1. REPUBLICA MOLDOVA ARE TRECUT,
PREZENT ȘI VIITOR EUROPEAN
Fișa nr. 1:
Ştiaţi că...
 Papa Sixtus al IV-lea, în urma
victoriei în bătălia cu turcii
de la Podul Înalt (10 ianua-
rie 1475), îl numea pe dom-
nitorul Moldovei, Ştefan cel
Mare, „atletul lui Christos”
(„Athleta Christi”).
 În scrisoarea adresată lui
Aron Vodă, Papa Clement al
VIII-lea făcea referiri la lati-
nitatea românilor: „Sunteţi
urmaşi ai latinilor şi italie-
nilor şi, desigur, doriţi şi voi
gloria strămoşilor voştri.
 Omul cel mai instruit de la
curtea ţarului Moscovei,
Alexei Mihailovici, era spă-
tarul moldovean Nicolae
Milescu, poreclit „Cârnul”,
primul ambasador al Rusiei
la Pekin.
 Petre Kuniţki, primul rector
al Seminarului Teologic din
Basarabia, scria: „Oraşul
Chişinăuestecelmaipotrivit
pentru reşedinţa ocârmuirii
regionale sau guberniale şi
pe motivul că el se găseşte
în mijlocul regiunii şi este
mai populat decât celelalte
oraşe de aici. În el, ca şi în
oraşele Bălţi şi Făleşti, se fac
iarmaroace mari, unde en-
grosiştii cumpără cirezi mari
de boi şi de cai şi o mulţime
de piei şi de lână, şi le expor-
tă cu mare folos în ţinuturile
austriace şi nemţeşti”.
 Basarabia reprezintă cel
mai răsăritean spaţiu al
latinității.
Ca poziţie geopolitică şi moşte-
nire istorică, Republica Moldova
se înscrie în categoria statelor
din Estul Europei şi, de aici, de-
curge, evident, particularitatea
procesului de apropiere politi-
că, economică şi socială de Uni-
unea Europeană.
Moldova face parte în mod na-
tural din Europa. Rădăcinile
noastre culturale sunt euro-
pene, limba noastră este de
origine europeană și istoria
noastră este europeană.
Pe teritoriul Republicii Moldo-
va există deosebit de multe
monumente istorico-arheolo-
gice (circa opt mii), a căror va-
loare cultural-istorică se înscrie
în contextul valorilor general
umane europene.
Legăturile ţării noastre cu Euro-
pa există încă din Evul Mediu.
Cele două părţi erau unite de un
obiectiv comun: lupta împotri-
va expansiunii otomane.
Cea mai simplă definiție a istoriei - știința despre trecut, care
justifică esența ei, deoarece, doar studiind trecutul, putem
aprecia înțelegerea prezentului.
În 1812, ca rezultat al Tratatului
de pace ruso-turc de la Bucu-
reşti, partea de est a Moldovei,
situată între râurile Prut şi Nistru,
cu numele Basarabia, a fost ane-
xată la Imperiul Rus, fiind guber-
nie rusească până în anul 1918.
În 1918, organul suprem al pu-
terii de stat din Basarabia, Sfatul
Ţării, ia decizia unirii ţinutului cu
România, stare ce durează până
în anul 1940, când, drept rezul-
tat al pactului Ribbentrop-Mo-
lotov din 1939, este anexat de
către Uniunea Sovietică.
Ca unitate teritorială în compo-
nenţa URSS, a funcţionat până în
ultimul deceniu al secolului XX.
La 27 august 1991, Republica
Moldova devine stat indepen-
dent şi suveran.
La 2 martie 1992, Republi-
ca Moldova devine membru al
Națiunilor Unite, fiind ulterior
recunoscută de peste 180 de
state ale lumii, având în prezent
relații diplomatice cu peste 150
dintre ele.
Nu există nicio îndoială că Moldova aparține
Europeișicădejaîmpărtășeșteocultură,olim-
bă și o istorie comună cu Uniunea Europeană.
Aparțineți marii familii europene de națiuni.
...Dacă veți menține viteza și veți intensifica
profunzimeareformelorsuntconvinscăalege-
rea voastră europeană va aduce rezultate.
JoséManuelDurãoBarroso,
PreședinteleComisieiEuropene(2004-2014)
Ştiaţi că...
 Printre cele mai importan-
te Convenții ale Consiliului
Europei la care Republica
Moldova este parte:
 Convenția europeană a
Drepturilor Omului;
 Carta Socială Europea-
nă;
 Convenția culturală eu-
ropeană;
 Carta europeană a auto-
nomiei locale;
 Convenția europeană
pentru prevenirea tor-
turii şi a pedepselor sau
tratamentelor inumane
sau degradante;
 Convenția europeană
privind combaterea tra-
ficului de ființe umane.
 Republica Moldova a sem-
nat, prima dintre statele
CSI, la Bruxelles, Planul de
Acţiuni cu UE, recomandat
pentru implementare în ca-
drul celei de-a VII-a reuniuni
a Consiliului de Cooperare
Republica Moldova-Uniu-
nea Europeană.
 Republica Moldova a deve-
nit prima ţară din vecinăta-
tea estică a Uniunii Europe-
ne ai cărei cetăţeni nu mai
au nevoie de vize pentru a
intra pe teritoriul UE.
În Preambulul său, Acordul de Asociere recunoaște că Republica Moldo-
va, fiind o țară europeană, are o istorie comună și împărtășește valori
comune cu statele membre și se angajează să pună în aplicare și să pro-
moveze aceste valori, care reprezintă o sursă de inspirație pentru alege-
rea europeană a Republicii Moldova.
PotrivitAcorduluideAsocieredintreRMșiUE,Părțileîșireafirmăangaja-
mentulfațădeprincipiilederespectareasuveranității,aintegritățiiteri-
toriale, a inviolabilității frontierelor și a independenței, stabilite în Carta
Organizației Națiunilor Unite și în Actul final de la Helsinki din 1975 al
Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și față de
promovarea acestor principii în relațiile lor bilaterale și multilaterale.
Republica Moldova este primul stat din componența CSI care devine membru
al Consiliului Europei, cea mai importantă organizație politică pan-europeană.
La 13 iulie 1995, Republica Moldova a semnat Statutul Consiliului Europei şi
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel intrând în marea familie eu-
ropeană şi acceptând valorile fundamentale ale acesteia: drepturile omului,
democrația şi statul de drept. De atunci, țara noastră a semnat peste 100 de trata-
te ale CoE, dintre care peste 80 sunt implementate în mod efectiv.
Republica Moldova este membru cu drepturi depline al următoarelor
organizații:
 Organizația Națiunilor Unite (ONU)
 Consiliul Europei (CoE)
 Organizația pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)
 Inițiativa Central-europeană (ICE)
 Procesul de cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP)
 Consiliul Regional de Cooperare (RCC)
 Organizația Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN)
 Organizația pentru Democrație şi Dezvoltare Economică (GUAM)
Relaţiile Republicii Moldova cu UE au debutat după 27 august 1991, fiind regle-
mentate de Acordul de Parteneriat şi Cooperare între UE şi RM (APC) (1998) şi
de un Plan de Acțiuni (2005) pentru îndeplinirea prevederilor APC. Strategia eu-
ropeană a Republicii Moldova pentru perioada 2007-2013 avea la bază Politica
Europeană de Vecinătate, APC UE-RM şi Planul de Acţiuni.
În ianuarie 2010 sunt lansate negocierile privind Acordul de Asociere. La 29 no-
iembrie 2013, Republica Moldova a parafat, iar la 27 iunie 2014 a semnat textul
Acordului de Asociere.
În martie 2010, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline în ca-
drul Comunităţii Energetice, asigurând astfel securitatea energetică a țării.
În iunie 2010 a început dialogul RM-UE pe marginea regimului de vize. La
28 aprilie 2014, cetăţenii Moldovei au obţinut liberalizarea regimului de vize.
În 2012 este semnat Acordul privind spațiul aerian comun între Republica Mol-
dova şi UE, ce oferă racordarea la standardele de securitate şi siguranță aeronau-
tică, precum şi diminuarea prețurilor pentru călătorii.
