Newsletterul oficial al Ministerului Fondurilor Europene, aferent lunii ianuarie 2014.

2. 7 ianuarie 2014
Patru bãnci vor acorda
credite pentru IMM cu
dobândã redusã în
valoare totalã de 120
de milioane de euro în
cadrul iniþiativei
JEREMIE
Fondul European de Investiþii (FEI) a semnat în cadrul iniþiativei JEREMIE, patru
noi contracte de finanþare cu Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, BRD Groupe
Société Générale ºi ProCredit Bank. Prin noile contracte semnate în cadrul
instrumentului JEREMIE de creditare cu subvenþie parþialã de dobândã,
întreprinderile mici ºi mijlocii vor putea accesa împrumuturi pentru investiþii ºi
capital de lucru în valoare totalã de 120 milioane euro, beneficiind de o dobândã
semnificativ mai micã faþã de nivelul pieþei ºi de cerinþe reduse de garanþii.
Cu aceastã ocazie, domnul Hubert Cottogni, din cadrul Programului Operaþional Sectorial
Deputy Director al FEI ºi ºef al diviziei “Creºterea Competitivitãþii Economice” 2007­
Regional Business Development, a declarat: 2013, cofinanþat din Fondul European
“Noul instrument JEREMIE de finanþare cu Regional pentru Dezvoltare. Împrumuturile
dobândã subvenþionatã, implementat deja cu se vor acorda IMM­urilor de cãtre bãnci în
succes de FEI în alte þãri, se adaugã condiþiile prevãzute în schema relevantã de
facilitãþilor JEREMIE de garanþii ºi capital de ajutoare de minimis.
risc deja existente în România, oferind noi
opþiuni de finanþare pentru o gamã mai largã
de întreprinderi din diverse sectoare ºi etape Despre FEI
de dezvoltare. În acest mod, se
demonstreazã cã fondurile structurale pot fi Principala misiune a FEI, instituþie deþinutã în
utilizate eficient pentru a susþine accesul majoritate de Banca Europeanã de Investiþii ºi
IMM­urilor la finanþare ºi, pornind de la Comisia Europeanã, este de a susþine IMM­
realizãrile actuale, putem implementa în urile europene, sprijinind accesul acestora la
continuare acest tip de instrumente în finanþare. FEI dezvoltã instrumente de capital
viitoarea politicã de coeziune”.
de risc, de garantare ºi microfinanþare specifice
acestui segment de piaþã. În acest sens, FEI
În cadrul iniþiativei JEREMIE, alte douã promoveazã obiectivele Uniunii Europene în
instrumente financiare pentru IMM (conform sprijinul inovãrii, cercetãrii ºi dezvoltãrii,
definiþiei europene) au fost deja create ºi antreprenoriatului, creºterii ºi creãrii de locuri
sunt active în Romania: garanþia de de muncã.
portofoliu (disponibilã prin Raiffeisen Bank, Investiþiile totale nete ale FEI în fonduri de
BCR ºi Unicredit Þiriac Bank), prin capital de risc ºi private equity se ridicau la
intermediul cãreia au fost acordate deja peste 6,9 miliarde euro la sfârºitul anului 2012.
peste 2000 de credite în valoare totalã de Cu participaþii în peste 435 de fonduri, FEI este
peste 180 milioane euro cu cerinþe principalul jucãtor european pe segmentul
semnificativ reduse de garanþii pentru IMM, capitalului de risc, având în vedere amploarea
ºi fondul de capital de risc 3TS Catalyst ºi gama largã a investiþiilor sale, în special în
Romania, care a efectuat primele investiþii în segmentele high­tech ºi early­stage. Garanþiile
întreprinderi din domeniul tehnologiei.
angajate totalizau la sfârºitul anului 2012, 4,7
Cele patru noi tranzacþii au fost posibile ca miliarde euro în peste 255 de operaþiuni,
urmare a creºterii resurselor mandatului poziþionând Fondul ca jucãtor european major
JEREMIE de cãtre Guvernul României în în domeniul garanþiilor pentru IMM­uri.
