vocii lui ar putea sd se ia la
intrecere cu sdbiile toledane'.', s-a gdndit Agata. L-a privit in
l'a[ddar Cristopher i-a oferit o privire inofensivd de zeflemea
sau dispre!, nu gtia prea bine.
- Ce vrei sd spui cu a atrage prea mult aten(ia asupra
persoanei mele? l-a intrebat cu o anume nepldcere pe care nu
s-a deranjat s-o mascheze.
- Spaniolii Jipd prea mult, a rdspuns el pe un ton
indiferent.
- Cristopher ur[gte tot ce are leg[turd cu francezii sau
spaniolii, a intervenit Andrew glumef. Dar adu-{i aminte
zicala,,Cdinele care latrd nu mugcd".
Eal-a privit cu sincer[ recunoqtinld. Zimbetul larg al
tindrului ar putea sd topeascd inima cea mai rece. Era al
naibii de chipeq, ca gi fratele siuArthur, dar Cristopher avea
un magnetism sdlbatic qi intr-o anumiti mdsur[ crud, care ii
atrdgea atenJia in mod constant fEr[ sd poati evita asta.
- "CAinele care latrd muqcd pu[in", l-a corectat cu glas
melodios.
Andrew a inclinat din cap in semn de incuviin{are dar
Agata nu a apucat sd-i rlspundd cdci chiar in acel moment
trisura s-a oprit in fata unui conac care a l6sat-o cu gura
cdscat6. Era maiestuos, demn de un rege gi indat[ s-a incruntat
ingrijorati. Ea nu era obignuiti cu protocolul englezesc dar, ca
sd fim sinceri, nici cu cel spaniol. Singurele ei momente
maiestuoase au fost in palatul Zambra gi in compania prietenei
sale Marina gi a fratelui acesteia, Lorenzo. $i atunci, cum o sd
facdfa[d unei cine cu nobili englezl?
- ,bi incerca sd te ajut in toate, nu trebuie s5-(i faci griji.
Glasul senin al luiArthur i-a p[truns in str[fundul inimii.
Ya avea cel mai bun insolitor la masd, nu ar trebui s[-gi facd
griji pentru fleacuri, dar iqi frcea.
Agata a luat braful pe care Arthur i-l dldea inainte de a
cobori cele doud trepte ale trdsurii gi cAnd a ridicat privirea
41
medic pe care o cunosc.
batd nebunegte in piept. De ce
er rlmdnea in afaradiscufiei?
- Foarre rrumoasd ei irt....ffi ffi:,rJJTjil f"[H.Arthur, te vor invidia tofi domnii de la cini gi pentru asta teurisc.
Agata gtia cd tAndrul nu vorbea serios c6nd spunea cd iqi
ur,gte fratele. in ciuda scurtei wemi petrecute ra whitam Halllputuse sd observe enonna c rmaraderi e careexista intre ei.
)
u
c
care nu il controla. A fost un
sI md facefi sd uit ceea ce a
griji. Noi, fra{ii Beresford, tevom teri lady McGregor uu
"Lr"cape
O
argrnt.
cila aunilnumelui de femeie
mdritatd" al prietenei sale. I-ar fi pldcut at6t de mult sd asiste
la nunti, sd-i fie naq5...
^ - ,6i putea sd vorbesc in francezd, pe timpul cinei?
eArthur s_o priveascd uluit. La
ut un inceput de zdmbet. Nu
lezd qi presimt cd spaniola nu
interes.
L aici, nu_i aqa? a addugat cu
legdturi cu francezii, a spus
vorbe acre a participatpentru
bine si nu uifi, a avertiza_
nu atragi prea murt atenria r.rrJlXl',:?#fl*i ffl
o"'u
40

21. $i-a inchipuit cd probabil era domic s6 se indepdrteze de ei
gi din nou s-a intrebat de ce era atAt de singuratic, dar gi_a
fixat atenfia pe tAndrul chipeg care o conducea pe scAri in
sus' spre intrarea in conac. John gi Andrew ii agteptau, aldturi
de un blrbat foarte distins, despre care Agahs-a gdndit cd
era de acelagi rang gi v0rstd ca gi marchizul de Whitam.
- Domnigoard Martin, dd-mi voie sd (i-l prezint pe bunul
meu prieten Devlin Charles penword, duce deArun qi socrul
fiicei mele Aurora.
,Lrutrru GpNrw IwrSro-uA
din pdmdnt, Cristopher dispdruse din cAmpul vederii ei. rrcvoie de un moment in singurdtate. Agataa cobordt treptele
spre tufele de trandafiri qi indatd mireasma pdtrunzdtoare a
llorilor a invdluit-o cu prospefimea ei dulce' A mers spre
liintana rotund[ din piatr[, cu statuia lui Neptun sculptata pe
ca. S-a aqezatpe marginea lucioasd qi a indl{at chipul cdtre
noaptea intunecatd qi instelat6.
Agata i-a zdmbit ilustrei figuri. Avea p[ru] c[runt gi des
9i miini mari dar moi.
Se simlea chinuitd, jignita' Mai multe doamne goptiserd
vorbe neplScute gi ustur6toare cdnd Arthur o conducea
inspre sufrageria find 9i elegantd. La inceput, nu ddduse
insemn[tate dar stinjeneala tindrului a luat-o ca pe o ofensa
personald. in plus, chipurile pline de dezgust qi jignirile
stdruiserd pe toata durata cinei, provocandu-i o stanjenitoare
senzalie de rdu fizic. De ce naiba spusese cd era pe jumdtate
fianfuzoaicd? Nu era ea vinovatd cd era un amestec ciudat,
degi recunogtea cd ii transmisese stanjeneala ei 9i lui Arthur,
oare inrSutdlise totul incercflnd s-o ajute. oare numele ei
franfuzesc nu o trdda drept o invadatoare? Fir-ar sd fie! Era
nevinovatd de rdzboiul care avuse loc intre cele doud patrii
ale sale iar tat6l ei nu era vinovat cd se n6scuse de partea
gregit6. A oftat intristatS, sim(indu-se imp[rfitd intre
simldminte. igi iubea din suflet tat[], pe Jean Michel, 9i
putuse sd vad[ cu ochii ei iubirea pe care o avea pentru
mama ei, Maria Isabel. in ciuda absen{ei ei, faptele ii
dovedeau convingerile qi t6ria inimii. Jean Michel indurase
vreme de ani jignirile gi atacurile spaniolilor care urau tot
ce avea legdturi cu francezii; dar niciodatd nu rdspunsese
atacurilor. Hotdrdse sd riminl in Spania in ciuda infrAngerii
suferite in r[zboi. Faptele lui de iubire necondilionata nu il
rdscumpSrau in ochii lumii? $i cine erau blestema(ii dia de
englezi ca sd se erljezein judecdtori ai rdd[cinilor ei? ca s5
igi dea cu pdrerea cu atitalibertate, flrd s[ cunoasc[ pricinile
qi imboldurile sale?