În 2014 Republica Moldova se asociază la două programe comunitare: Programul
european pentru cercetare-inovare Orizont 2020 (H2020) şi Programul pentru
Competitivitatea Întreprinderilor şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (COSME).
Aceste programe oferă acces la fonduri suplimentare şi vor avea efecte benefice
asupra punerii în aplicare a AA, inclusiv ZLSAC.
Subiecte pentru discuţie:
 Cum percepeți nivelul democrației din ţară?
 Vă puteți exercita în mod liber și deplin principalele drepturi și libertăţi?
 Ce contribuție are Moldova la dezvoltarea civilizației?
 Influențe externe asupra teritoriului Republicii Moldova
INFORMAȚII SUPLIMENTARE www.infoeuropa.md • www.coe.int • www.europa.eu • www.eur-lex.europa.eu

2. PARCURSUL EUROPEAN AL REPUBLICII MOLDOVA:
REALIZĂRI ȘI PROVOCĂRIFișa nr. 2:
Ştiaţi că...
 Asistența UE pentru Repu-
blica Moldova în perioada
2007-2013 a constituit 561
mil. €.
 Republica Moldova ar pu-
tea primi în 2014-2017 asis-
tenţă financiară din partea
Uniunii Europene de până la
410 mil. euro.
 Parcursul european înseam-
nă modernizare, nu geopo-
litică. Ne dorim relații bune
cu Rusia la fel cum ne dorim
relații bune cu UE.
 Integrarea europeană va
duce la identificarea şi ocu-
parea celor mai avantajoa-
se modele şi nişe, care vor
asigura participarea eco-
nomiei naționale la crearea
produsului mondial şi la re-
partizarea venitului mondi-
al.
 PEV are drept scop aduce-
rea Europei şi vecinilor săi
mai aproape, sprijinirea
reformelor politice şi eco-
nomice în şaisprezece țări
vecine, ca un mijloc de pro-
movare a păcii, stabilității
şi prosperității economice
în întreaga regiune. Acesta
este conceput pentru a ac-
centua relațiile bilaterale
dintre UE şi fiecare țară ve-
cină.
 Parteneriatul Estic este prin-
cipalul cadru politic pentru
relațiile UE-Moldova. Acesta
reprezintă dimensiunea es-
tică a Politicii Europene de
Vecinătate.
Integrarea europeană este un proiect de mo-
dernizare, care presupune reforme economice,
juridice, sociale și administrative. Populația
Republicii Moldova nu mai poate trăi ca în Evul
Mediu, aplicând legile cu aproximație, ea este
demnădealtecondiții.
Modernizarea și europenizarea sunt o alegere
de dezvoltare a civilizației, de evoluție spre o
viață mai bună, standarde mai ridicate, cum
suntceledecarebeneficiazăcetățeniieuropeni.
Avantajele Instrumentului Eu-
ropean de Vecinătate (IEV):
Asistența acordată vecinilor de-
vine mai flexibilă şi mai rapidă,
aplicând principiul „mai mult –
pentru mai mult”. În plus, IEV
încurajează legături mai strânse
între UE şi țările partenere, pen-
tru a permite cetățenilor lor să
participe la programe interne de
succes ale UE, cum ar fi mobili-
tatea studenților, programe pen-
tru tineret sau de sprijin pentru
societatea civilă. O atenție deo-
sebită este acordată angajamen-
telor față de societatea civilă.
Acest instrument de finanțare,
care răspunde relațiilor în
evoluție dintre UE şi țările parte-
nere, asigură procesul de demo-
cratizare şi îmbunătățeşte dez-
voltarea economică şi socială în
vecinătatea imediată a UE, spri-
jinind astfel procesul de reformă
deja efectuat de țările partenere.
Relaţiile Republicii Moldova cu
Uniunea Europeană au fost for-
mal lansate odată cu semnarea
Acordului de Cooperare şi Parte-
neriat, la 28 noiembrie 1994, in-
trat în vigoare la 1 iulie 1998 pen-
tru o perioadă iniţială de 10 ani,
cu posibilitatea prolongării.
În mai 2004, Republica Moldova a
fost inclusă în Politica Europeană
de Vecinătate (PEV) a UE.
Planul de Acţiuni RM-UE a fost
semnat la 22 februarie 2005, pen-
tru o perioadă de 3 ani.
Strategia europeană a Republicii
Moldova pentru perioada 2007-
2013, adoptată de către Comisia
Europeană la 7 martie 2007, avea
la bază Politica Europeană de Ve-
cinătate, Acordul de Parteneriat
şi Cooperare UE-RM şi Planul de
Acţiuni. Politica europeană de ve-
cinătate (PEV) este susținută de o
asistență financiară substanțială a
UE, furnizată sub formă de gran-
turi prin intermediul Instrumen-
tului European de Vecinătate şi
Parteneriat (IEVP). În perioada
2014-2020, PEV este susținută
financiar prin Instrumentul Euro-
pean de Vecinătate (IEV).
„Nu coalizăm state, ci unim oameni”,
afirma Jean Monnet în 1952
INFORMAȚII SUPLIMENTARE www.infoeuropa.md • www.coe.int • www.europa.eu • www.eur-lex.europa.eu
Ştiaţi că...
 IEV are 16 state partenere:
IEV Sud - Algeria, Egipt, Is-
rael, Iordania, Liban, Libia,
Maroc, Palestina, Siria (tem-
porar suspendate), Tunisia
şi IEV Est - Armenia, Azer-
baidjan, Belarus, Georgia,
Moldova, Ucraina.
 Pentru perioada financiară
2014-2020, IEV are un bu-
get de 15,4 miliarde € pen-
tru întreaga vecinătate.
 Suma totală convenită
pentru pachetul UE pentru
relațiiexterneestede51,419
milioane € pentru perioada
2014-2020.
 Vecinătatea este susținută
şi de alte instrumente:
 Instrumentul European
pentru Democraţie şi
Drepturile Omului;
 Instrumentul de Coope-
rare pentru Securitatea
Nucleară;
 Instrumentul de Stabili-
tate;
 Instrumentul pentru Asis-
tenţă Micro-Financiară;
 Instrumentul pentru Aju-
tor Umanitar,
precum şi de programe tema-
tice ale Instrumentului de Coo-
perare pentru Dezvoltare.
Acordul de Asociere va permite racordarea sistemelor politic și econo-
mic al Republicii Moldova în conformitate cu valorile europene, stan-
dardele și reglementările Uniunii Europene, va reduce barierele în calea
comerțului între UE și Republica Moldova, contribuind astfel la creșterea
economieinoastreșilaîmbunătăţireacadruluilegalîndomeniulmediu-
lui, sănătăţii, securităţii și a sistemului nostru judiciar, care vor cores-
punde legislaţiei europene.
Cooperarea RM cu UE nu se face în detrimentul relațiilor cu alți parte-
neri, nu presupune ostilitate față de vecini.
Cetățenii RM doresc să aibă relații bune atât cu Rusia, cât și cu UE. Toți
vecinii și partenerii noștri vor beneficia din punct de vedere economic și
politic, fiind alături de o Moldovă mai puternică și mai prosperă.
Pe lângă IEV, Republica Moldova poate participa şi la alte instrumente
şi programe tematice.
În ianuarie 2010 au fost lansate negocierile RM şi UE privind Acordul de
Asociere, iar odată cu ele începe o perioadă foarte fructuoasă în relațiile
RM cu UE, fiind semnate o serie de acorduri şi memorandumuri.
În martie 2010 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi de-
pline în cadrul Comunităţii Energetice, asigurând astfel securitatea
energetică a țării.
În iunie 2010 a început dialogul RM-UE pe marginea regimului de
vize. La 28 aprilie 2014 cetăţenii Moldovei au obţinut liberalizarea re-
gimului de vize.
În 2012 este semnat Acordul privind spațiul aerian comun între Repu-
blica Moldova şi UE.
În 2014 Republica Moldova se asociază la două programe comunitare:
Programul european pentru cercetare-inovare Orizont 2020 (H2020) şi
Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor şi a Întreprinderilor
Mici şi Mijlocii (COSME).