luna noiembrie, printr­o alocare suplimentarã
Despre JEREMIE:
JEREMIE
("Joint
European
Resources for Micro to Medium
Enterprises") este o iniþiativã
comunã a Comisiei Europene
(Direcþia
Generalã
Politici
Regionale) ºi a Bãncii Europene de
Investiþii (din care face parte Fondul
European de Investiþii), ce are ca
obiectiv creșterea accesului la
finanþare pentru IMM­urile din
Uniunea Europeanã în cadrul
Fondurilor Structurale pentru
perioada 2007­2013.
JEREMIE permite statelor membre
ºi regiunilor sã dedice resurse
naþionale ºi din fonduri structurale
pentru a crea fonduri de participare
("holding funds") care sã poatã
finanþa IMM­urile într­un mod
flexibil ºi inovator. Noua iniþiativã
urmãreºte
dezvoltarea
ºi
încurajarea antreprenoriatului în
Uniunea Europeanã.
În prezent, la nivelul UE, FEI
gestioneazã 14 fonduri de
participare JEREMIE, 7 naþionale ºi
7 regionale.
În România, iniþiativa JEREMIE
este administratã de cãtre FEI ºi
este finanþatã prin Programul
Operaþional Sectorial “Creºterea
Competitivitãþii
Economice”,
cofinanþat din Fondul European
Regional pentru Dezvoltare.

3. 10 ianuarie 2014
Acordul de Parteneriat 2014 ­ 2020, care va
fi transmis Comisiei Europene la sfârºitul
lunii ianuarie a.c., va rãspunde comentariilor
serviciilor CE
În luna decembrie 2013, Comisia a transmis o serie de
comentarii pe marginea documentului, iar ulterior
reprezentanþii autoritãþilor române au discutat cu
partenerii comunitari despre acestea. În urma discuþiilor,
unele comentarii a fost integrate în actuala versiune de
lucru a Acordului de Parteneriat 2014 ­ 2020, în cazul altor
comentarii s­a ajuns la o poziþie comunã a celor douã pãrþi,
dar au fost ºi comentarii pe care serviciile Comisiei le­au
retras ca urmare a argumentelor aduse de partea românã.
Discuþiile dintre autoritãþile române ºi reprezentanþii
Comisiei sunt o etapã fireascã în cadrul procesului de
negociere dintre un stat membru UE ºi Comisia
Europeanã.
România a avut o abordare proactivã în pregãtirea
documentelor de programare pentru perioada 2014 ­ 2020
ºi a început din timp dialogul informal cu reprezentanþii
Comisiei.
Acordul de Parteneriat 2014 ­ 2020 va fi transmis
Conform prevederilor regulamentelor europene, statele
Comisiei Europene (CE) la sfârºitul lunii ianuarie a.c.,
membre au la dispoziþie patru luni de la aprobarea
iar în document au fost integrate deja unele dintre
regulamentelor pentru a transmite formal Acordul de
comentariile primite de la serviciile CE în decembrie.
Parteneriat. Regulamentele au fost publicate în Jurnalul
Oficial al UE la sfârºitul lunii decembrie 2013, ceea ce
Prima versiune a Acordului de Parteneriat 2014 ­ 2020 a
înseamnã cã nu existã nicio întârziere în procesul de
fost transmisã serviciilor Comisiei la începutul lunii
pregãtire ºi transmitere a documentului cãtre CE.
octombrie 2013, în cadrul dialogului informal purtat pentru
pregãtirea documentelor de programare pentru perioada
Pentru comparaþie, alte state membre UE nu au trimis
2014 ­ 2020.
pânã în prezent niciun document de programare serviciilor
Comisiei Europene.