Totugi, nu trebuia sd-i fi rdspuns lui lady Margaret intr-un
43
- Este o adevdratd pldcere, domnigoard Martin. Ducele
i-a luat mdna gi a dus-o labuze cu un gest atdtde firesc inc0t
a frcut-o s[ se simtr tulburatd gi incantatd totodatd. vorbea
spaniola! Glasul ducelui era grav gi puternic, avea siguranta
omului mulJumit de viafa gi implinirile sale. Era cu adevdrat
impundtor gi c ii era m6ndr5, a primit_o cu
bundvoinfd gi bagtri. Arthur va fi cel mai
invidiat bdrbat al serii, pot sd vd asigur de asta.
Agata a zltmbitfericiid, chiar dacd-gtia c[ nu era frumoas[
gi nici nu avea un chip deosebit se simfea bine printre acei
oameni elegan{i gi rafina(i. gi-a inchipuit c6 seara putea fi
minunatd.
Seara se dovedise un dezastru des[v6rgit, dar, din fericire,
putuse sd fugd in grldin[, unde agtepta sosirea lui Arthur, cu
o bruturd rdcoritoare. Scuza rostit[ eraadevdratd. chiar avea
42

22. sd pund la indoiald bundvoin{a fam,iei Beresfor{ ut .aJoaspete era. Se simfea atdt de sup5ratS inc6t inima ii b5tea in
tdmple cu un ciocdnit neincetat. $i in starea aceeade flurie qi
resentimente, Cristopher a venit dupd ea ca s_o ducd inapoi
in palat, cu obignuitul sIu disprei gi aroganfd. Cu toate
acestea, dacd de ceva era sigurd Agata era cd nu va mai
ingldui ?nc, o jignire in noapteu r.."u'irf"mald 9i qi_u re.ruipe cel mai mare dintre frafii Beresford neputinfa pe care o
simfea gi furia care o st[pdnea.
- E pl5cut sI vdd cd ai aga o prefuire deosebitd pentru
firea noastrd spanioleascl. Noblele invidiata de cdtre ;":;i;;de cdnd e lumea lume, nu_i aqa? a rdspuns pe un ton sec. $i,apropo, in afard de tatdl dumitale, n, urn vdzutniciun om
inteligent la masd.
44
- Fratele meu se simte atdt de tulburat cd,li_aingdduit
sd-l convingi sd te lase singurl, incdt goviie si vin5 dupl
dumneata. De aceea, mi_am luat libertatea de a o face eu inlocul lui. ochii Agatei s-au redus Ia o linie, auzindu_r. imiinchipui cd, f*ea dumitare indrdzneafd, trebuie sd fi fost
pricina qi nu temperamenful moale al lui Arthur, dar oricum
1 trt o gregeald pe care trag nldejde ci n_ai s_o mai faci. O
fatd nu poate rdmdne neinsolitA, chiar dac[ pitimegte a. ,,Ea.voia s5_i rispun dd,, d,ar mdna lui a oprit
ului. Te rog, data viitoare st6p6negte_gi fiiea
la o masd unde se afld oameni inteligenfi.
Spatele Agatei s-a incordat aidoma corz,or unei ghitare.
A luat vorbele lui Cristopher in cel mai rdu chip cu putin(6.
Rigiditatea atitudinii lui i s-a pirut peste poate gi nelalocul
ei, purtarea severd a indignat_o Si, impotriva oricdror
agteptdri, i-a replicat jignitd p6nd in -aoruu oaselor qi frrdsd-qi mdsoare vorbele.
Iwryrr-uA
Sprdncenele blonde ale lui Cristopher s-au inllfat deodati
intrebdtoare in fa(a insultei neruginate.
- Ia te uitd! a exclamat, surprins in parte de izbucnirea
sa. O femeie care gtie sd-gi foloseascd limba gi pentru
altceva decAt sd umezeascd firul de a[d ca sd il bage in ac.
Agataa rdsuflat atAt de puternic incdt aproape s-a inecat.
Sd umezeascd a[a...!
- Ia te uit[! a repetat cu ochii ca niqte pumnale. Un bdrbat
care igi dd aere folosind vorbele in fa{a unei femei frrl
apdrare.
,,igi di aere?", s-a intrebat Cristopher, dat ea nu era
dispusd sd se opreascd din acel rdzboi verbal pe care il
incepuseri gi nici el nu ii va ing[dui vreo pauzd.
- FIrd indoial6, egti supdratd gi nu gtii ce spui, i-a rdspuns
cu condescendenf5. Dar, dacl englezii invidiazd ceva la
spanioli - mI mlrginesc s6-[i citez vorbele -, este
capacitateaacestora de a nu face nimic in cea mai mare pafte
a timpului.
Ochii Agatei s-au deschis cdt farfuriile. $i atunci toatd
incordarea acumulatd, neplicerile gi insultele din noaptea
aceea au alcdtuit un vulcan care a erupt iniuntrul ei. Un
blestemat de englez indr[znea sd o insulte! O frcuse
trAntori{5? Md rog, pe ea gi pe spanioli in general.
- Pdrere care diferd, fErd nicio indoialS, de cea a lui sir
Francis Draker. Nu a existat gi nici nu va exista un jefuitor
englez care sd fi asudat atdta furAnd rodul muncii spaniolilor.
Cu greu pofi sd-mi acuzi compatriolii de lene cAnd voi sunteli
cei care ali izbutit sd vI umpleti cuferele fErI sI vd spetili.
Cristopher se bucura s-o scotd din sdrite. O englezoaicd
mai degrabi gi-ar fi mugcat limba decOt sd ii rdspundd pe un
ton critic, dar pasiunea pe care o ardta domniqoara Martin i
rCorsar, navigator, negufitor de sclavi gi om politic englez; in 1580, regina Eli-
sabeta I l-a fdcut cavaler (n.t.).
,4arcnz GrNtw
mod atdtde brusc, in ciudau"rffi
un musafir gi nu avea niciun drept sd se arate arfdgoasd sau
45

23. ,Larcrta Grxz:vn
se pdrea firarte atrdgdtoare. o. ffiamuzase cr:rt0ndu_se cu o altd spanioloaicd in afard de
lui, Aurora.
- $tii proverbul ,,Cine furd de la un hot...,,
Nu a terminat fraza, dar Agata era pe punctul si legi
de supdrare. S-a uitat la el cu uraru ,nau."'ii.;;;*,;"ri,,;
s-a.temut serios pentru integritatea sa fizicr. Niciodate numai vizuse o femeie atdt de furioasd gi totodatd atdt de
adorabild.
