SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  42
Télécharger pour lire hors ligne
Atlas scolar anatomie-
Florica ŢIBEA 
, 
Edi ţi e revizuită Lucrare avizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării O, GPI. cu nr, 36075/2708,2001 
-CORINT 
./ 
Bucureşti, 2002
CUPRINS 
Structura celulei animale 
................2 
Structura internă a muşchiului striat ....... 
22 
Tipuri de ţesuturi -imagini microscopice 23 
...3 
Sistemul digestiv ..................... 
Elementele figurate ale sângelui . . . . . . . . . . .4 
Mandibula şi tipurile de dinti 
............ 
24 
Neuronul 
............................ 
5 
Măduva spinării 
....................... 
6 
......... 
7 
diferiţilor centri nervoşi 
.................8 
Sistemul respirator ..... . ............. 
28 
Căi digestive şi căi respiratorii. 
Structura globului ocular ................9 
Structura urechii 
.................... .1 O 
Laringe ............................ 
29 
Structura limbii 
......................11 
Sistemul circulator ................ . .. 
30 
Structura pielii 
...................... .12 
Inima .............. ... ...... .. .... 
31 
Sistemul endocrin 
.................... 
13 
Scheletul fătului la 4 luni 
.............. . 
14 
Sistemullocomotor -vedere anterioară 
... 
15 
Sistemullocomotor -vedere posterioară 
... 
16 
Scheletul capului 
..................... 
17 
Cavitatea toracică. Bazinul 
..............18 
Sistemul reproducător feminin .......... . 
36 
Coloana vertebrală. Tipuri de vertebre 
.....19 
Sistemul reproducător masculin .......... 
37 
Tipuri de articulaţii 
...................20 
Ovulaţia, fecundatia, nidatia ............ 
38 
Structura osului lung 
..................21 
Etapele dezvoltării embrionului uman ..... 
39 
Secţiune longitudinală prin encefal Faţa externă a encefalului. Localizări ale 
Ficatul şi pancreasul 
.................. 
27 
Structura stomacului 
.................. 
25 
Structura intestinului subţire 
............ 
26 
Structura peretilor vaselor sangvine 
....... 
32 
Sistemul limfatic 
..................... 
33 
Sistemul excretor 
.................... 
34 
Structura internă a rinichiului 
........... 
35 
BlliLIOGRAFIE SELECTIVĂ 
• Cârrnaciu R., Niculescu C. TH., Leila Torsan, Anatomia şi fiziologia omului -îndrumătorpentru elevi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983. 
• Tatiana Ţipiic, Stoica N., Anatomia şi fiziologia omului (voI. 1), Editura Aktis, Bucureşti, 1996. 
• Teodorescu Dem., Mic atlas de anatomia omului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. 
• Atlas de anatomia omului (voI. 1), Moscova, Editura Medicina, 1978. 
• Biosphere, the realm oflife, Scott, Foresman and company, 1984. 
• Understanding biology, Mosby College Publishing, 1986. 
Redactor: Tehnoredactor: Coperta şi grafica: AUGUSTINA SmoEscu CORINA RONCEA WALTER RIESS 
Editura CORINT 
Str. 
Teodosie Rudeanu nr.21 , Sector 1, Bucureşti 
Tel.: 222.19.49; 223.19.28 Fax: 222.40.34 E-mail: corint@dnt.ro 
Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT 
ISBN: 973-653-192-9 
Format: 8/ 61x86. Coli tipo: 5. 
Tiparul executat la Tipografia ROMPRINT
Celula este unitatea morfofuncţională şi genetică a organismelor vii. Componentele fundamentale ale celulei sunt: citoplasma, nucleul şi membrana celulară. 
reticul 
endoplasmatic neted centrozomi ribozomi vezicule Golgi 
• 
.. ... : ... .". 
" .../ . ... 
. ... .. . .. 
• -4 e . .... .. 
'". j 
" . ., ". 
