1. ÎNTREBĂRI FORMULATE ȘI
ADRESATE CONCURENȚILOR
ELECTORALI ÎN CADRUL
DEZBATERILOR
6 iulie 2021, ora 16.00
Participanți:
• Partidul Verde Ecologist,
• Partidul Unității Naționale,
• Blocul electoral „RENATO USATÎI”.
Înregistrare video – https://bit.ly/3qZKq9J
2. 6.
Problema violenței față de femei și fete este
una foarte acută în Republica Moldova.
Conform statisticilor, 6 din 10 femei s-au
confruntat cel puțin o dată în viață cu vreo
formă de violență. La moment, nu există date
dezagregate pe criteriul dizabilității, care ar
vorbi despre procentul femeilor cu nevoi
speciale supuse violenței, dar datele neoficiale
denotă un procent destul de ridicat. Mai mult,
femeile cu nevoi speciale se confruntă cu
bariere adiționale în calea raportării violenței și
în încercarea de a ieși din acest cerc.
Întrebare: Cu ce soluții ar putea veni partidul
pe care îl reprezentați, în cazul accederii în
Parlament, în vederea combaterii violenței față
de femeile și fetele cu dizabilități?
3. 12.
Întrebare: Enumerați 3 acțiuni concrete, pe
care le veți întreprinde în următorii 4 ani, în
vederea asigurării incluziunii sociale a
persoanelor cu dizabilități de vedere.
Centrul de Reabilitare Medico-Socială pentru
Persoane cu Vedere Slabă „LOW VISION”
4. 13.
Întrebare: În lista membrilor de partid aveți
persoane cu dizabilități?
Dar în lista candidaților la funcția de deputat?
RADIOVISION
5. 14.
Întrebare: În perioada electorală, formațiunea
politică pe care o reprezentați a elaborat
materiale în formate accesibile (în sistem
Braille, cu traducere în limbajul mimico-
gestual, în format „ușor de citit - ușor de
înțeles”, format audio) pentru diferite categorii
de alegători cu necesități speciale?
RADIOVISION
6. 17.
În prezent, persoanele cu dizabilități
locomotorii severe și accentuate sunt în drept
să importe, în condițiile prevăzute de lege,
autovehicule pentru uz personal cu scutirea
taxelor pentru importul autovehiculului.
Totodată, persoanele cu dizabilități de vedere
și de alt tip nu dispun de acest drept.
Întrebare: Dacă veți accede în Parlament,
sunteți dispuși să susțineți extinderea
categoriilor de persoane cu dizabilități și
includerea părinților copiilor cu dizabilități
severe în lista beneficiarilor?
Centrul pentru Drepturile
Persoanelor cu Dizabilități
7. 19.
La moment, alocațiile de dizabilitate constituie
de la 400 până la 900 de lei, sume derizorii,
care nu permit procurarea alimentelor, a
hainelor, achitarea serviciilor comunale,
procurarea medicamentelor sau tratamentului,
inclusiv stomatologic.
Întrebare: Care sunt intențiile Dvs. pentru a
stabili mărimea alocațiilor de dizabilitate,
pentru a permite un nivel de trai decent?
Centrul pentru Drepturile
Persoanelor cu Dizabilități
8. 22.
Întrebare: De ce se construiesc clădiri, străzi
în municipiul Chișinău și în alte localități, dar nu
sunt respectate normativele de accesibilitate?
Din ce motiv nu sunt aplicate sancțiuni pentru
cei care încalcă aceste normative?
Agenția pentru Supraveghere Tehnică aplica
doar 2-3 sancțiuni în toată republica...
Centrul pentru Drepturile
Persoanelor cu Dizabilități
9. 27.
Întrebare: Cum vedeți soluționarea problemei
accesibilității de infrastructură la instituțiile
publice pentru persoanele cu dizabilități?
Oare nu ar fi oportun ca statul să creeze un
fond aparte, menit să finanțeze proiectele de
accesibilizare a instituțiilor publice?
Ion Ciobanu, doctor în politologie
10. 28.
Întrebare: Cum vedeți aplicarea unui
mecanism asemănător celui ce a fost aplicat în
cazul asigurării egalității de gen, ca fiecare
partid politic ce participă în alegeri să aibă
obligatoriu în lista sa de candidați cel puțin 2-
5% persoane cu dizabilități?
Ion Ciobanu, doctor în politologie
11. 31.
Întrebare: Cum veți soluționa problema
lipsei farmaciilor în localitățile mici?
Elena Crîșmari, AO „Alianța pentru
Dolna” (satul Dolna, raionul Strășeni)
12. 38.