- Ne-a(i scufundat galioanele, ne_a{i furat posesiunile.Atri
luptat impotriva lui Napoleon pep'mant spaniol, e adevdrat,
dar numai din interes, ca sd conspirali qi s6 pune{i la cale
nenorociri. Md ingel oare, lord Beiesford?
, Ca $i cum qi-ar fi dat seama de absurd itatea apdrdrii ei,
Agata a tdcut brusc dar cu o strdrucire rdzbundtoare in ochi.
infierbdntatd cum era, uitase cd, erao simpld musafiri in casa
lui. Fl ii era gazdd qi ea tocmai ii ddduse o grlmadd de
motive ca s-o arunce in stradd.
Cristopher se apropia foarte incet, liri sd_gi ia ochii de pe
chipul fetei, schimonosit de supdrar e. Agata a detestat
stlpdnirea de sine pe care o ardtaenglezul; finuta impecabild,
p[ru] bine pieptdnat spre spate, frri niciun fir neralocul rui.
$i deodati a simfit impursul s5 strice aceastd ordine atdt de
conqtiincios alcdtuitd. A cobordt ochii pina pe batista p.rf*innodatd de la git, de propo(ii exacte la arnbele capete, gi a
dorit sr rupd acer ech,ibru desdv,rgit pe care il ardta el inaparen(I. S5-l facl sd se clatine ?n forfa lui masculind, dar
cum sd izbuteasci? D0ndu_i un pumn!
- Un bdrbat ar fi sim{it duritaiea caracterului meu in fa{a
unei asemenea desfEgurdri de lipsl de bun simf. pofi sa fiirecunoscitoare cd eqti o fran(uzoaicd supusd, fiindcd noi,
englezii, obignuim sI fim mdrinimogi cu invingii.
Spatele Agatei s-a incordat gi mai mutt. O frcuse supusd?
46
Iwryrn-uA
irrvinsd? Cu ce drept se erija in invingdtor asupra ei? Ca
liispuns la provocare, a frcut ceva de care se vacdimaitdrziu,
tlar pe care in acel moment, orbitd de furie, indureratd de
privirile pline de prejudecdli ale doamnelor englezoaice, nu
l-a considerat nepotrivit. Sufocatd de ofensd, nu s-a gdndit la
rurm[rile faptelor ei. Cristopher stdtea in locul cel mai bun,
chiar ldngd marginea fhntinii rotunde, foarte aproape de ea.
hgata a frout un pas ca si ajungdin faa lui. Cristopher s-a
risucit pufin ca sd n-o piardd din vedere, r5mAnAnd cu spatele
la fdntdn[. Atunci ea a ridicat tocul botinei gi l-a lovit cu
putere in picior. Exclamafia lui de surprindere qi durere a avut
gust de miere topitd pe buzele ei. Cristopher a frcut un pas
inapoi dar pantoful i s-a lovit de piatra fbntinii gi a r[mas un
rnoment dezechilibrat; ea a profitat de lipsa lui de stabilitate
oa sd-l imping[ cu putere. Intenfiile ei au fost cu totul
neaqteptate pentru el. Cristopher a simfit cum cade pe spate.
Marginea de piatrd a frntinii era prea joas6, abia ii ajungea
la inllJimea butonilor. A bdtut aerul cu miinile, cdutAnd sd
se (in6 de ceva in incercarea de a nu c[dea in ap6. Pentru cd
Agata era atdt de aproape, a izbutit s-o apuce de bra( ca sd
incerce sd-gi recupereze echilibrul dar contragreutatea
neagteptatd a frcut tocmai pe dos: a tArdt-o cu el in cddere.
Chiar dacd ad6ncimea nu era mare, amdndoi s-au udat de tot.
Ea a inceput sd tugeasc[ gi sd scuipe apdpe gurd de parcd
ar fi fost noroi infierb0ntat de cildura iadului. Cum
?ndrdznise s-o tragd in fhntAnd? I-a infipt genunchiul drept in
stomac Ai l-a afundat gi mai mult in mfllul de pe fund. Cu
degetele ca nigte gheare, l-a apucat de buclele blonde, acum
nu tocmai ingrijit pieptdnate, gi i-a blgat capul sub apI. Dar
forfa lui Cristopher era mult peste a ei, a izbutit sd-i pund
genunchiul intre picioare gi a aruncat-o pe deasupra capului
in partea cealaltl a fdntAnii. Agata a zburat pe deasupra lui
Cristopher qi a cdzut cu gura in apd, cu poalele sumese pdnd
47

24. .,Arurtzz Gnxpw
in talie. Arnplitudinea frntanii ii@
r5u mai mare in luptd. Cind a reugit sd scoatd capul din apd,
el stltea deja in fafa ei. Cu un gest brusc, a prins_o a. Urui Si
a ldsat-o in picioare in mijlocul fhntdnii.
- Bddlran blestemat! Cum indrdznegti..., l_a insultat, dar
nu a fost in stare sI sffirgeas cd, propozifia vdzdndgestul ae
durere pe care l-a frcut el cdnd qi_a atins umdrul.
Agata uitase cd era rdnit. S-a ntgat carana sd nu i se
deschidi din pricina izbucnirii ei.
- Vrdjitoare neruginatd! Dacd nu gtii sI primeqti o insultd,
fereqte-te sd le rostegti. Ea I_a privii cu dugmdnie. Se ruga
pentru el gi golanul o insulta. Dacd amdndoi erau uzipdnd,ia
oase era doar vina ei, pentru cd nu gtiuse sd_gi stlpdneascl
pornirile, dar mai degrabd gi-ar ldsa pierea ra saramurd dec,t
sI recunoascd. $i atunci, un tuqit i_a luat pe am0ndoi prin
surprindere. Au intors capetlle la unison gi au v[zuttai
multe perechi de ochi care ii priveau de parcd ar fi fost fiinfe
din altd lume. Singurul care aveaun zdmbetpAna la urechi
era Andrew. Arthur era profund afectat de spectacolul
lamentabil pe care il ofereau ar
^ndoi
uzi. Marchi ntr aveain
mdnd o cupd de gampanie gi o strdngea nefiind congtient de
ce fEcea. Figura lui serioasd l_a frcuipe Cristopher.a in1r..
printre dinfi. Lui John abia dac[ ii venea sd cread[
spectacolul ruginos pe care il ofereau fiul lui cel mare gi
domnigoara Martin. Se uita la chipurile lor cu o ,r.p.ire
desdvarEitd' Nu era in stare s[ inleleagd pricina pentru care
amdndoi erau uzi gi se certau in picioare in ap[. Ce iisclpase? Cristopher a iegit din fdnt,ni qi, odatd
-afard,
i_a
intins ei mdna cu un gest galant ca s_o ajute sI iure. ig.utu u
primit de parc[ ar fi fost o regini care ii ingdduie rach"eului
sd o ajute sd coboare dintr-o trdsuri. Se simtrea supdratd p6nd
intr-un punct de neconceput gi incapabili sa spuna ceva
inteligent' Dar cristopher a fost mai iute in a lrmuri situalia
48
Iunr;re-utA
irr care se gdseau. Domnigoara Martin a cdzut in fhntdnd gi
cand am incercat s-o ajut am alunecat gi eu. E de necrezut cdt
tlc impiedicate pot deveni femeile cind sunt ldngd apd.