• 
mitocondrie membrana membrana nucleu microvili complex celulară nucleului Golgi ORGANITE CELULARE 
COMPLEX GOLGI 
RETICUL ENDOPLASMATIC RUGOS MITOCONDRIE
ŢESUT MUSCULAR 
ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR NETED STRIAT DE TIP CARDIAC -alcătuit din fibre muscu- 
alcătuit din fibre muscu- formează miocardul: fibre 
lare netede omogene cu 
lare striate: celule alungite cu musculare striate cu un singur 
aspect fusiform. În partea 
numeroşi nuclei situaţi perinucleu, dispuse în reţea, articentrală îngroşată este situat 
feric, cu aspect striat. culate prin discuri intercolare. 
nucleul. 
ŢESUT 
EPITELIAL MULTISTRATIFICAT .1 • • ŢESUT NERVOS 
-alcătuit din celule strâns legate între ele, -format din celule specializate numite neuaşezate în mai multe straturi. roni şi celule cu rol de hranire şi susţinere a neuronilor (celule gliale). 
" ~~~~~ 
'.~,'<-'".K ~ . " , ' .'. .:&-.... -, 
If' ' '/ ' 
~..,:~~ 
'.' .• ," ,j' .,J. . ~":{.'~' =:::........ _.,~~".. 
J '.,J , .; 4 
, •. 'J.:-~ ~.~-*'~'"• J, "" .'"..: ' 
'J . _,tol: ~.fi (7,,·iT~.~. .,' 
,j " ,~'" . .. " . 'J' 1, J' ' ,~ ,.'-. ""4' ,-#. 
~ .f:-,->. <" .. " ·t'~) .. ~....... 
, > , 
1" /ţ:;'~:' " . jo~"":'.j~'.,;" . 
'1(: 
,/.~.: • !'", ",~ ':t.. ~" '. '':~j 
~1~1 . . . ~ )ţ,j 
. '.''1 .' 
• ~ :"~'L~' .' ., .-:.... . j l°ţJj 
. " " ~4; ...' :' r' J 
'.' . :i~. . ,.' ! 
, ," ,'1. ' < i) " 
." '~" " •.. ~., 
~... ~'!f/ ;?~1~:". .,,; .~~ ,t. , . . ".;'t}~ ·f·,i 
" t:ft{. • .,..1 ţi. L i' l' . -~ . 
~, . :', 'f' .,fI~;"'~'.'~"~' "-, 
~ , . ,.....;.; :,t, '. '. ' ~)~j 
~ . ".~' l • ~.J.''',  
~ ~n .,, • 
ŢESUT OSOS COMPACT 
ŢESUT OSOS SPONGIOS 
-alcătuit din canale haversiene, lame osoase 
-este format din lame osoase, care delimiconcentrice 
şi celule osoase aşezate în cavităţi 
tează cavităţi de diferite mărimi, în care se află 
osoase. 
măduvă roşie.
ELEMENTELE FIGURATE ALE SÂNGELUI 
Sângele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichidă. 
GLOBULE ROŞII (HEMATII) -imagine electronomicroscopică Hematiile sunt celule anuc1eate, de formă discoidală biconcavă, care conţin hemoglobină. 
Granulocite 
GLOBULE ALBE (LEUCOCITE) -imagini microscopice - 
Monocite Limfocite Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode. 
TROMBOCITE (plachete sangvine) -imagini microscopice- sunt fragmente celulare anuc1eate, de formă variabilă.
------- 
NEURONUL 
Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos, alcătuită din corp celular şi prelungiri (dendrite şi axon). 
axon 
nucleu ___ 
teacă. de mielină 
corpul celular e---' d I 
dendrite e~'::::-__ -----~ 
strangulaţie Ranvier 
C arborizaţi~ terminală 
a axonulUl 
r-=-butoni terminali 
'dendrite 
corp celular axon U 
Legătura dintre fibra nervoasă 
şi fibra musculară se 
numeşte placă motone. 
În apropierea fibrei musculare, 
axonul neuronului îşi 
pierde teaca de mielină şi se 
sensul conducerii 
ramifică în numeroşi b':ltoni terinfluxului 
nervos 
minali care pătrund în nişte 
adâncituri din membrana fibrei 
fibre musculare 
musculare. Astfel se transmite 
impulsul nervos de la 
terrninaţiile nervoase la fibrele 
musculare. 
PLACĂ MOTORlE
Măduva spinării este aşezată în canalul vertebral şi are formă cilindrică. Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal. 