În octombrie 2014 este aprobat Planul Naţional de Acţiuni (PNA)
pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE pentru 2014-
2016, document ce reprezintă instrumentul de bază pentru moni-
torizarea procesului de integrare europeană în următorii 3 ani. PNA
pentru implementarea AA pentru 2014-2016 include acţiunile nece-
sare a fi realizate de către instituţiile responsabile conform fiecărui ar-
ticol/prevedere, precum şi anexe ale AA, inclusiv a părţii privind Zona
de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător.
Subiecte pentru discuţie:
 Republica Moldova între Est șiVest.
 Ce își doresc cetățenii Republica Moldova?
 Ce fel de reforme ne dorim și pentru ce ?
 Cât suntem de informați despre itinerarul european al Republicii Moldova?

3. IDENTITATE NAȚIONALĂ
ȘI TRADIȚII PĂSTRATE
Fișa nr. 3:
În spaţiul european,
Republica Moldova
îşi va afirma cu tărie
identitatea naţională.
Ştiaţi că...
 UE recunoaşte “identitatea
şi contribuţia specifică” a
bisericilor la viaţa Europei
şi respectă “statutul pe care
legislaţia naţională îl confe-
ră bisericilor sau asociaţiilor
religioase” – relaţia dintre
biserică şi stat sau tipurile
de cooperare sunt la latitu-
dinea legilor naţionale ale
membrilor UE (nu există
model unic şi impus).
 Limba,cultura,istoria,tradi-
ţiile unui stat european sunt
parte a patrimoniului cultu-
ral european şi universal şi
sunt protejate şi promova-
te prin diverse programe şi
proiecte europene.
Atunci când vorbim de identitate
culturală, ne gândim îndeosebi la
limbă, cultură, patrimoniu cultu-
ral, la tradiţii şi la religie.
Niciunul dintre acestea nu a că-
pătat însă un caracter de unifor-
mitate, nu a fost acceptat în una-
nimitate de statele membre sau
de cele care îşi doresc cu ardoare
integrarea în Uniunea Europeană.
Există o limbă europeană? Nu! Şi
probabil nici nu va exista prea cu-
rând una.
La fel şi în cazul culturii, al tradiţi-
ilor ori al religiilor.
Spaţiul european este unul al na-
ţiunilor. Europa este şi continuă să
fie un proiect al cetăţenilor ei. În
acest context, cetăţenii Republicii
Moldova trebuie să fie pregătiţi să
contribuie la acest proiect.
Aceasta nu înseamnă însă să-şi
piardă identitatea, să imite ori
să copieze ceea ce există la alţii.
A te integra într-un sistem este,
fără urmă de îndoială, un mare
avantaj, dar păstrarea identităţii
este nu doar o obligaţie, ci chiar
singura şansă de supravieţuire a
individualităţii. UE susţine acest
lucru prin toate acţiunile sale.
„Când mă aflu în Italia mă simt milanez,
când mă aflu în Europa mă simt italian,
iar când mă aflu în America mă simt european”.
Umberto Eco
Republica Moldova nu va renunța
la valorile sau tradițiile proprii şi
nici nu i se va cere acest lucru.
În spațiul european, Republica
Moldova îşi va afirma cu tărie
identitatea națională, îşi va pro-
mova cu mândrie cultura şi valo-
rile, îşi va respecta convingerile
religioase.
A fi moldovean nu este contrar
faptului de a fi european.
Vrem să fim o parte integrantă a
unei uniuni de idei politice, eco-
nomice, culturale şi sociale, care
se numeşte Uniunea Europeană;
Identitatea europeană înseamnă,
în acelaşi timp, conştiinţa unei di-
versităţi şi a multiculturalismului,
un spaţiu în care filonul naţional
se poate manifesta firesc, în care
fiecare spiritualitate îmbogăţeşte
patrimoniul european.
INFORMAȚII SUPLIMENTARE www.infoeuropa.md • www.coe.int • www.europa.eu • www.eur-lex.europa.eu
Ştiaţi că...
 Aderarea la UE nu înseam-
nă renunțarea la propriile
tradiţii şi cultură. Italienii au
rămas italieni, polonezii –
polonezi, chiar dacă sunt
membri ai UE. Fiecare țară
membră a putut să-şi păs-
treze limba națională şi
credința.
Nu vom renunţa la valorile
sau tradițiile noastre, mai
ales că acest lucru niciodată
nu ni se va cere. Dimpotrivă,
sloganul Uniunii Europene
este „Unitate în diversitate”.
În UE toţi cetăţenii au drep-
tul la împărtăşirea oricărei
confesiuni – creştin-orto-
doxă (Grecia, România,
Bulgaria), catolică (Polonia,
Ungaria, Italia ş.a.), protes-
tantă (Germania, Suedia,
Norvegia ş.a.), anglicană
(Marea Britanie).
 Credinţa e în sufletul omului
şi nu e dictată de UE!
Uniunea Europeană respectă valorile culturale ale Moldo-
vei, iar Acordul de Asociere nu doar că le recunoaște, dar va
contribui la protejarea acestora. În mod special, Acordul de
Asociere, similar Tratatului UE, nu impune nicio schimbare
ce ține de practica religioasă.
Convingerilereligioasețindesferaprivatuluișiprin definiție
nu pot constitui un subiect în care statul ar putea interveni;
fiecare cetățean, reieșind din propria voință, este liber să
practice religia pe care și-o alege. Uniunea Europeană res-
pectă diversitatea religioasă și promovează toleranța și dia-
logul reciproc dintre religii.
Subiecte pentru discuţie:
 Cum îşi manifestă diaspora tradiţiile în statele europene?
 Proiectele culturale comune realizate în parteneriat cu statele europene.
 Bucătăria moldovenească le-ar plăcea europenilor?
Sloganul UE este
„Unitate în diversitate”
Ne purtăm identitatea proprie, indiferent în ce spaţiu ne-am afla,
pentru că Europa s-a dezvoltat ca o unitate culturală, un spaţiu al
interconexiunilor, al multitudinii de tradiţii şi culturi, iar diversita-
tea culturală este premisă şi rezultat al proiectului european.
Integrarea europeană se realizează cu respectul identităţii spiritua-
le şi culturale specifice fiecărui popor, fiecărei tradiţii locale.
Integrarea europeană nu va avea un efect negativ asupra actualu-
lui nivel de suveranitate al Moldovei, ci, din contra, va fi un proces
stimulator pentru consolidarea suveranităţii țării.
Tradiţiile, cultura, portul popular, bucătăria, limba fiecărei etnii fac
parte din patrimoniul european, sunt protejate şi promovate prin
programe de schimburi interculturale.
Familia tradițională este fundamentul valorilor şi moralei creştine,
care vor fi apărate şi respectate necondiționat acum şi în viitor.
Legea Familiei nu ține de competența UE. Toate țările UE îşi dezvol-
tă propriul cadru legislativ în ceea ce priveşte relațiile de familie, în
baza propriilor valori, tradiții şi culturi.
UE nu cere Moldovei să dezvolte legislația pentru a proteja
cetățenii de discriminare. Aceasta este o cerință din cadrul Planu-
lui de Acțiuni pentru Liberalizarea Regimului de Vize. Legea anti-
discriminare asigură tratamentul egal al tuturor cetățenilor, inclu-
siv al celor ce aparțin minorităților. Aceasta protejează drepturile
existente ale cetățenilor, de exemplu de a se bucura de un loc de
muncă în care nu există discriminare.

4. INTEGRARE – ÎN PERSPECTIVĂ,
MODERNIZARE – ÎN PREZENT
Fișa nr. 4:
Economia Republicii
Moldova are nevoie de
o revigorare generală și
dinamizare continuă.
UE poate oferi mijloacele
necesare și nu doar cele
financiare.
Ştiaţi că...
 Acum 23 de ani, Moldova
împărtăşea aceleaşi pro-
bleme, dar şi acelaşi nivel
scăzut de trai cu Polonia,
România şi Slovacia sau cu
Țările Baltice. Aveam acelaşi
punct de pornire…, iar as-
tăzi, standardele de viață
din aceste țări sunt de câ-
teva ori mai înalte decât la
noi.