4. Contractarea fondurilor
structurale ºi de coeziune
din actuala perioadã de
programare va fi finalizatã
în 2014
16 Ianuarie 2014
Unele dintre cele mai importante
mãsuri implementate în 2013 au fost:
Au fost alocate fonduri de aproximativ nouã
miliarde de lei din Trezoreria Statului pentru a plãti
beneficiarii,
pentru
a
susþine
continuarea
proiectelor dezvoltate din fonduri europene,
locurile de muncã create în cadrul acestora ºi
economia României;
A fost implementat mecanismul decontãrii
cererilor de platã pentru toþi beneficiarii
proiectelor, indiferent de programul în cadrul
cãruia sunt implementate. Acest mecanism
permite decontarea directã a facturilor emise de
În 2013 România a evitat riscul de dezangajare
automatã a fondurilor structurale ºi de coeziune
alocate de UE, datoritã adoptãrii regulii “N+3”
furnizori, din fondurile alocate de la Trezoreria
Statului, ceea ce înseamnã cã beneficiarii nu sunt
obligaþi sã suporte, într­o primã fazã, din fonduri
proprii plata facturilor;
Beneficiarii de fonduri UE au fost scutiþi de la plata
Autoritãþile de Management ale
programelor operaþionale vor finaliza
în acest an contractarea fondurilor
structurale ºi de coeziune alocate
României pentru actuala perioadã de
programare, dar ºi pentru folosirea
economiilor apãrute în timpul
implementãrii proiectelor.
de 31 decembrie 2015. Subliniem cã
termenul final pentru cheltuirea
fondurilor europene alocate în actuala
perioadã de programare a rãmas
neschimbat: suma alocatã României
pentru
actuala
perioadã
de
programare trebuie cheltuitã pânã la
data de 31 decembrie 2015.
Contractarea fondurilor nu este
limitatã de niciun regulament UE.
Singura regulã impusã de Comisia
Europeanã este ca implementarea
proiectelor sã se finalizeze pânã la 31
decembrie 2015 pentru ca fondurile
utilizate sã fie solicitate de statele
membre spre rambursare. În
consecinþã, faptul cã nivelul de
contractare a fondurilor UE era de
93% la data de 31 decembrie 2013, nu
duce la pierderea niciunui euro din
fondurile structurale ºi de coeziune
alocate României.
Reamintim cã rata de absorbþie
Mult mai important, în 2013 România
a evitat riscul de dezangajare
automatã a fondurilor structurale ºi de
coeziune alocate de UE, datoritã
adoptãrii regulii “N+3” pentru alocãrile
aferente anilor 2011 ºi 2012 ºi în
acelaºi timp datoritã mãsurilor
implementate de Guvernul României
pentru accelerarea absorbþiei.
Aplicarea regulii “N+3” pentru anii
2011 ºi 2012 înseamnã cã România
va putea cheltui fondurile europene
alocate pentru anul 2011 pânã la data
de 31 decembrie 2014, iar pe cele
alocate pentru anul 2012 pânã la data
curentã a ajuns la 33,47% la
sfârºitul anului 2013, de
patru ori mai mare decât la
începutul lunii mai 2012.
penalitãþilor,
dobânzilor
penalizatoare
ºi
accesoriilor percepute de stat pentru obligaþiile
fiscale neplãtite la timp dacã autoritãþile cu
competenþe în gestionarea fondurilor europene nu
le­au achitat sumele pe care aveau dreptul sã le
încaseze dupã expirarea termenelor prevãzute în
contractele de finanþare;
Au fost eliminate constrângerile artificiale impuse
pentru achiziþiile efectuate de beneficiarii din
mediul privat în cadrul proiectelor implementate
din fonduri europene. În trecut, beneficiarii din
mediul privat erau obligaþi sã deruleze proceduri
similare cu cele impuse instituþiilor de stat. În
prezent, aceºtia trebuie sã respecte o procedurã
simplificatã: pentru achiziþia de bunuri de peste
30.000 de euro, de servicii cu o valoare cuprinsã
în intervalul 30.000­200.000 de euro, respectiv de
Creºterea ratei de absorbþie s­a
datorat în primul rând reluãrii plãþilor
de cãtre Comisia Europeanã cãtre
România în cadrul a patru programe
operaþionale blocate din cauza
problemelor
înregistrate
în
implementare în perioada 2009­2011.