S-a uitat la el cu desdvArgire dep[gitd de emolii. Ddduse
lirrnurirea de parc[ ar fi fost ceva firesc ca o femeie sI fie atAt
dc impiedicati incdt si cadd intr-o fAntin6. A observat cd el
i;i netezea p[rul intr-o incercare de a scurge apa qi de a fine
buclele rebele spre spate. Agata a ficut ceva cu totul
ncagteptat gi nelalocul sdu: cu mdna dreapt[ i l-a ciufulit din
rrou, dar s-a c[it o secundd mai tdrziu.,,Ce-am fEcut?", s-a
intrebat. Dar nu putea sd rdspundd la intrebare, pentru cd nu
;tia ce o impinsese si-l atingi dupd tot ce spusese despre ea.
Cristopher a privit-o uluit dar nu Ei-a mai netezit p6ru1.
- Este o u$urare sd vezi ci bdrbafii nu se dovedesc la fel
de impiedica(i ca femeile cind se afld aproape de o fdntin6.
$i, fErd s[ agtepte rispuns, s-a indreptat spre Arthur, care
o privea in continuare jumdtate uluit, jumdtate amuzat.
Agata i-a fEcut un gest din cap ca s[ ii ofere braful, iar
tAnirul a condus-o inapoi la conac, neincetind sd se uite la
d0ra de apd pe care o ldsa la fiecare pas. Comentariul ei
sunase la fel de absurd ca gi llmurirea datd de Cristopher.
- intdrziali prea mult, a fost explica(ia scurt6 pe care i-a
oferit-o Andrew lui Cristopher ca sE justifice prezen{a tatdlui
lor in grddin6. Ar trebui sI te vezi, parcd egti un gobolan ud.
Tonul jovial al fratelui sdu cel mic nu l-a deranjat,
dimpotrivd. L-a flcut s[ schileze un zAmbet, pentru prima
oard in mulli ani. intr-adevir, se sim(ea ca un gobolan ud.
Inima lui John i-a tres[rit in piept privindu-i. S5-9i vadd
fiul cel mare intr-o asemenea incdierare i se pdrea
nemaipomenit, iar gestul ei de a-i r[vdgi pdrul i se intipdrise
pe retind cu o nddejde care ii mugca din m[runtaie. Ar fi cu
putinfi ca o strdind sd fi trezit interesul fiului sdu mai mare?
Trebuia sd inceapd s[ facd cercetiri in aceastd privin!6, dar
49

25. ,4autru GtNpw
presimfirea era prea putemicd pm
$i dacd se ingela? Acum trebuia sd le ofere gazdelor o
pentru cd plecase in niqte imprejurdri atdt deneagteptate.
Iwr;rn-uA
Mi-am ingdduit libertatea de a cere nigte rdcoritoare
l)cntru am6ndoi. Este o dup5-amiazd superbi de care sI te
lrrrcuri in gradind.
Ea nu a qtiut sd vadd inten{ia ascunsd in aceast[ invitalie
lricutd intr-un chip care i s-a pdrut altruist dar o emofiona
rlcf'crenfa pe care o ardta. La Whitam Hall se vorbea in
s;ranioli in toate ocazllle cind era prezentd.in plus, o ajutau
sii-gi perfeclioneze engleza, care se imbundtdlea pe zi ce
Ilcce. Beresforzii erau niqte gazde minunate.
John pirea foarte interesat sd stea de vorbd cu ea. Voia sd-i
vorbeasc[ despre familia ei; scopul lui, la urma urmei, era sd
t:crceteze. Si cunoasc5. I-a oferit braful ca s-o inso{easc[ in
lbiqor, unde servitorul ldsase tava. Agata s-a ldsat condusd cu
ziirnbetul pe buze. Frumosul foiqor era folosit uneori ca
pavilion gi era situat intr-un coltr al superbei grddini, foarte
irproape de iaz. Era acoperit de o planti agdldtoare cu niqte flori
asemindtoare iasomiei, dar, privindu-le mai de aproape, Agata
lr vdzut cd nu asta erau. Construc[ia era uqoar6, dar rezistentl
5i pdstra esenfa locului in care se gdsea. CAnd s-au aflat in
primitorul salonag de var6, au luat loc unul in fala celuilalt.
- Este superb, i-a spus lui John cu desdvArgire copleqitd.
Din coltriqorul acela se putea bucura de liniqte mult mai
rnult. in depdrtare, putea sd vad[ inceputul labirintului.
Arthur ii vorbise despre parlea cea mai frumoas[ a gradinii
din spatele conacului.
- Dupi aceea vom face o plimbare prin ser6. Am izbutit
sI cultiv flori exotice aduse din alte pirfi ale lumii. Md fac
sa md simt foarte mindru.
A fi o pl[cere sd v[ insolesc in ser[, lord Beresford.
- Spune-mi John, te rog, i-a zis pe un ton foarte corect.
Ea a primit incintatd. Marchizul a umplut un pahar cu
limonadd gi i l-a oferit; l-a luat recunoscdtoare, neincetdnd sd
priveascl florile mici qi albe ale plantei agddtoare.
5l
il ura! Era cel mai nesuferit bdrbat din c6fi cunoscuse. Se
agtepta la o scuzd din partea lui, dar, vdzdndu_jtdcerea, mai
bine ar pune o piatrd intr_o colivie gi ,_u. a$tepta s6 cAnte.
f. De doui nopfi, de c6nd se
I Casterham, nu_l mai vdzuse
are o sim{ea de a_l infrunta se
indci intr_adevdr ii era dor de
el. U_ltimul gdnd a paralizat_oprej de cdtevaclipe. Cum putea
s5-i fie dor de un om care, in fol A" vorbe, scotea gerpi pe gtfid.?