 Principalii donatori euro-
peni în Republica Moldova
sunt: UE, Banca Europeană
de Investiții, BERD, Austria,
Danemarca, Germania, Re-
publica Cehă, Slovacia, Sue-
dia.
 Asistența bilaterală UE în
Moldova, în cadrul Instru-
mentului European de Veci-
nătate (ENI), a crescut consi-
derabil, de la 40 milioane de
euro în 2007 la 131 milioane
de euro în 2014.
 Salariul mediu al unui cetă-
ţeancehestede700deeuro,
al unui cetăţean grec – de
1000 de euro, al unui cetă-
ţean francez este de 2000
de euro.
 După admiterea în UE, Po-
lonia este modelul reuşitei
datorate UE. O ţară de 38 de
mil. de locuitori a generat o
transformare ce nu ar fi fost
posibilă doar prin forţele
sale proprii.
 După integrarea în UE,
PIB-ul pe cap de locuitor a
crescut de două ori în Slova-
cia şi Polonia!
În prezent, accentul este plasat pe
europenizarea Republicii Moldova
în toate domeniile, care presupune
îmbunătățirea calității vieții, un ni-
vel ridicat de cultură politică, eradi-
carea corupției, accesul la servicii
de educație şi sănătate moderne şi
calitative.
Apropierea de UE va stimula eco-
nomia, generând o creştere între
3,2%-5,4% pe an. Cele 28 de țări ale
UE reprezintă o piaţă de desfacere
enormă, pentru mai mult de 500
de milioane de consumatori. Către
ea sunt îndreptate, în prezent, pes-
te 50% din exporturile Moldovei.
Principala preocupare în prezent
trebuie să rămână drumul către
prosperitate, stabilitate, servicii şi
standarde sociale mai înalte pen-
tru cetăţenii Republicii Moldova.
De ce avem nevoie de reforme?
Reformele nu sunt un scop în sine,
ci un instrument şi reprezintă cea
mai sigură cale de pregătire a so-
cietăţii pentru stabilitate şi pros-
peritate.
Drumuri mai bune, salarii europene, investiții și locuri de
muncă – toate sunt condiționate de o economie puternică și le
vom avea în UE.
Integrarea europeană este cea mai bună modalitate de a
transforma Republica Moldova.
În perioada anilor 2007-2013, apro-
ximativ 40 de miliarde de euro au
fost alocate de către UE statelor
membre pentru dezvoltarea reţe-
lelor de drumuri, iar 6 miliarde au
fost direcţionate către statele terţe.
Potrivit Memorandumului de înţe-
legere privind suportul oferit Repu-
blicii Moldova, sprijinul UE pentru
tara noastră va constitui aproxima-
tiv 410 milioane de euro în peri-
oada 2014-2017. Această asistenţă
va merge prioritar pentru reforma
administraţiei publice, dezvoltarea
agricolă şi rurală, reforma poliţiei
şi managementul frontierei şi va
contribui în continuare la asocierea
politică şi integrarea economică
cu UE în cadrul inițiativei Partene-
riatului estic.
Începând cu 1 septembrie 2014, au
intratînvigoarePrevederileAcordului
de Asociere UE-Republica Moldova.
Aplicarea provizorie survine până la
ratificarea de către statele membre
ale UE a Acordului de Asociere (AA).
AAconține,deasemenea,unAcord
de Liber Schimb Aprofundat şi Cu-
prinzător, care include prevederi,
menite să contribuie la integrarea
graduală a Moldovei pe piața UE. INFORMAȚII SUPLIMENTARE www.infoeuropa.md • www.coe.int • www.europa.eu • www.eur-lex.europa.eu
MODERNIZAREA
ÎN CÂTEVA CIFRE
 În anul 2014 pentru moder-
nizarea instituţiilor preşco-
lare din Republica Moldova,
România a oferit un ajutor
financiar nerambursabil în
sumă de 20 mil. de euro.
Din aceşti bani vor fi repara-
te grădiniţe în peste 800 de
localităţi din toate cele 32 de
raioane ale republicii, pre-
cum şi din Găgăuzia, şi din
municipiile Chişinău şi Bălţi.
 9 mil. de euro pentru inde-
pendenţa energetică, 144
de instituţii de învăţământ
dotate cu sisteme autonome
de încălzire pe bază de bio-
masă. Asistența bilaterală UE
în Moldova, în cadrul instru-
mentului European de Veci-
nătate (ENI), a crescut de la
40 milioane de euro în 2007
la 131 milioane de euro în
2014.
 40 mil. de euro pentru reno-
varea instituţiilor de învăţă-
mânt.
 117 oficii medicale din ra-
ioanele Moldovei au fost mo-
dernizate.
 800 km de drum au fost re-
parate din banii UE şi altor
donatori.
 9,5 mil. de euro, acordați de
UE pentru susținerea măsuri-
lor de promovare a încrederii.
Ce așteaptă cetățenii de la asocierea cu UE?
– consolidarea suveranității țării, acceptând Moldova în cali-
tate de membru liber, egal și prosper al familiei europene;
– consolidarea ca societate – nu prin uniformizare, ci prin for-
tificarea drepturilor tuturor – fie că vorbim româna sau rusa,
fie că suntem găgăuzi, ucraineni sau bulgari;
– integrare culturală, și astfel păstrarea tradițiilor;
– consolidarea democrației, lichidarea corupției și edificarea
instituțiilor care să servească întru binele tuturor, nu doar al
unora;
– creșterea economiei, aducând investiții, locuri de muncă și
șanse de dezvoltare pentru toți.
Subiecte pentru discuţie:
 Ce ne împiedică să percepem schimbarea acum ?
 Cum vedeți aportul personal la modernizarea și schimbarea în bine a Moldovei?
 Dorim, dar putem să ajungem în dezvoltare foste tări sovietice care acum sunt mem-
bre ale UE?
 Cum credeți putem avea și noi o economie puternică, drumuri mai bune, salarii euro-
pene, investiții și locuri de muncă?
Acordul de Asociere este un acord, fundamentat pe o abordare inovativă
prin care sunt stabilite acțiuni comune şi proceduri speciale de coopera-
re. Cooperarea bilaterală este realizată inclusiv prin programele în deru-
lare, care includ acțiuni în următoarele domenii prioritare:
Justiție: UE contribuie la construirea unui sistem al justiției indepen-
dent, transparent şi profesionist, capabil să contribuie eficient pentru
existența unui stat de drept şi protecția drepturilor omului.
Consolidarea capacităților: mai multe programe sprijină negocierile
şi implementarea noilor relații contractuale cu UE (Acordul de Asociere,
DCFTA, Dialogul privind Liberalizarea regimului de Vize), folosind instru-
mentul de Consolidare a Capacității Instituționale (CIB).
Sănătate: prin sprijinirea implementării strategiei de sănătate din Mol-
dova, UE are ca scop îmbunătățirea accesului şi calității serviciilor medi-
cale publice pentru populația Republicii Moldova.
Energie: UE contribuie la implementarea strategiei naționale în sectorul
energetic. Proiectele finanțate de UE, cum ar fi „Energie şi Biomasă”, asi-
gură o producție de energie mai sigură şi mai durabilă, prin promovarea
utilizării surselor locale de energie regenerabilă, şi anume biomasă din
deşeuri agricole.
Zonele rurale: UE promovează dezvoltarea economică durabilă a zone-
lor rurale prin acordarea de sprijin sectoarelor IMM şi dezvoltării regio-
nale.
Măsurideconsolidareaîncrederii:UEsprijinăşifaciliteazăsoluționarea
paşnică a conflictului transnistrean, prin asigurarea dezvoltării economi-
ce şi sociale a comunităților locale, prin implicarea autorităților locale,
organizațiilor societății civile şi a altor părți interesate şi creşterea încre-
derii dintre ambele maluri ale râului.

5. ACORDUL DE ASOCIEREFișa nr. 5:
„Ratificarea Acordului de Asociere cu
Republica Moldova reprezintă o re­
alizare majoră pentru poporul aces­
tei țări, ce îşi doreşte să beneficieze
de aceleaşi valori, securitate şi pros­
peritate, ca şi noi. Acordul de Asocie­
re este o etapă importantă pe calea
Moldovei către UE”.