Mai precis, în februarie 2013 Comisia
a reluat plãþile cãtre România pentru
Programul Operaþional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane, în
aprilie 2013 a fost deblocat Programul
Operaþional Regional, în iunie 2013
Comisia Europeanã a reluat plãþile
cãtre România pentru Programul
Operaþional Sectorial Transport, iar în
octombrie 2013 a fost ridicatã pre­
suspendarea Programului Operaþional
Sectorial Creºterea Competitivitãþii
Economice. În paralel, în 2013 au fost
implementate numeroase mãsuri în
scopul accelerãrii absorbþiei fondurilor
europene.
lucrãri cu o valoare cuprinsã în intervalul 100.000
– 5.000.000 de euro, beneficiarii din mediul privat
trebuie sã publice un anunþ într­o secþiune a site­
ului Ministerului Fondurilor Europene. Beneficiarii
aleg oferta pe care o considerã cea mai
competitivã ºi îºi argumenteazã alegerea prin
întocmirea unei note justificative;
A fost realizat ºi publicat Ghidul privind
principalele riscuri identificate în domeniul
achiziþiilor publice ºi recomandãrile Comisiei
Europene care trebuie urmate de Autoritãþile de
Management ºi Organismele Intermediare în
procesul de verificare a procedurilor de achiziþii
publice. Ghidul este un instrument de lucru pentru
toþi cei implicaþi în sistemul de implementare a
fondurilor europene ºi va preîntâmpina aplicarea
de noi corecþii financiare.

5. 17 ianuarie 2014
Granturi SEE ºi norvegiene
pentru protecţia mediului și
sãnãtate
Trei noi programe prin care România va atrage granturi SEE ºi
norvegiene au fost semnate în data de 16 ianuarie a.c. de cãtre
ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici. Cele trei
programe sunt „Biodiversitate ºi Serviciile Ecosistemelor”,
„Reducerea Substanþelor Periculoase” ºi „Iniþiative în Sãnãtatea
Publicã” ºi au o valoare cumulatã de peste 33 milioane de euro.
Prin programul „Biodiversitate ºi
Serviciile Ecosistemelor” sunt alocate
României fonduri nerambursabile în
valoare de 15 milioane de euro.
Finanþãrile vor fi utilizate pentru
implementarea de proiecte dedicate
obiectivului general de oprire a pierderii
biodiversitãþii în România. În acelaºi
timp,
programul
„Reducerea
Substanțelor Periculoase” beneficiază
de granturi în valoare de zece milioane
de euro destinate finanþãrii de proiecte
care vizeazã prevenirea efectelor
adverse ale substanþelor ºi deºeurilor
chimice periculoase asupra mediului.
Aceste douã programe vor fi
implementate de Ministerul Mediului ºi
Schimbãrilor Climatice, care va lansa în
perioada următoare cererile de aplicații
dedicate
organizaþiilor
non­
guvernamentale, respectiv instituþiilor
publice din domeniu.
Programul „Iniþiative în Sãnãtatea
Publicã”, gestionat de Ministerul
Sãnãtãþii, are o alocare iniþialã de peste
opt milioane de euro, care urmeazã sã
fie suplimentatã în perioada imediat
urmãtoare cu circa 13 milioane de euro.
Acest program, dedicat obiectivului
general de îmbunãtãþire a sãnãtãþii
publice şi reducere a inegalităților în
sãnãtate, va sprijini proiecte în domenii
precum: prevenirea ºi controlul unor boli
transmisibile, îmbunãtãþirea controlului
tuberculozei, mediatori în domeniul
sãnãtãþii publice, prevenirea bolilor
netransmisibile legate de stilul de viaþã
etc. Programul va aborda ºi nevoile
specifice ale grupurilor minoritare, cu o
atenție specială asupra situaţiei romilor.