Dar era adevrarat,ii entr tariile luitiioase. De chipul ips de ochii
strllucitori gi intelig rec nerrcncq
ceasurile gdndindu_se la el gi la comentariile I
Maic5 Precistd! Se simfea atrasd de Cristopher
igi pierduse min{ile. pesemne b,[ceara din f6nt0nd iiinmuiase creierul, era singura explicafie plauzibilir ;;;;;simfdmintele pe care le nuirez gi p" care in acel moment nule stdpinea. Agata era atdt cle concent ratd, pe g,ndurile ei
incdt nu l-a auzitpe John venind. El a iegit pe uriagele uqi cugeam dinspre grrdini qi s-a indreptat spre locul unde se afla
ea' II insofea un servitor cu o tavd cu rrcoritoare. Auzindu-i
pagii, Agata s-a intors spre casd gi a privit gesful amabil al
marchizului c6nd a salutat_o.
50

26. ,4al:lmy GnNm
- Trebuie si-mi cer scuze, a inceput Agata, pe
lamentabilul spectacol pe care l-am oferit in seara aceea
palatul Casterham. A fost o purtare neingdduit[
copil[reasci din partea mea.
John a studiat-o cAteva momente inainte de a-i rdspu
- Nu te invinovdfi intru totul, domnigoarl Martin, qi fi
meu a fost rlspunzdtor pentru spectacolul pe care l-afi ofe
Erali amAndoi in fhntin[.
Ea a tdgdduit ddnd din cap.
- Eu l-am impins fIrI sI g6ndesc. M-a infuriat aqa de
incdt nu mi-am mdsurat faptele. Sim{eam o dorinfl
sd md rdzbun.
Cam la asta se a$tepta John, dar ce o fi flcut Crist
de a infuriat intr-atdt o fatd?
- Am incredere cE purtarea lui a fost cea a unui cavaler.
Ar fi de neiertat sI te fi jignit in chip voit.
Agata gi-a mijit ochii negri, gdndindu-se la vorbele lui.
- De fapt, nu m-a jignit, dar mi-am vdrsat nervii pe el.
John a gtiut cd ii lua apdrarea lui Cristopher gi acest
amdnunt i-a pldcut.
- Fiul meu este un blrbat extraordinar. Un domn, chiar
dacl un pic cam rezervat. itri cer scuze in numele lui dacd a
spus vreo vorbd nepotrivitd care te-a jignit.
Agata a str6mbat din gurd auzindu-I. Cristopher nu era
rezervat, era inuman.
- ii urdgte pe spanioli gi pe francezi, azis, ca rdspuns la
comentariul lui John gi de parcd ar fi fost o taind pe care
tocmai o descoperise. $i din pdcate sau din fericire, eu sunt
qi una gi alta.
El a schilat un zdmbet. Tonul ei fusese de mdhnire
adevlratd. Domnigoara Martin era extraordinar5. Naiv5, dar
totodatd vioaie, istea{d. O undd de aer proaspdt in stdtuta
ambian(6 englezeascd.
52
Iwryrn-*rA
---rc6.topt e. rru iGagte pe spanioli, a replicat 9i Agata
s-ir grdbit s[-l corecte ze, sd-lscoatd din greqeald' U":
]:T ii
putoa sd i-l facd absenla mea'
Agataa oftat ugor' Rizboiul din Spania se terminase de
rrrtrlli"ani dar r6nile pe care le provocase nu se cicattizaserd
irrcir, nici in tab6ra englezd,nici in ceafrancezl gi nici in cea
r1lirrriol6.
' in strdfundul privirii lui are un dispret pe care nu
rzbutesc s5-1 inlelei 9i care mi se pare neobiqnuit"' Nu'
:;,i;;il; tp"t Alutu intr-o eoaptd' nefiind conEtientd cd
,lohn o manipula ca s6-9i exprime sentimentele'
in candoarea ei tinereasce 9i pasiunea ibericd nu iqi
nrirsura tonul nici semnificaiia vorbelor'
O femeie l-a rdnit adinc acum mul1i ani' a mdrturisit
,f.trautiioi, . Agataa clipit de mai multe ori' incercind sd
rrsitnileze revelafia. $i de aceea se dovedeqte uneon cam
tlufag gi rece.
Ea nu era in stare sd facd sau sd spund ceva' I se pdrea
rrcobignuit c[ domnul Beresford ii povestea a$a ceva despre
rrrrul dintre fiii sdi 9i gi-a inchipuit cd respectivului nu ii i-ar
lrlitcea ca ea sd cunoascl partea aceeaemolionald a poveqtii
lrri. La uffna urrnet, o considera duqmancd'
Nu toate femeile sunt la fel' a spus deodatd'
John a observat c[ ea nu se inclusese in exprimare'
De bunS seamd, dar abandonul meu 9i purtarea din
irccut a doamnei i-au hotdr0t firea de acum'
hgatagi-a bdut dintr-o inghi{itura limonada care ii mai
53

27. , aurua GaNpvz
rdmlsese in pahar, strdind a"@
i-l trezea trecutul lui Cristopher.
- gi mama lui Cristopher?
.
John a blut o inghifiturd scurtl din rdcoritoare inainte
a-i rdspunde.
- A murit dupd nagterea lui Andrew. Niqte fierbinfeli a
f:_9:3":. !u:.y1a vreme, m_am inrolat in armatr ca s
lupt impotriva lui Bonaparte.
- $i mama mea a murit. A luat_o rdzboiul,ca pe multemame pe vremea aceea.
Iunnsrz-uA
ururne din Spania. Agata a frcut ochii mari de surprizd. Nu
cstc chiar aga de neobiqnuit.
Dar aici trebuie s[ fie al naibii de frig, a spus surprinsd.
I se pdrea foarte ciudat cd fructe originare din Spania
prrtcau fi recoltate de pe pdmdnt englezesc.
De aceea le cultiv[m in ser5.
Dar Agata nu a mai apucat sd spund nimic fiindci in
lirigor au sosit Arthur gi Andrew, ca sI li se alSture pentru
grrstarea din grddin5.
- Mai e limonadd?
Privirea Agateis-a imblinzit candArthur s-a agezat l6ngd
ca. G6sise in el un prieten bun. Ce-o avea Beresforzii de ii
lrczeau un asemenea interes?
Cristopher ii privea in tdcere pe Robert Jenkinson gi pe
Arthur Wellesley. Amdndoi bdrba(ii stdteau fald in fadbtngit
birou iar el stdtea in picioare foarte aproape de uriaga
bibliotec[ plinl cu c6rfi vechi. Pre! de cdteva secunde, gi-a
luat privirea de pe tomurile luxoase din piele gravatd, ca sd-
pi fixeze atenliape pergamentele pe care Robert le inrdmase
ca gi cum ar fi fost tablouri. Indiscutabil, contelui ii pldcea
sa se inconjoare de istorie; biroul lui era o dovad[ a acestui
Iucru. Existau obiecte de o valoare incalculabild pe frumosul
birou gi pe diversele mese gi rafturi care impodobeau
incdperea.