Johannes Hahn, Comisarul European
pentru Politica de Vecinătate și
Negocieri pentru Extindere
Ştiaţi că...
 Toate ţările, inclusiv din fos-
tul bloc socialist, care au
dezvoltat relaţii strânse cu
UE la începutul anilor '90,
inclusiv prin Acordurile de
Asociere, au avut de bene-
ficiat. Graţie cooperării cu
UE, au reuşit să-şi dezvolte
puternic economia, rezultat
ce a determinat şi accederea
lor în calitate de membre ale
UE.
 Obiectivul politicii externe
a UE este de a asigura se-
curitatea, stabilitatea, de-
mocraţia şi respectul pentru
drepturile omului – nu doar
în imediata sa vecinătate,
dar şi în alte puncte sensibi-
le în jurul lumii. Principalul
său instrument este „pute-
rea necomprimabilă”, care
presupune misiuni de obser-
vare a alegerilor, asistenţă
umanitară şi ajutor pentru
dezvoltare.
 Acordul reprezintă o bază
pentru dezvoltarea relaţiilor
UE-Moldova fără a încuraja
expres, dar şi fără a limita
posibilele evoluţii în apro-
fundarea nivelului de inte-
grare a Republicii Moldova
în spaţiul comunitar în sen-
sul art. 49 din Tratatul Uniu-
nii Europene.
 Acordul de Asociere va per-
mite exportul textilelor, vi-
nurilor, fructelor sau legu-
melor fără taxe vamale ori
cu taxe mai mici, care vor fi
eliminate treptat.
Acordul de Asociere (AA) este un
document ambiţios, o veritabilă
agendă de reformare, bazată pe
un program amplu de armoniza-
re a legislației țării, care:
– oferă
asociere politică şi integrare eco-
nomică, în baza valorilor comune,
un nivel net superior procesului
de integrare europeană, un fun-
dament necesar pentru moderni-
zarea țării, dezvoltare şi creştere
economică;
– conţine
prevederi cu caracter obligatoriu,
norme regulatorii şi angajamente
de cooperare mai extinse decât
cele din acordurile tradiţionale, fi-
ind cuprinzător şi acoperind toa-
te sectoarele de interes. Energia,
transportul, mediul, industria sau
educația sunt doar câteva dintre
ele;
– prevede
independenţa şi transparenţa
justiţiei, măsuri eficiente de pre-
venire a corupţiei, îmbunătăţirea
condiţiilor de trai, a serviciilor de
sănătate, a învăţământului şi a in-
frastructurii, construirea drumu-
rilor, respectarea şi promovarea
drepturilor omului.
Simţiţi nevoia de o bună guvernare,
de o economie de piaţă și de o dezvoltare durabilă?
Implementarea AA ne-o poate oferi!
Pentru Republica Moldova, Acor-
dul de Asociere este o agendă de
reformare, bazată pe un program
amplu de armonizare a legislației
țării noastre cu normele Uniunii
Europene.
Acordul de Asociere se concen-
trează pe susținerea reforme-
lor-cheie şi pe dezvoltarea şi
creşterea economică.
AA prevede cooperarea în circa
25 de sectoare precum energie,
transport, mediu, industrie, dez-
voltarea IMM, protecție socială
şi a consumatorului, egalitate
de drepturi, educație, cercetare/
inovații, cooperare culturală etc.
şi urmăreşte armonizarea gra-
duală a legislației şi normelor
noastre interne la acquis-ul UE,
dar şi la normele şi standardele
internaționale. INFORMAȚII SUPLIMENTARE www.infoeuropa.md • www.coe.int • www.europa.eu • www.eur-lex.europa.eu
Repere cronologice:
 Parafarea – 29 noiem-
brie 2013, la Vilnius
 Aprobarea Agendei de Aso-
ciere – 26 iunie 2014, Bruxel-
les
 Semnarea – 27 iunie 2014,
la Bruxelles
 Ratificarea de Parlamentul
RM – 2 iulie 2014, Chişinău
 Intrarea provizorie în vigoa-
re – 1 septembrie 2014
 Adoptarea Planului Națio-
nal de Acțiune – 7 octom-
brie 2014
 Ratificarea de Parlamen-
tul European – 13 noiem-
brie 2014, Bruxelles
Pentru a intra în vigoare,
este necesar ca AA să fie ra-
tificat de către Parlamentele
naționale ale tuturor state-
lor membre ale UE.
Semnarea Acordului de asociere cu UE de către RM nu afectează în
niciun fel suveranitatea Republicii Moldova. Din contra, susţinerea
de către UE a procesului de reformare și modernizare va consolida
suveranitatea ţării.
Acordul de Asociere prevede cooperarea politică și politica exter-
nă și de securitate, consolidarea justiţiei, libertății și securității,
Cooperarea Sectorială și Economică, crearea unei Zone de Comerț
Liber, Aprofundat și Cuprinzător, cooperare financiară.
Asocierea politică va asigura consolidarea democraţiei şi a statului de
drept, respectul pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale,
buna guvernare, economia de piaţă şi dezvoltarea durabilă.
AA promovează respectul pentru principiul suveranităţii şi integrităţii
teritoriale, al independenţei statului şi inviolabilităţii hotarelor.
Acordul de Asociere va fi aplicat pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Regiunea transnistreană va beneficia în egală măsură de toate avanta-
jele acestui Acord, ceea ce va determina o intensificare a relaţiilor de
cooperare.
Doar pentru dezvoltarea şi implementarea proiectelor în domeniul
agriculturii şi dezvoltării rurale, Uniunea Europeană va oferi 120 de
milioane de euro. Adiţional, Guvernul Suediei va oferi Republicii Mol-
dova 100 milioane de euro în următorii şapte ani (2014-2021), iar
Polonia – un grant în valoare de 12 milioane de euro pentru imple-
mentarea reformelor prevăzute de către Acordul de Asociere cu UE.
Aceasta este doar o mică parte din ajutorul financiar pe care îl va pri-
mi Republica Moldova din partea UE.
Cu toate acestea, asistenţa financiară oferită de către UE, dar şi de către
anumite state membre ale UE, atât înainte de semnarea AA, cât şi de-a
lungul implementării acestui Acord, nu va acoperi integral costurile tu-
turor reformelor.
Odată cu semnarea AA şi ratificarea lui de către Parlamentul Republi-
cii Moldova şi de către Parlamentul European, dialogul politic capătă
valențe profunde. AA prevede menţinerea unui dialog politic perma-
nent, care va fi instituţionalizat şi se va desfăşura în cadrul Consiliului
de Asociere, creat în temeiul articolului 434 al AA şi de comun acord
în cadrul reuniunilor regulate dintre reprezentanţii UE şi ai Republicii
Moldova la nivel ministerial.
Subiecte pentru discuţie:
 Care sunt avantajele şi dezavantajele AA pentru Republica Moldova?
 Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE versus Acordul cu Uniunea
Vamală.
 Care sunt alternativele Acordului de Asociere?
Scopul AA nu este de a realiza reforme în locul Republicii Mol-
dova, dar de a asista Republica Moldova în dezvoltarea capa-
cităţilor proprii de implementare și consolidare a reformelor.

6. ZONA DE LIBER SCHIMB
APROFUNDAT ȘI CUPRINZĂTOR
Fișa nr. 6:
ZLSAC oferă reguli stricte, dar
previzibile şi clare!
Doreşti să poți munci ghidat de
reguli, dar nu de loialitatea politică?
Doreşti să consumi produse
calitative şi sigure?
Doreşti o economie performantă, cu
salarii decente, la noi acasă?
Intră și tu în cursa europeană!
Ştiaţi că...
 UE este unul dintre cei mai
importanţi actori în domeniul
comercial şi cooperează pen-
tru asigurarea unui comerţ
internaţional deschis şi regle-
mentat în cadrul organizaţiei
Mondiale a Comerţului (OMC).
 Pentru UE, comerţul cu RM
constituie 0,03% din volumul
total al comerţului, iar pentru
RM acest procent este de pes-
te 50%. Prin urmare, este total
greşit să vorbeşti despre “câşti-
gul UE” în acest caz.