În ultimii 2 ani au fost închise școlile speciale
pentru copiii cu deficiențe de auz de la Hîrbovăț
(Călărași) și municipiul Cahul. Copiii au fost
plasați în școlile de cultură generală din
republică. Recent a fost realizat un studiu cu
profesorii ce interacționează cu acești elevi. Ei
întâmpină mari dificultăți în comunicare,
deoarece nu cunosc limbajul mimico-gestual.
Astfel, putem constata că elevii au nimerit în
situații mai dificile decât le-au avut în școlile
speciale, iar reforma nu a fost suficient de bine
pregătită.
Întrebare: Cum vedeți dvs. soluționarea
acestei probleme și asigurarea accesului egal
la educație pentru copiii cu deficiențe de auz
din Republica Moldova?
Natalia Babici, vice-președintă,
Asociația Surzilor din Republica Moldova
13. 40.
Abilitarea și reabilitarea copiilor / tinerilor cu
Tulburări din Spectrul Autismului (TSA) este
foarte costisitoare.
Întrebare: După accedere în Parlament ați
susține inițiativele:
a) Acoperirea costurilor terapiilor
comportamentale de către Stat?
b) Deschiderea centrelor de Stat pentru
copii si tineri cu autism?
Asociația „SOS Autism”
14. 41.
Întrebare: în format video
https://youtu.be/zJaJDrtQxw8
Mariana Țîbulac-Ciobanu,
Cercetătoare științifică și jurnalistă
15. ÎNTREBĂRI FORMULATE ÎN
CADRUL DEZBATERILOR
7 iulie 2021, ora 16.00
Participanți:
Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE”
Partidul Politic „Puterea Oamenilor”
Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor
Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”
Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune - Congresul Civic”
Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”
Înregistrare video – https://bit.ly/3dUMPNL
16. 2.
Conform unui studiu publicat în decembrie
2020 („Calea incertă spre calificarea adulților”,
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare), rata de
ocupare a persoanelor cu nevoi speciale este
de patru ori mai mică în raport cu populația
generală, constituind 11,9%. De cele mai multe
ori, în pofida calificării, persoanele cu nevoi
speciale sunt angajate pentru munci mai puțin
calificate.
Întrebare: Ce măsuri de stimulare a
angajatorilor ar putea fi luate pentru a spori rata
de angajare a persoanelor cu nevoi speciale,
în special în domenii calificate?
17. 5.
În prezent, în Republica Moldova, persoanele
cu nevoi speciale, mai ales femeile, se
confruntă cu un șir de limitări privind drepturile
sexual-reproductive, cum ar fi resursele de
informare insuficiente la acest subiect și lipsa
unei infrastructuri accesibile a instituțiilor
medicale.
Întrebare: Ce măsuri ați putea întreprinde în
vederea soluționării acestei probleme?
18. 30.
La implementarea proiectelor de reabilitare a
infrastructurii se colectează contribuția
comunitară. Persoanele cu dizabilități, având
venituri modeste, chiar dacă-și doresc acest
lucru, nu pot participa cu plenitudine în aceste
campanii.
Întrebare: Cum vedeți dvs. soluționarea
acestei probleme?
Elena Crîșmari, AO „Alianța pentru Dolna”
(satul Dolna, raionul Strășeni)
19. 32.
„Mă numesc Emma Matreniuc, sunt
profesoară, predau limba engleză. Totodată,
sunt fondatoarea ONG-ului tinerilor cu
dizabilități „VIVERE” de la nordul republicii (or.
Edineț) și sunt persoana cu mobilitate redusă.
Întrebarea mea se referă la accesibilitatea
secțiilor de votare. Studiile recente, pe un
eșantion de 38,5% din secțiile de vot din
republică, arată că sub 1% sunt accesibile, 28-
29% sunt parțial accesibile și peste 70 % sunt
inaccesibile. Secțiile de votare sunt în școli,
biblioteci, case de cultură, primării etc. Da, pe
11 iulie 2021 putem vota și cu urna mobilă, dar
cum rămâne cu accesul la educație, cultură,
servicii etc.?
Întrebare: Cum vedeți dumneavoastră și
partidul pe care îl reprezentați asigurarea
accesibilității la infrastructură pentru
persoanele cu dizabilități (în mod special, în
regiuni și în zonele rurale)? Mulțumim."
20. 33.
În municipiul Chișinău sunt peste 30 de
companii de taxi. Doar câteva companii din
aceste au în dotare 1-2 mașini accesibile
pentru transportul persoanelor cu deficiențe, în
mod special, utilizatori de scaun rulant.