- Richard Moore a fost poftit la cina pe care o va oferi
contesa Grant la conacul ei din Southsea. Southsea era o
statiune balnear[ din Portsmouth, situati in extrema sudic[ a
insulei Porsea gi aparfinea comitatului Hampshire. Centrul
stafiunii se afla la doar o mil6 de centrul oraqului Portsmouth,
foarte aproape de Whitam Hall, locul de regedin{I al familiei
Beresford. Contesa a extins invitalia pentru tatil dumnitale
John gi pentru restul familiei. Cristopher a inclinat din cap.
55
Chiar dacd nu-gi amintea di chrpul ;"_"1 ;,]olffi;T;doar un bebelug c6nd ea a murit, ur"ri, ,.t imb o mullime deamintiri ddruite de tatdl ei, care o iubise din tot sufletul. Iarinh-un jurnal scrisese tot ce ?gi amintea despre ea, fbrur ei de aprivi, de a zdmbi. C0teva versuri ut. u*. c6ntece pe care leinvSfase pe de rost. zicdtoipopulare ,puriot.gti care o amuzaupentru c5 in ere erau insultali franpzii. $i atunci, sentimentui
de singurltate a devenrt prea profund gi dureros.'imi;;;;;;;
cd fi-am tezit amintLri triste, ,_u ,.uruilohn our".rm ruginat.
Dar Agata a zdmbit gi durerea u ai.pa_, din ochii eic5prui.
- $tiu, am fost acolo gi amvdzut grozdviacare ii lovea pe
nAhnit al fetei c6nd gi_a aminiit
gi_a dat seama de pierderea
:.,I: r yu, de pe ochi Agatar,_T fi#:;1":fi,,',t"l1"o;ffil
- Am at6lea intrebdri pe care mi_ar pldcea sE i le pun _ atdcut un moment inainte de a continua I incdt mi-e teamd s5recunosc. John i_a umplut din nou paharul ., fi_oruJa giAgata i-a mulqumit cu un gest al capului. Este chiar foartebund, a admis simplu.
- In serd, pe l0ng5 flori exotice, avem un ldmdi qi unportocal pe care fiica mea Aurora s_a incdpdfdnat si_i aducd
54

28. .,arcrza GrNrw
de altddatd, gi cu aceleagi rezultate.
Dar este de importanfl c
Moore. Un agent ii urm gte pagii dar gtim cd la cind
incerca ra iu r-.gatu.ulrlra""j'.1r,;;i
ut't ca ra c
- Ii voi supraveghea fiecare pas, a fost rdspunsul lui
-Am incredere cd in aceste zile dedinaintea ptecarii
Spania, vei lua mdsuri ca sI redevii acelagi agent antret
Cristopher nu a clipit auzind,indoiala din glasul lui Arth
Wellesley.
- Jeffrey Anderson gi Frank Kenner fac o treal
exc_elentd, abia pot sd dorm noaptea de c6t sunt de obosit.
JeffreyAnderson gi Frank Kenner erau vechi agenfi dejpensionafi, care se ocupau de instruirea diferililor membl
pe care ii recruta Coroana pentru serviciile secrete.
- Bine, a incheiat Robert. Aqteptdm mult de la
noud misiune. Iar acum, o sr rdmurim cdteva amdnun
inainte de plecarea dumitale in Spania.
Cristopher a ldsat locul de lange bibliotecd pentru a se
apropia de Robert gi deArthur. a ruat unur dintre scaunere cu
spdtar imbrdcat in stofd qi s-a agezat comod intre cei doi ceimai de seaml blrbafi din Anglia.
7
Agata era d.ezamdgitit. prietena Marina amdnase
intdlnirea cu ea cu cdteva sdptlmdni. in sc.isoarea pe care oprimise chiar in dimineala aceea, o inqtiinfa cI treburi
insemnate o retineau la Ruthvenrurrl.. Chiar j*a Agrir."sim{ea foarte in largul ei la familia Beresford, o deranja sl56
IwrSrn-uA
lio consideratd o povard sau un musafir nepoftit. Arthur
llcresford devenise protectorul ei gi incerca prin toate
rnijloacele si o facl sd se simtd binein mijlocul lor. O invita
la plimbiri lungi pe cdmp, prin orag gi chiar la piafd. Ei ii
placea timiditatea lui, felul in care rogea c6nd ii adresa vreo
laud[ meritatd.Eraun bdrbat foarte chipeg, cu o inimd cald5,
o fire pldcutl, respectuos; ar putea s[ fie tovardgul ideal dacd
ca nu gi-ar fi pus ochii pe bdrbatul cel mai pu(in potrivit
tlintre to(i: fratele lui, Cristopher. Abia dacd il vedea la
Whitam Hall. De la incidentul din fint0na lui Neptun, din
palatul Casterham, nu mai gtia nimic despre el.
A respirat cu pldcere aromele grddinii. Contesa Grant se
ardtase foarte binevoitoare gi educatd cu ea degi era o invitatl
surprizd. incuviinlas e prezenla ei la cini cu o deosebit[
politefe. lar ea era dornic[ s[ nu se mai simt[ o intrusd. Ochii
i-au strdbdtut frumoasele tufe de trandafiri, luminate derazele
lunii. Nu era o intimplare cI se afla singurd in grddina din
spatele casei, trebuia sd respire un pic de aer. Cunogtin(ele ei
de englezd erau foarte pufine qi, chiar dacd in ultima vreme
putuse sd exerseze mult, incd ii era greu sd se facd inteleasi,
din pricina accentului puternic. $i-a fixat privirea pe o
sculpturd dintr-un coll al grddinii; propo(iile siluetei goale
i-au smuls un z0mbet qi a hotirdt sd arunce o privire mai de
aproape. A coborAt in grabd treptele dar s-a oprit pe ultima ca
s6-qi intoarcdfaa spre ugile deschise care f6ceau accesul in
salon. Candelabrele strlluceau in spatele sticlei transparente
iar era s-a indoit o clipd dacd sd se indepirteze, cdci ii
ldgdduise lui Arthur cd va lipsi doar cAteva minute ca sI ia o
gurd de aer inainte de a se intoarce in salonul de dans.