MĂDUVASPINĂRII 
(secţiune transversală) 
-imagine microscopică canal 
ependimar 
~~~ 
-substanţă albă cenuşle şanţ posterior şanţ lateral ::""-~+J:;A~=~===========-coarne posterioare cordoane de substanţă albă rădăcina ventrală (motorie) ::~~~-l---------substanţă cenuşie coarne anterioare şanţ anterior (fisura mediană anterioară) ttffilţ"'"---.;=--~--piamater cele 3 foiţe ale meningelui care protejează măduva SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVASPINĂRII -imagine microscopica este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale. 
SUBSTANŢAALBĂ DIN MĂDUVASPINĂRII 
-imagine microscopică este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale.
creierul 
mare , " . corpul calos (substanţă albă) glandă hipofiză '11 '.  '.1 
SECŢIUNELONGITUDINALĂPRIN ENCEFAL 
piele 
cuti~ 
cramana 
meninge 
glandă epifiză 
scoarţă cerebrală 
scoarţă cerebeloasă 
creierul mic (cerebel) 
trunchi cerebral 
emisferă cerebrală 
emisferă cerebeloasă 
CREIER UMAN -fotografia unei secţiuni longitudinale bulb . rahidian . "r--
--- 
-:=--centrul înţelegerii cuvintelor auzite centrul înţelegerii cuvintelor scrise I ,' ( I, " aPltI vizuală I -1 I I I şanţuri superficiale lob frontal şanţ profund lob temporal Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adânci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adânci, acestea, la rândullor, delimitând girusuri. ~~ __----- şanţ profund lob parietal ~lob occipital cerebel bulb rahidian 
LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI 
În emisferele cerebrale, substanţa cenuşie este dispusă la exterior, formând scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale. 
scoarţă 
cerebrală 
,," 
• 
centrul scrisului 
• 
centrul vorbirii 
• 
centrul gustului 
aria auditivă 
• •
STRUCTURA GLOBULUI OCULAR 
; 
ligament care 
menţine poziţia 
cristalinului 
sclerotică (tunica externă) 
pata galbenă 
pupila venă 
arteră 
pata oarbă 
iris  ~ 
r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie) retina 
cristalin (tunica interna) 
, 
,,,, 
, 
,, 
, 
celule celule , epiteliu 
,, 
cu bastonaşe , :pigmentar Peretele globului ocular 
, 
I I este fonnat din trei tunici 
I I 
I concentrice: 
I 1. scJerotica este fibroasă, 
I I I 
I alb-sidefie şi opacă, iar la I I partea anterioară este trans: 
fibre ale 
I . parentă, fonnând comeea. 
I nervulm 2. coroida este vascularioptic 
zată, ea asigurând nutriţia ochiului. 
3. retina este tunica nervoasă alcătuita din celule nervoase aşezate în straturi. 
';' .. '...' 
~ 
zone de sinapsa 
RETINA -imagine microscopică
ureche ureche externă medie ureche internă 
II II 
conduct 
auditiv exte/ canale fibre semicirculare nervoase 
lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio 
timpan lanţ de oscioare (ciocan, nicovală şi scăriţă) 
utriculă nervul auzului şi echilibrului 
melc membranos 
saculă 
can 
ale semicirculare orientate în cele 3 direcţii ale spaţiului Urechea internă este formată din labirintul osos în interiorul căruia se află labirintul membranos. 
LABIRINT MEMBRANOS
omuşor--------__________~________~ 
rădăcina 
limbii 
amigdală 
papile circumvalate ve 
papile foliate ~ 
C 
corpul limbii Zone diferite ale gustului: 
b 
a. -dulce papile 
b. -sărat 
fungifonne 
c. 
-acru 
d. 
-amar 
_---'--____________ vârful limbii 
În mucoasa linguală, mugurii gustatlVl sunt grupaţi în papile gustative. Papilele foliate sunt cili răspândite pe marginile posterioare ale limbii. celule 
~~ 
senzitive 
,... celule de susţinere 
fibre nervoase senzitive 
a 
PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV -microfotografie
STRUCTURA PIELII 
receptor tactil 
zonă de papile dennice 
muşchi 
al firulUI de păr 
] epidennă 
fibre 
dennă 
bulbul firului 
---:~k----I---I---f-:'-': 
de păr 
arteră 
venă 
I 
celule cu grăsime/" glandă sudoripară glandă sebacee 
I 
Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat. Denna, ţesut conjunctiv dens, prezintă, la contactul cu epidenna, papile dermice. 
RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini) -imagine microscopică -~ 
~~--~~~---dennă 
epidennă 
PIELE -imagine microscopică
totalitatea 
glandelor cu secreţie internă din organism. Glandele endocrine au în structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct în sânge. plămân glande suprarenale rinichi ovare laringe lobi r= , / " .r trahee '. epifiză ~,.l ,.  -hipofiză... : tiroidă trahee ~ , ~~ TIROIDA -faţa anterioară - este situată înpartea anterioară a gâtului, la baza laringelui. Este fonnată din doi lobi laterali, uniţi printr-un istm. TIROIDA -faţa posterioară - prezintă patru glande mici numite paratiroide. paratiroide inimă pancreas d testicule 
,---- 
Sistemul endocrin cuprinde
SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI 
os parietal os VA.lj.}.'.Ul........ 
os frontal oase nazale maxilar 
vertebră cervicală atlas vertebră toracală 
falange 
'-------vertebră 10mbară coaste 
vertebră sacrală --------t1~ ~ 
cordon ombilical 
.. 
oasele centurii inferioare ..c:::.~---;--;~ 
osul coapsei ..~---rotula 
oasele gambei 
oasele piciorului
VEDERE ANTERIOARĂ 
muşchi frontal f. ~ os frontal muşchi orbiculari ==:::::::::::: Jl IVI orbită 
.~ maxilar muşchi masticator -'1 
mandibulă muşchii gâtului------------::; 
~ claviculă muşchi deltoid 
omoplat 
muşchi biceps ~f i il ( coaste (12 perechi) 
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei "'-I I humerus -osul braţului abdominali .... -II «~ţ  coloana vertebrală 
muşchii antebraţului 
oasele ] 
 ... ~ ulnă antebraţului 
muşchii mâinii 
oasele mâinii 
osul sacrum 
muşchii coapsei 
femur -osul coapsei 
rotula 
..... 
, • fibulă----, 
muşchii gambei __-----J 
oasele gambei 
1-------oasele piciorului 
muşchii piciorului ---1 
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase, articulaţii şi muşchi.
VEDERE PO TERIOARĂ 
oasele centurii supenoare muşchiul deltoid 
coaste (12 perechi) muşchiul triceps 
humerusosul braţului 
marele dorsal 
coloana vertebrală 
muşchii 
oasele centurii 
antebraţului 
inferioare 
(pelviană) 
femur -osul vV"U",'"" 
muşchii muşchii coapsei 
membrului inferior 
___-lUU'';>VIU" 1 
" gambei 
<-----~ 
(gemeni) 
oasele gambei 
-+-1'----------tendonullui Ahile
~ 
)ro 8 .~ .... u ro '.0 G '-" ;::3 .~ .... u o ~ (l) c ;::3 .~ b ~ (/)...... ;> .."""..~ os frontal os parietal orbită os nazal oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice) cavitate nazală maxilar superior (maxilă) mandibulă (maxilar inferior) 
os frontaI os sfenoid 
os parietal 
os nazal 
os occipital 
os temporal 
os zigomatic 
orificiul auditiv extern os maxilar 
mandibulă 
Neurocraniul 
adăposteşte encefalul. Viscerocraniul cuprinde oasele feţei. "---~ VEDERE LATERALĂ ..,~~" "
CAVITATEA TORACICĂ 
Regiunea toracică a coloanei vertebrale, împreună cu coastele şi stemul, formează cavitatea toracică. 
7 perechi de coaste 
adevărate 
3 perechi de coaste false 
2 perechi de coaste flotante 
os coxal 
- 
regiunea toracică - arc osos cartilaj costal 
LA BĂRBAT LA FEMEIE 
Centura pelviană, formată din oasele coxale împreună cu osul sacrum, alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos.