 În prezent, întreprinderile mici
şi mijlocii din R. Moldova ge-
nerează 30% din PIB, dar noi
tindem să ajungem la nivelul
țărilor înalt dezvoltate, unde
această cifră se ridică la 70%.
 AA cu R. Moldova merge mult
mai departe decât formele
clasice de integrare econo-
mică, care oferă nu numai
oportunități îmbunătățite de
comerț şi investiții, dar, de ase-
menea, asistență în reformele
legate de comerț, cu scopul
de a contribui la redresarea
şi creşterea economică şi la o
mai bună integrare a econo-
miei moldoveneşti cu piețele
internaționale.
 Produsele agricole moldove-
neşti vor deveni mai atractive
pe piața UE, datorită eliminării
taxelor de import în valoare de
43 mil. euro pentru produsele
agricole de bază şi 3 mil. euro
pentru produsele agricole pre-
lucrate.
Prin ”Zonă de comerţ liber” se înţelege un grup de două sau mai
multe teritorii vamale, între care taxele vamale sau alte reglementări
de comerţ restrictive sunt eliminate.
Instituirea ZLSAC are menirea să devină principalul stimulent al
dezvoltării economice, prin ridicarea capacităţii R. Moldova la nive-
lul standardelor UE în domeniul comerţului internaţional, atât din
punctul de vedere al legislaţiei, cât şi al relaţiilor cu partenerii inter-
naţionali.
Aderarea la Zona de Liber Schimb (ZLSAC)
 are un efect pozitiv asupra economiei ţării: o creştere econo-
mică între 3,2% şi 5,4% pe an. Cu Uniunea Vamală creşterea
economică ar scădea cu 4%.
 reduce taxele vamale pentru produsele moldoveneşti, ceea ce
le va face mai ieftine pentru piața UE şi va stimula exporturile
moldoveneşti. Per total, acestea vor creşte cu circa 11-12%, iar
importurile – cu 6-7%.
 înseamnă mai multe locuri de muncă. Sporirea investițiilor în
capacitățile de producție va rezulta în creşterea productivității
muncii şi în sporirea cu circa 4,5-6,5 la sută a salariilor.
 va scădea nivelul prețurilor pentru consumatori, cu rate cu-
prinse între 2% pentru medicamente şi 10% pentru produsele
alimentare.
Mediul de afaceri se va îmbunătăți esențial ca rezultat al unui spec-
tru vast de reforme instituționale şi structurale ce vor ameliora
condițiile de afaceri din ţară. Efectul va fi creşterea investițiilor atât
interne, cât şi externe, inclusiv în sectoarele strategic importante,
cum ar fi energetic, financiar şi transporturi.
Agricultura şi producția de alimente reprezintă elemente esențiale
ale economiei şi societății noastre. În toate cele 28 de state membre
ale UE există aproximativ 12 milioane de agricultori şi alte 4 milioa-
ne de persoane care lucrează în sectorul alimentar. Sectorul agricol
şi alimentar oferă, împreună, 7% din totalul locurilor de muncă şi
generează 6% din produsul intern brut al UE. INFORMAȚII SUPLIMENTARE www.infoeuropa.md • www.coe.int • www.europa.eu • www.eur-lex.europa.eu
Ştiaţi că...
 În perioada 2010-2014, Uni-
unea Europeană a acordat
Moldovei 72 mil. euro, fon-
duri care au fost utilizate
pentru a deschide noi afaceri
la sate, pentru a iniţia tinerii
în domeniul antreprenoriatu-
lui, pentru a-i motiva pe mol-
dovenii de peste hotare să
investească în localităţile lor
de baştină sau pentru a oferi
credite preferenţiale.
 Prin Programul Național pri-
vind acreditarea economică
a tinerilor au fost create pes-
te 280 de afaceri, prin inter-
mediul organizației ODIMM
au fost acordate 75 de cre-
dite pentru alte tipuri de
business, iar prin Programul
PARE au fost create peste 120
de afaceri.
 Printr-un nou program
ENPARD, începând cu 2015,
UE va aloca Moldovei 64 mil.
euro pentru modernizarea
agriculturii şi dezvoltarea ru-
rală. UE a oferit ajutor pentru
pregătirea acestui program şi
pentruformareaspecialiştilor
de la Agenţia de Intervenții şi
Plăţi pentru Agricultură, care
vor gestiona banii europeni.
Potrivit prevederilor AA, vor fi create „condiții prielnice pentru
îmbunătățirea relațiilor economice și comerciale, obiectivul
final fiind integrarea treptată a Republicii Moldova în cadrul
pieței interne a UE, astfel cum se prevede în prezentul acord,
inclusiv prin instituirea unei zone de liber schimb aprofundat
și cuprinzător, ceea ce va permite realizarea unei apropieri le-
gislative și a liberalizării accesului la piață cu implicații majo-
re, în conformitate cu drepturile și obligațiile care decurg din
statutul de membru al OMC al părților și cu aplicarea transpa-
rentă a acestor drepturi și obligații”.
Subiecte pentru discuţie:
 Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător – ești pregătit pentru comerț cu UE?
 Cum poți exporta producția în UE ?
Eşti agricultor? Vrei să expor­
tezi producția în UE? Atunci
investeşte în calitate, ambalaj,
depozitare etc.!
Și nu uita ­ poți deja accesa
fonduri europene!
ZLSAC prevede măsuri de cooperare UE-RM în ceea ce priveşte acce-
sul bunurilor pe piață; măsuri de protecție a comerțului; reducerea
obstacolelor tehnice; măsuri sanitare şi fitosanitare; facilitarea proce-
durilor vamale şi a comerțului; prestarea serviciilor şi comerțul elec-
tronic; plățile curente şi circulația capitalului; achizițiile publice; pro-
prietatea intelectuală; concurența; comerțul cu energia; transparența;
comerțul şi dezvoltarea durabilă; soluționarea litigiilor; armonizarea
legislativă.
Pentru toate aceste domenii, UE are o politică de susținere, inclusiv
financiară, dar vor exista şi reguli în legătură cu producţia ecologică
şi etichetarea produselor ecologice, dar şi a regimului de import al
produselor ecologice din ţări terțe.
Politica agrară europeană prevede asigurarea unui standard de viață
pentru agricultori, stabilizarea piețelor, aprovizionarea consumatori-
lor la prețuri rezonabile şi modernizarea infrastructurii agricole. Noul
rol al populației din zonele rurale din spațiul UE este de a asigura un
nivel determinat al activității economice în fiecare zonă şi de a prote-
ja diversitatea peisajului rural european.
Şi agricultorii moldoveni încep să beneficieze de avantajele integrării
pe piața europeană şi modernizării infrastructurii rurale.
UE susține financiar inițierea de noi afaceri în sectorul agroalimentar,
prin crearea de incubatoare de afaceri. Prin transfer de tehnologii şi
experiență, UE ajută la modernizarea sectorului agroalimentar şi ridi-
carea standardelor de calitate la nivelul celor europene.
Afacerile inițiate din banii alocați de Uniunea Europeană reprezintă
un succes şi sunt nişte paşi importanți pentru dezvoltarea Republicii
Moldova.

7. CULTURA – EXPRESIE A
IDENTITĂȚII
Fișa nr. 7:
Cultura reprezintă întregul complex de
elemente distinctive spirituale, materiale,
intelectualeșiemoționalececaracterizează
o societate sau un grup social.
Cultura include nu numai artele și
literatura, ci și modul de viață, drepturile
fundamentale ale omului, sistemele de
valori, tradiții și credințe.
Ştiaţi că...
 Culturaesteexpresiaidentității
(individuale, de grup, regio-
nale, naționale etc.) şi miză a
diversității şi diferenței, valori
esențiale, care trebuie asuma-
te şi susținute prin demersuri şi
programe pro-active.
 Cultura este un factor al
calității vieții; orice evaluare a
standardelor de calitate a vieții
individului, a colectivității şi
a societăților trebuie să ia în
considerare acest indicator.
 Culturacontribuielastructura-
rea societății şi a personalității
umane.
 Republica Moldova a semnat
Convenția culturală europea-
nă la 24 mai 1994, înainte de
aderarea la Consiliul Europei.