Legea 60/2012 privind privind incluziunea
socială a persoanelor cu dizabilităţi prevede:
Articolul 20. Asigurarea accesului
persoanelor cu dizabilităţi la mijloacele de
transport
(2) Toţi operatorii de taxi au obligaţia să
asigure cel puţin o maşină adaptată
transportului persoanelor cu dizabilităţi care
utilizează fotoliul rulant. Constituie discriminare
refuzul conducătorului de taxi de a asigura
transportul persoanei cu dizabilităţi şi al
dispozitivului de mers. Dispozitivul este
transportat gratuit, fără aplicarea unor taxe
suplimentare.
Întrebare: Ce acțiuni trebuie întreprinse, pentru
ca această normă legală să fie aplicată de facto?
21. 34.
Lipsa unei infrastructuri accesibile îngrădește
dreptul persoanelor cu nevoi speciale la libera
deplasare, accesul la educație, accesul la
servicii medicale și sociale, încadrarea în
câmpul muncii etc. În prezent, atestăm că
legislația privind normativele în construcții nu
este respectată în totalitate, iar multe dintre
noile edificii sunt construite și date în
exploatare cu încălcarea prevederilor legale.
Reformele în domeniul incluziunii sociale
trenează. Persoanele cu dizabilități cu se
bucură de egalitate în exercitarea drepturilor...
Întrebare: Ce părere aveți despre idea creării
unui Consiliu Consultativ de Accesibilitate /
Incluziune pe lângă Parlament sau Guvern, cu
participarea experților informali din rândul
persoanelor cu dizabilități?
22. 35.
Programul național de incluziune socială a
persoanelor cu dizabilităţi pentru anii 2017-
2022 (HG 723/2017) prevede că anual vor fi
accesibilizate cel puțin 2 % din clădirile de
menire publica (Obiectiv 6).
Ca să conștientizăm cât de profund trenează
reforma în acest domeniu, vom specifica că
suntem în mijlocul anului 2021, dar Guvernul
nici măcar nu a aprobat metodologia de
evaluare a condițiilor de accesibilitate (!).
Pentru persoanele cu necesități speciale,
accesibilitatea este o precondiție pentru
realizarea drepturilor.
Întrebare: Ce veți întreprinde pentru a remedia
această problemă fundamentală?
23. 36.
Articolul 51 din HG 188/2012 privind paginile
oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în
reţeaua Internet stipulează necesitatea
asigurării accesului persoanelor cu dizabilități
la pagina-web oficială și aplicarea
recomandărilor WAI cel puțin la nivelul A (Web
Accessibility Initiative) (a se vedea
www.w3.org/WAI/).
Paginile web ale Guvernului și Parlamentului
nu sunt accesibile pentru nevăzători. Doar
paginile web a 2 ministere din 9 conțin
elemente de accesibilitate pentru nevăzători.
Nici un concurent electoral la alegerile
parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 nu
are pagină web accesibilă...
Întrebare: Comentați această situație.
24. 39.
Numărul persoanelor cu Tulburări din Spectrul
Autismului (TSA) este într-o creștere
îngrijorătoare în toată lumea, inclusiv în
Republica Moldova.
Conform datelor Organizației Mondiale a
Sănătății acest număr este de circa 1% din
populație.
Întrebare: După accedere în Parlament,
sunteți deschiși pentru cooperare în vederea
elaborării proiectul Legii Autismului?
Asociația „SOS Autism”
26. 43.
Urmărind dezbaterile electorale, mesajele
publice ale politicienilor, cu regret constatăm
că s-au majorat cazurile de utilizare a
discursului de ură și instigare la discriminare.
Sunt utilizate diverse calificative legate de
dizabilitate...
Întrebare: Ce trebuie să facă partidele politice
pentru a stopa astfel de situații degradante?
27. 44.
În Republica Moldova se întâlnesc toate cele 4
(patru) tipuri de percepții despre persoanele
cu dizabilități în societate:
- percepția bazată pe caritate și milă,
- percepția medicală,
- percepția socio-funcțională,
- percepția bazată pe egalitate în drepturi.
Întrebare: Ce măsuri ați propune pentru a
spori percepțiile bazate pe egalitate în
realizarea drepturilor?
28. ÎNTREBĂRI FORMULATE ÎN
CADRUL DEZBATERILOR
(dar care nu au fost extrase de către
participanții la dezbateri în rundele
„Loteria Electorală”
6 – 7 iulie 2021
29. 1.
Persoanele cu nevoi speciale sunt
subreprezentate în funcții elective și în funcții
de luare a deciziilor. La alegerile locale
generale care au avut loc în 2019 au candidat
circa 20 de persoane cu nevoi speciale, au fost
alese în calitate de consilieri locali circa 10
persoane.