COLOANA VERTEBRALĂ 
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)  
VERTEBRA AXIS 
(a doua vertebră cervicală) 
regmne 
cervicală (7 vertebre) regiune toracală (12 vertebre) regiune lombară (5 vertebre) regmne sacrală. (5 v. sudate) osul coccis 
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ 
Coloana vertebrală este constituită din vertebre, care diferă ca formă, mărime şi număr pe regiuni. 
osul sacrum 
VERTEBRĂ CERVICALĂ 
apofize 
arc 
vertebral '" 
orificiul vertebral 
corp vertebral 
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ 
J1-~r;
TIPURI DE ARTICULAŢII 
apofize ~------,4L ------------------------------------- 
OrifiCiUr_--:~~...~l 
vertebral 
suprafaţă de 
articulaţie 
disc intervertebral 
vertebră 
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ -permite o mobilitate redusă, deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane. 
~femur 
tendon suturi dinţate 
ligamente 
capsulă 
articulară 
cavitate 
articulară 
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL 
GENUNCHIULUI 
'.;11 
rotulă 
[~,....~--- 
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE -nu permit mişcarea, deoarece oasele sunt suturate.
STRUCTURA OSULUI LUNG 
,ro 
N 
5 
8' 
,ro 
N 
ţesut 
osos spongios • '. °0 ! , cu măduvă roşie cartilaj de creştere iiiEH ţesut osos compact canal central cu măduvă galbenă     celule periost : periost lame osoase       osoase (ţesut . :        (osteocite) conjunctiv) : I I I I 
~ 
0-< 
"O 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
      
  
 , 
, 
, 
, 
, 
, 
~ 
tEl 
o§cartilaj 
articular 
os compact
STRUCTURA INTERNĂA MUŞCHIULUI STRIAT 
corpul __...J....M 
muşchiului 
tendon ------->; 
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane. Corpul muscular este constituit din fibre musculare striate, grupate în fascicule separate prin septuri conjunctive. 
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE -imagine e1ectronomicroscopică Vascularizaţia 
este abundentă, capilare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare. 
teacă musculară 
conjunctivă 
fascicule de fibre musculare 
fascicul muscular 
~iiP;;:s.T--------:::::' fibre musculare 
membrana fibrei musculare (sarcolema) 
.......---------------">..miofibrile 
Miofibrilele sunt elementele contractile ale fibrei musculare striate. Sunt formate din discuri clare şi discuri întunecate, care se succed conferind fibrei aspectul striat.
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor în care se realizează toate transfonnările 
" 
alimentelor. glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv) ficat glande parotide glande sublinguale (glandă anexă a sistemului digestiv) vezică biliară duoden cecum apendice cavitate bucală faringe esofag diafragmă I stomac pancreas f?;. .....?".. ;, ..........3,! ( I (glan~ă ~exă a tubulUI digestiv) intestin subţire intestin gros rect anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI 
molari 
(M) premolari (Pm) canin (C) (1) '------------mandibulă 
INCISIVI 
coroană 
CANIN 
alveole 
dentare canin (C) 
QQ] coroană 01 coroană 
Pm ~ ~]'ădăCină 
~J rădăcină 
PREMOLARI MOLARI 
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare în alveole. La adult, numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă). După forma coroanei, după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le îndeplinesc, dinţii sunt de patru tipuri: incisivi, canini, premolari şi molari. 2 I . _1_ C . 2 p .~M 
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară: 2 '1 '2 m, 3 
(pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI 
c: 
Stomacul, segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, prezintă trei părţi: fundul stomacului, corpul şi porţiunea orizontală. 
esofag ~ 
peretele stomacului 
orificiul pilor 
pliuri ale mucoasei gastrice 
corpul 
stomacului 
porţiunea 
orizontală 
 
duoden  ,,  Tunica musculară este for,  
,,   matădin fibre musculare netede, 
, 
 
,,    aşezate în trei straturi. În ,  ,, ,,,     glande grosimea gastrice mucoasei care se secretă găsesc 
, ,,  sucul gastric. 
,, 
,,  
,   ,,  ,   
,  , 
mucoasă gastrică 
tunica submucoasă 
tunica musculară 
tunica externă (seroasă) -~::'::'."~.,, ;..~:':.:;. ' ::".' ..::.. '.: .. ;~ 
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE 
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale 
reticul endoplasmatic rugos 
tunică submucoasă 
aparat Golgi 
nucleu 
mitocondrii 
tunică musculară It----membrană 
citoplasmă 
, 
, ') 
, 
, , 
, 
, 
, 
, 
, 
,, , 
tunică seroasă-------""i , 
, 
, , 
, , 
, , , 
, 
, 
, 
, 
, 
, , , 
, , , 
, , , 
, , 
, 
, 
, 
, , celule ,, epiteliale 
, 
, 
, 
, 
, 
, 
, 
, , *""______=_ capilare ,, sangvine 
, 
, 
, 
, 
, 
,,,, capilare 
, 
, limfatice 
, 
, 
, 
, 
, 
, 
'~_. _____ vas limfatic 
arteriolă venulă 
VILOZITĂŢI INTESTINALE 
MICROV1LI INTESTINALI -imagine electronomicroscopică - măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare în timpul absorbţiei intestinale.