Prin această acţiune, Republi-
ca Moldova şi-a demonstrat
ataşamentul faţă de valorile
europenereafirmândopțiunea
sa europeană.
 Apropierea culturală a RM de
UE prin participarea la pro-
gramele culturale existente va
deschide mai multe oportuni-
tăţideschimbdeexperienţăcu
statele de pe continentul Euro-
pean şi va facilita şi intensifica
contactul dintre persoane.
Cultura este un instrument puter-
nic de comunicare a valorilor şi de
promovare a obiectivelor de inte-
res public, care este mai larg decât
simpla creare a plusvalorii.
Aflată la confluența dintre sfera
economică şi cea politică, care sunt
considerate principalele elemente
ale integrării europene, cultura re-
prezintă o dimensiune-cheie supli-
mentară.
Aceasta creează nu doar bogăție,
dar contribuie şi la incluziunea
socială, la o mai bună educație, la
creşterea încrederii în forțele pro-
prii şi a mândriei de a aparține unei
comunități istorice.
Activitatea Uniunii Europene în
domeniul culturii completează
politica culturală a statelor mem-
bre în diferite domenii: protecția
patrimoniului cultural european,
cooperarea între instituțiile cultu-
rale din diferite țări şi promovarea
mobilității celor care lucrează în
domenii creative.
Sectorului cultural i se aplică anumi-
te dispoziții ale tratatelor care nu fac
referire în mod explicit la cultură.
UE se angajează să dezvolte un rol
cultural nou şi activ al Europei în ca-
drul relațiilor internaționale, precum
şi să integreze dimensiunea culturală
ca un element vital în raporturile
sale cu țările şi regiunile partenere.
Cultura este inima și sufletul democrației
Obiectivele politicii culturale:
 stimularea dialogului intercultural;
 întărirea mobilității transfrontaliere a artiştilor şi a celor care lucrea-
ză în sectorul cultural, precum şi circulația operelor de artă în afara
granițelor statelor membre;
 promovarea culturii – catalizator al creativității;
 educație, cercetare/inovații, cooperare.
UE a lansat un nou program în domeniile cultural şi cel al audiovizualu-
lui pentru perioada 2014-2020 – Europa creativă. La acesta, începând cu
2015, va participa şi Republica Moldova. Europa Creativă va include un
program intersectorial, având la bază două constituente:
1) garanție financiară, gestionată de Fondul European de Investiții,
pentru ca împrumuturile bancare să devină mai accesibile pentru
micii operatori;
2) finanțare pentru a sprijini studiile, analizele şi o mai bună colectare a
datelor pentru a îmbunătăți dovezile în sprijinul elaborării de politici. INFORMAȚII SUPLIMENTARE www.infoeuropa.md • www.coe.int • www.europa.eu • www.eur-lex.europa.eu
Ştiaţi că...
Programul Europa creativă spriji-
nă:
 inițiativele sectorului Cultură,
cele care promovează coopera-
rea transfrontalieră, platforme,
rețele, traducerea literară;
 inițiative ale sectorului audiovi-
zual, care promovează dezvol-
tarea, distribuția sau accesul la
opere audiovizuale;
 o rețea intersectorială, inclusiv
un instrument de garantare şi
politică transnațională;
 În calitate de stat membru al
Consiliului Europei din 1995,
Republica Moldova participă,
direct sau indirect, la mai multe
proiecte şi programe culturale
de talie europeană:
 Eurovision;
 Rutele culturale europene;
 Compendium;
 Noaptea muzeelor;
 Zilele europene ale patrimo-
niului;
 Ziua europeană a Limbilor
etc.
 Ai visat vreodată să accesezi
cărti vechi şi rare ascunse în
arhivele bibliotecilor naţionale
şi, în mod normal, inaccesibile
publicului larg?
Ţi-ai dorit vreodată să obţii o copie
a unei cărţi vechi, care nu se mai edi-
tează? Aceste vise pot deveni acum
realitate.
O mare varietate de cărţi, de la cele
găzduite de bibliotecile naţionale
din toată Europa şi până la alte lu-
crări digitale provenind de la institu-
ţii culturale, inclusiv picturi, muzică,
hărţi, manuscrise, ziare sau chiar
vase antice au fost puse într-o for-
mă digitală şi sunt accesibile astfel
doar la un simplu click, în Biblioteca
digitală Europeană.
În conformitate cu prevederile AA, Republica Moldova și UE vor
coopera în domeniul culturii, în special prin:
- Dezvoltarea dialogului intercultural prin participarea
reprezentanților din domeniul culturii și societății civile din UE și
Republica Moldova;
- Promovareaindustrieiaudiovizualuluișiîncurajareacoproducțiilor
în sfera cinematografiei și televiziunii;
- Instruirea profesioniștilor din domeniul mass-mediei, precum
și susținerea agențiilor mass-media din RM, pentru a consolida
independența, profesionalismul și legăturile acestora cu mass-me-
dia din UE, în conformitate cu standardele Consiliului Europei și cu
Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diverstății for-
melor de expresie culturală din 2005 etc.
Europa creativă sprijină cinematografia europeană şi sectoarele culturale
şi creative, permițându-le să-şi sporească contribuția la crearea de locuri
de muncă şi la dezvoltare economică. Artiştii şi profesioniştii din domeni-
ile cultural şi audiovizual, precum şi organizațiile artistice, din domeniile
artelor frumoase, al publicisticii, filmului, televiziunii, muzicii, artelor in-
terdisciplinare, patrimoniului şi din industria jocurilor video vor fi printre
principalii beneficiari cu un buget de 1,46 miliarde de euro pentru urmă-
torii şapte ani (cu 9% mai mult decât nivelul actual).
Acest program-cadru va oferi„o poartă de intrare simplă, uşor de recunos-
cut şi uşor accesibilă pentru profesioniştii din domeniul cultural şi cel cre-
ativ european”şi„va permite realizarea de sinergii şi contribuții încrucişate
între diferitele sectoare culturale şi creative”.
Republica Moldova participă şi la Programul pentru Cultură 2011-2015 al
Parteneriatului Estic (estimat la o valoare de 12 mil. euro), scopul căruia
este să ajute ţările partenere în reforma politicii culturale la nivel guverna-
mental, precum şi îmbunătăţirea capacităţilor profesionaliste ale operato-
rilor culturali din regiune.
Aceasta urmăreşte să consolideze şi să promoveze legăturile culturale re-
gionale şi dialogul dintre instituţiile publice, organizaţiile societăţii civile
şi instituţiile academice în cadrul regiunii Parteneriatului Estic, precum şi
între UE şi reţelele culturale PEV din ţările estice şi să fortifice rolul culturii
în dezvoltarea durabilă a regiunii, drept forţă motrice pentru reforme, pro-
movarea toleranţei şi coeziunii sociale.
Prin instituțiile sale culturale, Republica Moldova îşi integrează colecţiile
în Biblioteca digitală Europeană, oferind astfel cercetătorilor ştiinţifici din
tară, dar şi celor de peste hotare, posibilitatea de a avea acces la o gamă
largă de opţiuni de cercetare, în combinaţie cu o bază de metadate de
înaltă calitate şi un index central, ceea ce le dă posibilitatea să detecteze
cu o mare rapiditate conţinutul de care au nevoie şi să-şi rafineze rezulta-
tele căutărilor pe baza unor criterii multiple.
Subiecte pentru discuţie:
 Importanța culturii pentru modernizarea Republicii Moldova.
 În ce măsură sunteți interesat de cultura altor popoare europene?
 Care ar fi proiectele culturale la care a-ți dori să participaţi?
 Cum ar putea influența cultura creșterea economică?
 Meșteșugurile și arta populară – impactul economic și cultural.

8. CALITATE ȘI COMPETENŢĂ
EUROPEANĂ ÎN EDUCAŢIE
Fișa nr. 8:
A învăţa înseamnă mai mult
decât a sta în clasă, mai mult
decât a reţine informaţii.
A învăţa înseamnă a trăi.
Ştiaţi că...