Astfel, pânã în prezent, au fost semnate
20 din cele 21 programe prin care
România beneficiazã de granturi SEE ºi
norvegiene.
Valoarea
finanþãrilor
nerambursabile alocate României în
perioada 2009­2014 este de aproximativ
306 milioane de euro. Aceste granturi
vor susþine implementarea de proiecte
în domenii precum justiþie ºi afaceri
interne, protecþia mediului, cercetare,
sãnãtate, culturã, societate civilã ºi
îmbunãtãþirea condiþiilor sociale pentru
populaþia roma.
Context:
Prin Acordul pentru Spaþiul Economic
European (SEE), trei dintre þãrile AELS
­ Norvegia, Islanda ºi Liechtenstein,
fac parte din piaþa internã europeanã
ºi contribuie la dezvoltarea socialã ºi
economicã prin intermediul granturilor
SEE ºi norvegiene, de care
beneficiazã 15 state membre din estul,
centrul și sudul Uniunii Europene.
Norvegia este principalul stat donator,
contribuind cu 97% din totalul
finanþãrilor. Obiectivele majore ale
granturilor SEE ºi norvegiene sunt
reducerea disparităților sociale și
economice în Spațiul Economic
European, respectiv întãrirea relaþiilor
bilaterale dintre statele donatoare ºi
cele beneficiare.
În perioada de finanþare 2004­2009,
România a avut alocate granturi cu o
valoare de aproximativ 100 milioane
de euro pentru proiecte în domenii
cheie precum protecþia mediului,
producþia sustenabilã, sãnãtate ºi
îngrijirea
copilului,
conservarea
patrimoniului cultural ºi dezvoltarea
societății civile. Un număr de 65 de
proiecte specifice ºi peste 100 de
proiecte dezvoltate de ONG­uri au fost
implementate, rata de absorbþie
ajungând la aproximativ 85%.
Pentru mai multe detalii referitoare la
granturile SEE ºi norvegiene, vã
rugãm sã vizitaþi www.norvegia.ro,
www.eeagrants.org,
www.eeagrants.ro sau
www.norwaygrants.ro.

6. Ministrul Fondurilor Europene, Eugen
Teodorovici, s­a întâlni cu Johannes Hahn,
comisarul european pentru politicã regionalã
Discuții despre perioada de programare
2014­2020
Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, s­a întâlnit marþi, 21 ianuarie
a.c., la Bruxelles, cu Johannes Hahn, comisarul european pentru politicã
regionalã. Cei doi oficiali au discutat despre pregãtirile pentru perioada de
programare 2014­2020, dar ºi despre mãsurile necesare pentru accelerarea
absorbþiei în actualul exerciþiu financiar multianual 2007­2013, pentru care
România poate solicita decontarea cheltuielilor efectuate pânã la data de 31
decembrie 2015.
La sfârºitul anului 2013, rata de absorbþie
curentã a ajuns la 33,47%, nivel de patru ori
mai mare decât la începutul lunii mai 2012.
Suma solicitatã Comisiei Europene pentru a fi rambursatã României era în valoare de
aproximativ 6,43 miliarde de euro.
În 2013, România a solicitat Comisiei rambursarea a peste 3,56 miliarde de euro, sumã
mai mare decât cea cerutã în întreaga perioadã 2007­2012. La data de 31 decembrie
2013, rata sumelor rambursate României era de 26,49%, de 3,5 ori mai mare decât
cea înregistratã la începutul lunii mai 2012.
România a încasat peste 5,09 miliarde de euro
din fondurile structurale ºi de coeziune alocate
în actuala perioadã de programare.