FICATUL ŞI PANCREASUL 
Ficatul, cea mai mare glandă exocrină, prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă 
inferioară. 
lobul 
drept lobi a.; , lobul I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I ,, stâng canal hepatic canalul coledoc ,,,,,,,,,,, 1,,,,,,,,,,,,,,,,, 
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic 
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează în 
vezica biliară, în intervalul dintre mese. 
Pancreasul este o glandă mixtă. Are funcţie exocrină, ce 
constă în elaborarea sucului pancreatic, şi funcţie endocrină ce 
constă în elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon. 
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC 
cu insulele lui Langerhans 
-imagine microscopică - secretă honnoni (insulina şi glucagonul) 
cu rol în reglarea concentraţiei glucozei din sânge. 
I , 
I , 
I , 
I 
, 
I , 
J!""'J ~ v ~ > "'/ 
,". . . 
.. ..  '. ţ; 
f " -'o ,_ I 
!iri " .-..... -... 
...... . :1. ".~ .. '.. 
'-/ ,i ' c V .. ', 
. _.........!.. ," :-J'" .. 
_ "' ~-'.:.4"" ',-) . .,' 
l' .. ", ,~ ...... ... . - 
[Ii . :i" " " .~:t J<. -••,. __ : 0 ~ ), lL......--.... .... ~ .. .... 
'ţ" .' "", '''~. '. " ,,, " 
<'" " . .:;..,...~ •• ·).t . <. _(. 
f ·-.. ; c .. .... ~ .. 
t' 
"",' ·~'~bl.. Y-., ,""' • ..;.,..., 
•• '. ;~·-::.~~·c.:?, , 
•• ~~... , • .,""' -I 
,t.. , • ' _-" /' I~ 
v:."" '''~~y ... .0:. 
' ~;...' 
... .. o&; 
.. ~ ".. 
". -. ,. ../ -~~ 
Oi 
I '" .-...os ." 
... . " ., • -r ........ '_ 
I '-.!.'.i • 
,
I 
I I pulmonare::::::::::::::::::::---- -- --., j"-arteriolă --- -------:=-= I I I I I I I I I I I I I I I I I I 1 . I ~1115'1~---~ r--------~ 
SISTEMUL RESPIRATOR 
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămâni. Căile aeriene sunt: fosele nazale, faringele, laringele, traheea, bronhiile. 
venulă bronhiolă 
fose 
nazale 
laringe 
trahee 
plămân 
drept 
inimă 
diafragmă 
alveole 
bronhiolă 
faringe 
bronhie 
bronhie 
secundară 
bronhiole 
plămân 
stâng 
pulmonari 
acin pulmonar 
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII 
cavitate 
faringe 
nazală 
., 
cavitate 
bucală 
epiglotă 
deschisă 
vertebre 
1WJWfI'1'1A. "':;-'. 1111 ~ 
. ;::·.~1(1...'. o" r.l'rvir.~11' 
limbă 
epiglota 
blochează 
_ laringele 
corzi vocale 
în timpul 
deglutiţiei 
laringe 
esofag 
esofag 
'v'~ t bolul 
t · . '--------alimentar 
trahee 
spre stomac 
LARINGE 
cavitate 
bucală închisă 
epiglotă c, 
cartilaj 
tiroid----:---" mărul lui Adam" 
trahee 
VEDERE FRONTALĂ 
/ baza limbii / " 
/'epiglotă 
glotă corzi vocale VEDERE DE SUS
__ 
SISTEMUL CIRCULATOR 
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular, format din vase de sânge (artere, capilare şi vene). 