 Analfabetismul nu doar distru-
gevieţi,darreprezintăşiuncost
enorm pentru societate? Acesta
este estimat la peste 500 de mi-
liardedeeuropeanşiastadoar
în ţările dezvoltate.
 Politicile din domeniul sportu-
lui au fost incluse în Tratatul de
la Lisabona (2009) ca un nou
domeniu de competenţă al UE.
 În anul 2014, România a oferit
pentru modernizarea institu-
ţiilor preşcolare din Republica
Moldova un ajutor financiar
nerambursabil în valoare de
20 mil. de euro. Din aceşti bani
au fost şi mai urmează a fi re-
parate grădiniţele în 800 de
localităţi din toate cele 32 de
raioane ale republicii. Acest
efort de modernizare a insti-
tuţiilor preşcolare va schimba
realităţile din satele şi oraşele
Moldovei şi le va oferi copiilor
şansa la o educaţie de calitate.
Uniunea Europeană a adoptat o
abordare amplă şi cuprinzătoare
a procesului de învăţare, care in-
clude o gamă întreagă de metode
şi medii diferite de învăţare, de
exemplu învăţarea non-formală,
formală şi pe tot parcursul vieţii.
UE sprijină cooperarea instituţiilor
de învăţământ superior din întrea-
ga lume, în vederea dezvoltării şi
modernizării instituţiilor de învă-
ţământ superior din ţările parte-
nere.
Instituţiile partenere pot fi alese
atât din ţările învecinate (Balcanii
Occidentali şi Rusia), precum şi din
regiuni din Asia, America Latină şi
Africa.
Studiile calificate sunt, cu siguran-
ţă, cea mai sigură cale de a obţine
un loc de muncă. Mulţi angajatori
se străduiesc din răsputeri să gă-
sească lucrători calificaţi. Studiile
europene oferă oportunităţi spo-
rite de angajare. Prin educaţie şi
formare europeană, va fi redus de-
ficitul de competenţe.
„A trăi înseamnă a învăţa. Când te-ai oprit de învăţat, ai murit.”
Tom Clancy
Fiecare ţară din UE este responsa-
bilă de propriul sistem de educa-
ţie şi formare profesională, însă UE
ajută statele membre să-şi stabi-
lească obiective comune şi să facă
schimb de bune practici.
Programul Uniunii Europene dedi-
cat educaţiei, formării, tineretului
şi sportului, Erasmus+, îşi propu-
ne în mod special să reducă şoma-
jul în rândul tinerilor, să stimuleze
perspectivele profesionale şi dez-
voltarea personală a tinerilor, să
dezvolte competenţele de care
este nevoie pe piaţa muncii şi în
societatea de azi şi de mâine şi
să le sporească astfel şansele de
angajare. Pentru perioada 2014-
2020, UE investeşte 14,7 miliarde
de euro în noul său program Eras-
mus+.
Acesta va intregra şapte dintre
programele actuale: Învăţare pe
tot parcursul vieţii, Tineret în ac-
ţiune, Erasmus Mundus, Tempus,
Alfa, Edulink şi cel pentru coopera-
re cu ţările industrializate. Pentru
prima dată va fi susținut şi sportul.
Fiind un program integrat, Eras-
mus+ oferă mai multe posibili-
tăţi de cooperare între sectoarele
educaţiei, formării, tineretului şi
sportului. Totodată, propune con-
diţii de participare şi de finanţare
simplificate faţă de programele
precedente.
Ştiaţi că...
 Începând cu 2004, tinerii din RM
au obținut, anual, 5-10 burse de
Masterat în centre universitare
europene. Începând cu 2007, în
cadrul Programului Erasmus
Mundus, peste 180 de tineri
moldoveni beneficiază de burse
de scurtă durată. Doar în 2013,
în 11 universități din țară au fost
implementate 15 proiecte.
 Începândcu1994,încadrulPro-
gramului Tempus, instituțiile
de învțământ din RM au imple-
mentat circa 74 de proiecte în
valoare de 16 mil. euro.
 Programul eTwinning vizea-
ză învăţământul preuniversitar
şi se axează pe formarea unui
mediu online destinat formării
continue a profesorilor şi des-
făşurării proiectelor educaţio-
nale comune. La acest proiect
au participat până acum 79 de
şcoli, 166 de profesori fiind înre-
gistraţi în platforma programu-
lui. Până în prezent, în cadrul
acestui program au fost desfă-
şurate 36 de proiecte didactice.
 Cooperarea RM cu Consiliul Eu-
ropei în domeniul educației vi-
zează proiecte privind:
 cetățenia democratică;
 Procesul de la Bologna;
 predarea istoriei;
 renovarea curriculei şcolare;
 politica lingvistică;
 Guvernarea învățământului
superior etc.
Potrivit Acordului de Asociere, Republica Moldova și UE vor coopera în
domeniile politicilor de tineret și promovarea studiului pe durata vieţii.
Accentul va fi pus pe învăţământul superior, menit să creeze oportuni-
tăţi pentru crearea locurilor de muncă și pentru creșterea economică.
Acţiunile principale vor viza, printre altele:
- Modernizarea sistemelor de educaţie și instruire, sporind calitatea,
relevanţa și accesul;
- Consolidarea cooperării academice la nivel internaţional, a partici-
păriiînprogrameledecooperarealeUE,creștereamobilităţiistuden-
ţilor și cadrelor didactice;
- Crearea unui cadru naţional de calificare pentru îmbunătăţirea nive-
lului de transparenţă și recunoașterea în spaţiul european a califică-
rilor și competenţelor;
- Creșterea performanţelor, a calităţii și atractivităţii educaţiei și for-
mării profesionale prin întărirea cooperării la nivel european.
În fazele anterioare ale Programelor UE, Republica Moldova a benefici-
at de mai multe proiecte, printre care programul Tempus (modernizarea
învățământului superior), Erasmus Mundus (cooperare şi mobilitate univer-
sitară), Jean Monnet.
În prezent, tinerii din Republica Moldova vor putea beneficia de burse eu-
ropene de studii în egală măsură cu cei din Uniunea Europeană. Programul
Erasmus+, finanţat de Comisia Europeană, se va desfăşura în perioada 2014-
2020 şi va fi disponibil inclusiv pentru cele şase ţări ale Parteneriatului Estic:
Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Ucraina.
Republica Moldova, precum şi alte ţări din Parteneriatul Estic, sunt eligibile
pentru câteva acţiuni ale noului Program Erasmus+ şi anume Programul Jean
Monnet şi cel de Masterate Comune. Programul Jean Monnet oferă oportuni-
tate instituţiilor de învăţământ superior din Republica Moldova de a beneficia
de proiecte specializate în studii europene pentru promovarea sistemului de
predare şi cercetare. Prin Proiecte Comune de Masterat, universităţile din Re-
publica Moldova vor deveni parte la diverse consorţii ale instituţiilor de învă-
ţământ superior din Europa, care vor oferi Masterate Comune.
Tinerii vor putea primi granturi pentru studii de masterat, iar doctoranzii vor
beneficia de o nouă bursă pentru cercetători - Marie Sklodowska Curie. Stu-
denţii vor beneficia de o bursă considerabilă, transport, cazare şi asigurare
medicală.
Totodată, Erasmus+ are drept beneficiari nu doar tinerii, dar şi profesorii, şi
educatorii. Instituţiile de învăţământ superior vor avea noi perspective pen-
tru susţinerea şi promovarea mobilităţii academice. Este important că vor
apărea noi oportunităţi pentru cadrele didactice care vor putea primi sub-
venţii pentru activitatea de predare de la instituţiile partenere.
Republica Moldova este deja eligibilă şi la alte acţiuni ale Programului Eras-
mus+, care corespunde obiectivelor Acordului de Asociere cu UE.
Subiecte pentru discuţie:
 Cine are rolul cel mai important în procesul de educaţie şi formare, guvernele, şcolile,
profesorii sau părinţii?
 Dar care este rolul dumneavoastră?
 În ce măsură puteţi decide unde, când şi ce să învăţaţi?
 Ați fi interesați să urmați un program Erasmus+ ?
INFORMAȚII SUPLIMENTARE www.infoeuropa.md • www.coe.int • www.europa.eu • www.eur-lex.europa.eu