Gr[dinile englezegti erau frumoase. Fiecare dintre cele
pe care le vedea i se pdrea mai frumoasl dec0t cea de
dinainte iar cea a contesei Grant era spectaculoasS. Diferitele
figuri din marmur[ situate in mai multe colluri ficeau ca
57

29. ,4rutnr GnNrvz
locul sd pard un muzeu in aer ri@
l6ngE figura care ii atrisese at6t de mult atenfi a, a at)
glasuri in spatele ei. S-a intors cu iufeald gi a vdzut.speri
cd o femeie gi un blrbat se indreptau chiar spre locul u,
se afla ea. Din fericire, rochia albastru inchis o fi.ru uprou,
nevdzutd in ochii lor. S_a ascuns dupd statuia uriaql gi gi
(inut rdsufl area carr il;;;;;.#;#;ffill:J_t;care il dorea era s6 spuni ce Icea nlinsolitl in gradind, cac
asta ar putea s5-l pund pe Arthur intr_o situatrie destul
nepllcutd pentru cd o ldsase iarlqi singuri.
Femeii 9i bdrbatului li s_a aldturatui al treilea, care a iegi
dintr-un loc ce scdpase aten{iei ei gi c,nd r-a auzitvorbinc
intr-o englezd la fel de proasti ca a ei a zdmbitdar o secundd
mai tdrziu gi-a ciulit urechile. in tlcerea nopfii, rdsunase un
nume $t era un nume pe care ea il cunogtea foarte bine. Un
moment dupd aceea, conversafia clandestind a continuat dar
Iunzsrn-uA
Sulul de hdrtie continea informatii foarte insemnate, gi
rrccst amdnunt a frcut-o pe Agata s5 ridice o spr0ncean6. Ce
rrliba se petrecea? inlelesese perfect numele regelui Spaniei:
f
rcrnando. De asemenea, pe cel al unui francez, Clatde
llcnoit gi pe cel al lui Carlos de Lucena y Moreno, v[ru] ei
iii pe al unuia dintre consilierii secretarului de Stat spaniol,
Manuel Gonziiezy Salm6nr. A intuit cd continutul h0rtiilor
rrnplica probleme pentru vdrul ei. Trebuia sd facd rost de ele,
oricdt ar costa qi de aceea s-a hotdrit sd-l urmireascd pe
spaniol de indatd ce acesta s-a despd(it de femeie gi de
crrglez. Nadijduia sd nu intirzie prea mult, nu dorea s6-l
irrgrijoreze fEri rost pe Arthur Beresford, dar gtia cd se
potrece ceva de insemndtate. in vreme ce aqtepta ca femeia
;i englezul s[ plece din gradini ca sd poatl s[-gi inceapd
rrrmdrirea personald, a auzit discufia lor particularS. Chiar
tlacd engleza ei nu era prea buni in practicd, a putut sd
infeleagd cele mai multe dintre vorbe. $i surpriza ei a fost
major[ c6nd a auzit numele lui Cristopher de mai multe ori.
Au pomenit de o capcand. Despre recuperarea increderii lui
pi a unei pa4i dintr-o mare mogtenire. Cind in sfbrgit s-au
indepdrtat de grddind, Agata s-a pregdtit s[-l urmdreascd pe
spaniol p6nd in ascunzdtoarea lui. Nu a fost anevoios sd-l
urmeze, ci istovitor; si urmdreasc[ un bdrbat imbrdcatd de
ocazie gi cu pantofi cu toc era un supliciu.
Degi spaniolul a intors capul de mai multe ori ca sd vadl
dac[ nu era urmdrit, ea a dovedit aceeagi iscusin(i in a se
ascunde. Strada strdbitutd de marinarii care infeseau multele
taverne din apropierea portului fusese un obstacol pe care
l-a depagit cu chiu cu vai. Din fericire, cartierul spre care se
indrepta la era la fel de elegant caacela in care era situat
conacul contesei Grant, gi Agata il cunoqtea. Cu cAteva zile
intr-o
spaniold foratd,, Agataa bdnuit cd din pricind cd unul
dintre participanfi era spaniol. Aindrdznit sd se aplece un
pic ca sd vadd felele persoanelo r carevorbeau in goaptd gi a
putut sI observe un blrbat. pdrea spaniol. Era slab gi urr"u
p,rul negru, purta haine bine croite dar in niciun .ur r, ,"puteau compara cu cele ale englezului cu pdrul rogu. Un
moment dupd aceea;i_a pus ochii pe femeia au_oura-SJ
eleganti care din cAnd in cAnd intervenea in discutie. I se
pdrea o doamni de neam mare gi foarte sofisticati pentru cI
58
I Secretar de stat spaniol din auul I 826 (n.a.)
59

30. ardtase imprejurimile zonet
Iwryrn-uA
Itltrrnul lucru la care se agtepta era sd dea nas in nas cu
| 'rrstopher Beresford, care o privea cu ochii mijitri.
gocul o ldsase flrd rdsuflare dar el a izbutit s-o prindd de
ttrijloc Ai sd n-o lase sd cad6. Pref de c6teva clipe nesfhrgite,
Ap,rrta nu a gtiut ce se petrecea dar sim(ea rdsuflarea lui
('rrstopher pe frunte, mAinile lui puternice care o lineau
Irrtirn Ei posesiv, prelungind atingerea intr-un fel care i s-a
pllrrrt dulce, chiar dacd scandalos.
Te-ai rdtdcit?
l'utuirea a luat-o cu totul prin surprindere.
Da, voiam sd fac o plimbare gi m-am rdticit, a spus ea
plrrnul lucru care i-a trecut prin minte.
irr lumina felinarelor c gaz chipul lui Cristopher i se
prlrca al naibii de atrdgdtor gi nu a qtiut sd interpreteze
;rrivirea pe care a vdzut-o in ochii lui strdlucitori. Era
lrrrl.jocur5? Interes? Deodatd, el a strins-o mai tare gi a tirit-
rr irr.f osul strdzii, spre poft, unde citeva perechi se plimbau
Inrbrd(igate sub lumina lunii, schimbAnd vorbe drig[stoase.
('irrrd s-au indepdrtat indeajuns de cl[direa pe care ea o
rpionase cu neruginare, Cristopher i-a dat drumul gi a privit-
rr ctr ochi de gheafd. Agata fusese atit de copleqitd de
rcrrzafiile pe care i le trezea atingerea miinilor lui incdt
rrrtuse s[ n[scoceascd o scuzi bun5.
Sunt un bdrbat inteligent. Pot s5 accept orice explica{ie,
,'tr conditria s[ fie plauzibild gi sd aibl o oarecare coerenf[.
llun, dar ea nu avea o explicafie pe care sd i-o dea. Avea
rloirr b[nuieli gi nu se gindea s[ implice o familie atdt de
rrrscrnnatd, precum familia Beresford, in concluziile ei, cel
lrrr(in pdnd nu avea dovezi de netigdduit.
('ristopher s-a uitat uluit la emo{iile pe care le oglindea
r'lupLrlfetei in fa{a stdruinlei lui: vind, rugine, incdpdfinare...