În 2013, fondurile rambursate României au totalizat peste 2,88 miliarde de euro,
sumã mai mare decât cea încasatã în perioada 2007­2012.
Ministerul Fondurilor Europene a purtat un amplu dialog informal cu serviciile
Comisiei Europene pentru pregãtirea Acordului de Parteneriat 2014­2020.
Autoritãþile române vor transmite propunerea de Acord de Parteneriat în
perioada imediat urmãtoare.
La finalul întâlnirii, cei doi oficiali au susþinut declaraþii de presã.
21 ianuarie 2014

7. 21 ianuarie 2014
Johannes Hahn: În unele state
membre fondurile structurale
joacã un rol important în
dezbaterea politicã
Johannes Hahn a subliniat cã nu a fost vorba
niciodată, așa cum s­a relatat în media
românești, despre respingerea vreunui draft
din partea autorităților române.
"Am fãcut comentariile noastre, ca în cazul
multor statele membre, și trebuie să admitem
că multe dintre ele au dificultăți în a ține cont
de aceastã nouã abordare privind realizarea
de strategii sau condiționalități ex­ante. Este
într­adevăr un exercițiu foarte solicitant
pentru multe state membre, dar este unul
extrem util, pentru cã le ajutã sã aibã o
imagine foarte clarã despre locurile spre care
investițiile ar trebui îndreptate într­un anumit
stat, de exemplu România", a mai afirmat
Hahn.
Comisarul european a vorbit și despre faptul
cã Acordul de Parteneriat pentru noua
perioadă de programare va trebui să țină
cont de schimbarea de accent din politica de
coeziune pentru urmãtoarea perioadã de
programare, orientatã mai mult spre
susținerea IMM­urilor, finanțarea creării de
locuri de muncă pe termen lung și dezvoltării
sustenabile.
"Există o mișcare în statele membre, de la
orientarea spre infrastructurã spre sprijinirea
IMM­urilor. Dar trebuie sã admit cã în
România trebuie sã investim în infrastructurã
și în viitor, însă trebuie să mutăm puțin
accentul. România a ținut cont de această
nouă orientare și sunt mulțumit de direcția
spre care se îndreaptã", a mai spus
comisarul european.
El a mai precizat cã momentul semnãrii
Acordului de Parteneriat cu România
depinde doar de calitatea propunerii trimise
de autoritățile de la București.
"Nu este o cursã, nu trebuie sã fii primul sau
să­l adopți cât mai repede, ceea ce contează
este calitatea. Este un document de calitate
pentru cã este vorba despre o perspectivã de
zece ani și sigur am dori să­l avem cât mai
repede și facem totul pentru a asigura acest
lucru. Dacã documentul are calitatea
necesară, și nu există indicii că nu ar fi cazul,
atunci ar putea fi destul de repede. În
general, pot sã spun cã obiectivul este sã
avem toate acordurile de parteneriat
semnate înainte de finalul lui iunie", a spus
Johannes Hahn.
Fondurile structurale joacã un rol important în dezbaterea politicã din unele state
membre și comentariile serviciilor Comisiei Europene provoacă "agitație", dar
corespondența cu autoritățile române pe tema viitorului Acord de Parteneriat este
ceva normal, care are loc în cazul tuturor statelor membre, a declarat marți, la
Bruxelles, comisarul european pentru politicã regionalã, Johannes Hahn.
Înaltul oficial european a făcut aceste afirmații în cadrul unui briefing de presă
comun cu ministrul român al fondurilor europene, Eugen Teodorovici, cu care a avut
o întrevedere la Comisia Europeanã.
"Știu că în unele state membre, 10­12, fondurile structurale joacă un rol important
în dezbaterea politică și există agitație în privința unora dintre comentariilor noastre,
ceea ce nu este în intenția noastră, pentru că asta face parte din schimburile noastre
regulate și de aceea am făcut acest exercițiu anul trecut, pentru a nu pierde prea
mult timp atunci când se va ajunge la finalizarea unui acord de parteneriat în 2014.