Întrebare: Care ar fi soluția pe care o propuneți
pentru a susține și încuraja participarea la viața
social-politică a persoanelor cu nevoi
speciale?
30. 3.
Conform unui studiu publicat în decembrie
2020 („Calea incertă spre calificarea adulților”,
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare), fiecare
a doua persoană cu nevoi speciale dispune de
instruire profesională (din care a rezultat o
calificare), indiferent cum a fost obținută, pe
cale formală sau non formală. Totodată, circa
90% din persoanele cu nevoi speciale nu au
participat niciodată la cursuri / instruire non
formală, unul din principalele motive fiind cele
legate de dizabilitate.
Întrebare: Ce soluții ați putea oferi, în cazul
accederii în Parlament, pentru a stimula
instruirea profesională a persoanelor cu nevoi
speciale?
31. 4.
Pandemia COVID-19 a constituit o provocare
pentru întreaga lume, afectând și Republica
Moldova. Persoanele din grupurile vulnerabile,
inclusiv cele cu nevoi speciale, au simțit mai
acut efectele negative ale acestei boli, cum ar
fi izolarea, accesul limitat la informație
accesibilă, pierderea locului de muncă etc.
Întrebare: Ce măsuri veți întreprinde, în cazul
accederii în Parlament, pentru a implica
persoanele cu nevoi speciale în identificarea
soluțiilor de redresare a consecințelor negative
ale pandemiei?
32. 7.
În 2013, a fost introdus un nou serviciu social
„asistența personală”. De obicei, în calitate de
asistent/ă personal/ă este angajată o rudă
apropiată. Deși au dreptul la concediu anual de
odihnă, în practică acest lucru nu este
respectat, pentru că autoritățile ori nu pun la
dispoziție o altă persoană care ar putea înlocui
asistenții/tele personali/le, ori nu există servicii
de tip „respiro”, mai ales la nivel local.
Întrebare: Cu ce soluții ați putea veni, în cazul
în care veți accede în Parlament, pentru
soluționarea acestei probleme?
33. 8.
Deși legislația în vigoare și convențiile
internaționale stipulează dreptul la informare
pentru persoanele cu dizabilități, observăm că
în spațiul public informația nu este accesibilă
pentru persoanele cu dizabilități (în sistem
Braille, cu traducere în limbajul mimico-
gestual, în format „ușor de citit - ușor de
înțeles”, format audio).
Întrebare: Cum vedeți soluționarea aceste
probleme?
34. 10.
Întrebare: Ce știți despre problemele
persoanelor cu dizabilități de vedere din
Republica Moldova?
Centrul de Reabilitare Medico-Socială pentru
Persoane cu Vedere Slabă „LOW VISION”
35. 23.
Întrebare: Care ar fi trei acțiuni / pași pe care
iar întreprinde formațiunea pe care o
reprezentați, în cazul în care va accede în
Parlament, pentru a asigura servicii de calitate
în domeniul sănătății pentru persoanele cu
dizabilități?
Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova
36. 37.
În Republica Moldova sunt circa 5.000 de
persoane cu deficiențe de auz și vorbire și doar
17 translatori licențiați în limbajul mimico-
gestual. Matematic, un traducător prestează
servicii pentru 295 de persoane (în Europa
1:70-100; Finlanda 1:30). În realitate, spre
exemplu, 3 translatori din filiala teritorială
„Nord” (Bălți) prestează servicii pentru 11
raioane din zona de nord a republicii.
Deplasarea la locul prestării serviciului, orele
de așteptare nu sunt achitate. Astfel,
persoanele cu deficiențe de auz sunt limitate în
accesarea serviciului și, deseori se formează
„rânduri virtuale” pe până la 2 săptămâni de
așteptare.
Întrebare: Cum vedeți dvs. soluționarea
acestei probleme vitale pentru persoanele cu
dizabilități de auz din Republica Moldova?
Natalia Babici, vice-președintă,
Asociația Surzilor din Republica Moldova
37. 45.
Este notoriu faptul că deschiderea și transparența în
activitate este pilonul de bază în construirea încrederii într-
o societate. În Republica Moldova, partidele politice sunt
creditate cu cel mai mic grad de încredere...
Sursa: BOP, februarie 2021
Întrebare: Partidul / Blocul electoral pe care îl reprezentați ar fi
deschis pentru deschiderea bazelor de date pe o platformă on-
line, care ar face transparent sistemul politic din Republica
Moldova (ar include informații la un click distanță despre: membrii
fondatori, membrii actuali ai formațiunii, data aderării, data
excluderii, motivul excluderii, cotizații achitate, donații făcute
etc.)? Și dacă considerați că un astfel de instrument ar putea
contribui la sporirea gradul de încredere în partidele politice?