,triam s[ fac o plimbare gi m-am rdtdcit, a repetat
tleclarafia de mai inainte.
6t
pe spaniol prin aceastdzond..
Agata s-a oprit la un colf de stradd gi s_a uitat
ff::"1"r.Xt;;a1slotea
o cheie din buzunar si o bdga intr.broascd. Desi se sim{ea obositr u strdb;;;H"dH:;despi4ea de clldire. DupI c,teva.inut", o ffigie de luminia scdldat una dintre incaper,e de la primur niver ar cridiriigi ea s-a_deplasat pe trotuar pAnd la piarteadin spate, unde opoartr din fier, micd gi ruginitr dar deschis d fkceaaccesul
in gridina din spate. FArd sd ,tea f" gAnduri, a intrat
animal. A socotit distanfa
gi p5m6nt, unde se afla ea;
s castanul uriag ar putea s[_i
, ircerca sd se cafere r_^.^-.:_^:
de ceea ce avea de ficut in zilele u*[rou.", ._u
facd drumul inapoi cdtre con rc, la bal. Va trebui s
o ldmurire pe care sd i_o dea lui Arthur Beresford pentru
lipsa ei prelungiti dar ingrijorar.u p. .u.. o simfea pentru
ceea ce descoperise a micgorat vina de a fi plecat fdrd sIspund nimic. Cdnd a inchis cu grijd poarta qi s_a intors,
60
,4atertu GaNnw
in urmd Arthur
Southsea.
incd igi amintea rdmurir,e rui amdnunlite. casterur fuser
;:::Tij. :::: rt!4,3-l_1.1" a unei serii de fortincali
Regele englez Henric al Vitt_lea po*r.ir. construirea
in jurul coastelorAngliei, .u ,a up.* in *,,,, eoecrq tonn
inrr^J^+^-j r --rinvadatori. Arthur ii mai ,prr.r. .A un
numit Mory Rose se scufundase in
castelului Southsea, la pufind vreme dupl construirea sa.
amdnunte precise, i_a spus cdnavafusese construiti in oo
Portsmouth 9i cI i'i daiora numete ..I;;;;"*ilil uJ;
a regelui Henric, Maria gi emblemei dinastiei Tudorilotrand-a!ruI. Arthur qi cu ea strdbdtuserE cheurile, parcul
castelul gi de aceea i-a fost acum atAt de ugor sd_l urmireas

31. ,Anurru GrNrvz
Era singurul lucru pe care avea de g6nd sd_l recu
in fafa lui.
- Pot sd fiu oricg Gatat, dar nu prost.
- Agata,l-a corectat ea, numele meu este Agata.
Tdcerea lui Cristopher i-a sporit nervozitate a. Era
tr-adevdr st6njenitor si-i sus(in5 privirea, sd r5m6
neclintitd in fafa scrutdrii lui dar nu fEcuse nimic rdu, dr
fugise de la o cind o vreme, indeajuns pentru ca bdrbafii
guste un pahar de coniac in saloanele amenajate in ac
scop.
-Tata era foafte ingrijorat de intirzierea ta.
El a hotdrdt sd nu mai stdruie asupra subiectului.
- Ne vom intoarce la petrecere. Fratele meuArthur es
supdrat cd a cedat capriciilor tale uguratice. O doamnd
trebuie sd se plimbe neinso{itd, este una dintre regulile
mai elementare ale etichetei.
Ea incepea sI urascd toate vorbele care aveau legdturd
eticheta gi normele. Era obignuitd sd ia hotdrdri de r
singur5, sd nu trebuiascd sd dea ldmuriri qi de aceea igi uit
datoria ca musafir: sd nu-gi supere gazda cu fa
Auzind asta, obrajii i s-au fEcut rogii ca focul. Voia
lipseascd c6t mai pufind vreme cu putinfd dar sI meargl
tocuri gi in rochie de ocazie nu fusese ugor.
- imi pare rdu, s-a scuzat m0hnitd. Cristopher a cercel
t-o gi mai amlnun(it. Stlteau fafl in fafd. inllfimea lui
intimida dar a incercat sI n-o arate. Se simfea de parcd ar
fost prinsl fEcdnd vreo poznd. Starea de stdnjeneal
in legdturd cu ce descoperise,
va care sd pard convingdtor. Nu
, a addugat.
nepotrivite.
I Joc de cuvinte, in limba spaniold gata insemn6nd pisicd. (n.t.)
62
Iwryre-uA
A fost vina mea, i-a rispuns intr-o goaptl.
Sunt intru totul convins de asta, a spus el pe un ton sec.
J)rrr intr-adevlr nu se va mai repeta, a avertizat-o. Chiar
rlc-ar trebui sd te leg de piciorul unei mese ca sI nu-i mai
plicinuiegti nepldceri lui Arthur.
Agata nu a putut sd-qi inlbuqe geamltul de pe buze
nrrzind avertismentul. S-o lege de piciorul unei mese? Md
Irrg, scdpase din alte noduri mai strinse, numai cd el nu avea
rlo unde s[ gtie iar ea nu avea de gdnd s5-i spun[.
- N-am frcut niciodatl nimic cu inten{ia de a-l supdra pe
Arthur, i-a rdspuns, in parte indurerati. Doar cd nu stipAnesc
prca bine limba englezd gi mi simt nelalocul meu. De aceea
sim{eam nevoia sd fiu un pic singurd, ori in grddind ori
plimbindu-md pe stradd. Am ac(ionat dintr-o pomire gi imi
pare r[u.
Cristopher s-a oprit brusc Ai s-a uitat la ea uluit.
- Fratele meu se simte responsabil. Eal-aprivit la r0ndul
ci nein{eleg6nd ce incerca sd-i spund. Nu voi ingddui sd ii
lirci riu, a addugat el.
Asta fusese culmea impertinen(ei.
- Niciodatd nu i-ag face r[u. ii port o afectiune sincerS, a
roplicat cam iritat6.
- Nu te juca cu el, altfel vei avea de-a face cu mine.
,,Sd se joace cu Arthur? Ce incearcd sd-mi spun5?", s-a
intrebat indignatd.
- Nici nu-mi trece prin minte, a spus ea indureratI.
liratele dumitale este un bdrbat extraordinar gi meritl toatd
preluirea gi admira{ia mea.
Ochii lui Cristopher au sc6nteiat auzind-o. Aprivit-o atAt
tle pdtrwzdtor incAt Agata a simfit nevoia s[-gi fac[ cruce.
Ochii lui albaqtri aveau o undd de crispare care a zdpdcit-o,
ca gi cum aceastd din urmd declarafie ar fi fost pentru el ca
o picdturi de venin ce ii ardea miruntaiele. Dar nu gi-au mai
63