Am cerut tuturor statelor noastre membre să depună drafturi și am avut consultări
interne între servicii și cred că din 28 de state membre 24 au folosit această
oportunitate", a declarat Johannes Hahn.
Sursa: Agerpres

8. Guvernul României alocã
1,3 milioane lei pentru
plata beneficiarilor
Guvernul a aprobat un nou împrumut pentru achitarea cererilor de
rambursare și a celor de plată de puse de beneficiarii de fonduri europene
Un nou împrumut de la Trezoreria Statului a fost aprobat de Guvernul
Pentru efectuarea de plãþi cãtre beneficiarii
României în ºedinþa de miercuri, 22 ianuarie a.c., pentru a pune la
Programului Operaþional Sectorial Mediu
dispoziþia Autoritãþilor de Management ale programelor operaþionale
au fost alocate fonduri în valoare de 370
sumele necesare pentru achitarea cererilor de rambursare ºi cererilor
milioane de lei.
de platã depuse de beneficiari.
Totodatã, pentru pentru achitarea sumelor
“Guvernul României a alocat 1,3 miliarde lei pentru plata
datorate beneficiarilor Programului
beneficiarilor, prin aprobarea unui nou împrumut din Trezoreria
Operaþional Sectorial Dezvoltarea
Statului. Sunt asigurate astfel resursele necesare pentru
Resurselor Umane au fost alocate fonduri
achitarea sumelor datorate beneficiarilor în cel mai scurt timp.
în valoare de peste 360 milioane de lei, iar
Misiunea Autoritãþilor de Management este sã accelereze
pentru efectuarea de plãþi cãtre beneficiarii
implementarea proiectelor în acest an, iar una dintre cele mai
Programului Operaþional Regional, peste
importante acþiuni este efectuarea plãþilor cãtre beneficiari cât
350 milioane de lei.
mai repede. Ulterior, sumele achitate beneficiarilor sunt solicitate
Comisiei Europene pentru a fi rambursate României”, a declarat
ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
În acelaºi timp, pentru achitarea de plãþi
cãtre beneficiarii Programului Operaþional
Sectorial Creºterea Competitivitãþii
Împrumutul va fi folosit pentru efectuarea de plãþi cãtre beneficiarii de
Economice a fost alocatã o sumã de
fonduri contractate prin intermediul a patru programe: Programul
aproximativ 216 milioane de lei.
Operaþional Sectorial Mediu, Programul Operaþional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operaþional Regional,
respectiv Programul Operaþional Sectorial Creºterea Competitivitãþii
Economice.
22 ianuarie 2014

9. 23 ianuarie 2014
“În condiþiile în care statisticile aratã cã beneficiarii finali ai
Programului Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane (POS DRU) de etnie romã reprezintã aproximativ 20% din
totalul persoanelor din aceastã comunitate înregistratã în þara
noastrã, iar absorbþia la nivelul POS DRU a crescut semnificativ,
acuzaþiile aduse României cã nu ar utiliza fondurile UE alocate
pentru incluziunea acestei populaþii sunt nejustificate. Actualul
Guvern al României a luat toate mãsurile necesare pentru a
accelera semnificativ absorbþia fondurilor structurale ºi de
coeziune, iar rezultatele s­au vãzut la nivelul tuturor programelor,
inclusiv în cazul POS DRU. La nivelul acestui program, rata de
absorbþie curentã a crescut de 4,5 ori, de la 6,34% în mai 2012 la
aproximativ 29% la sfârºitul lunii decembrie 2013”, a declarat
ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

10. Tower Center International
Bd. Ion Mihalache,
nr. 15­17
Sector 1, București
contact.minister@fonduri­ue.ro
0372.838.500
0372.838.501
www.fonduri­ue.ro
COORDONATOR PROIECT: DIANA GHERGHIȚĂ­MIHĂILĂ
Consilier Cabinet ministru pe probleme de New Media