venă cavă 
ramificaţii superioară 
ale aortei pentru gât şi cap 
arteră 
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei CREIERULUI pentru -provin din arterele carotide (ramembrele mificaţii ale aortei). superioare 
inimă 
aortă 
ramificaţii 
ale aortei V~~'-----HlMI1~~pentru IJ_ ,OI""" organele 
interne 
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE ÎN CAVITATEA 
ABDOMINALĂ -desprinse din aorta abdominală. ramificaţii 
ale aortei 
pentru membrele inferioare 
RAMIFICAŢII ALE VASELOR 
SANGVINE LA NIVELUL 
INIMII 
-vascularizaţia inimii este foarte 
bogată, asigurată de arterele coronare.
htima este un organ musculos cavitar, divizat în patru camere: două atrii şi două ventricule. 
atriul drept 
orificiul arterei pulmonare -------~rl 
ventricul 
drept 
artere care, prin ramificatiile lor, lfJ irigă capul, gâtui ~ ... ,~I j I 
şi membrele superioare 
venă cavă 
superioară 
atriul 
venă cavă 
inferioară J. 
~:--____________arteră 
aortă 
atriul 
··.----------------------st~g 
ventricul 
s~g 
SECflUNE LONGITUDINALĂ 
cârjă aortică 
arteră 
atriul st~g 
ventriculul 
s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE 
ARTERĂ 
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv. Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede. Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală. 
tunică internă tunică mijlocie tunică externă 
VENĂ 
Tunica externă este mai groasă decât în cazul arterelor. 
Tunica mijlocie este mai subţire având un ţesut muscular neted mai redus. Tunica internă este un endoteliu. Venele situate sub nivelul inimii sunt prevăzute cu valvule. 
internă mijlocie 
Peretele capilarelor este un 
endoteliu aşezat pe o membrană 
bazală. 
tunică 
tunică 
tunică externă celule endoteliale CAPILAR 
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS -imagine microscopică
c;: 
~.-~_..._. 
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice, care se unesc în vase din ce în ce mai mari, formând două trunchiuri limfatice: canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt). 
arteriolă vas limfatic 
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul venulă vaselor limfatice 
canal toracic 
vase limfaticecapilare sangvine 
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor, având ganglioni )1 I}d ., 
însă pereţii mai subţiri, mai multe 1 '"'.. , .  ,,, limfatici abdominali 
valvule şi ganglioni limfatici pe traiect. 
valvule de pe traiectul vaselor limfatice 
vase limfatice 
VAS LIMFATIC 
-imagine microscopică
SISTEMUL EXCRETOR 
rinichi 
artera aorta 
coloana vertebrală 
rinichi ureter 
:..=-----;-----vezică urinară 
RADIOGRAFIE 
---:__---arteră renală 
venă renală 
vezică 
urinara 
glandă anexă 
a sistemului reproducator masculin 
(prostată) 
uretră 
Sistemul excretor este constituit din rinichi şi cai urinare: uretere, vezica urinară şi uretra. În partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal, prin care intră artera renala şi iese vena renala.
STRUCTURA INTERNĂA RINICHIULUI 
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă. Sub capsula fibroasă se află zona corticală şi zona medulară. Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare. 
RINICHI UMAN -fotografia unei secţiuni 
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector 
Unitatea structurală şi funcţională a rinichiului este nefronul. 
longitudinale 
arteră ~ renală . tri venă renală ureter -------------1! II  ~-tuburi _---"-.6;-1{r colectoare piramide renale pelvis renal (bazinetul) calice renale 
RINICHI UMAN 
-schiţă- 
NEFRON 
-alcătuire NEFRONI 
-imagine microscopică ~
SISTEMUL REPRODUCĂTORFEMININ 
ovar coloană vertebrală 
eliminare 
a urmeI uter trompă uterină vagin uretră 
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne, externe şi organe anexe. 
Organele genitale interne sunt: ovarele, trompele uterine, uterul şi vaginul. Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule. 
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) 
(celulă de 130 J.lm diametru) 
-imagine microscopică
SISTEMUL REPRODUCÂTOR MASCULIN 
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros 
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule, 
conductele care transportă sperma, glande anexe şi organe 
genitale externe. 
Testiculele sunt organe ovoidale situate într-un înveliş 
numit scrot. Ele produc celule sexuale bărbăteşti, numite spermatozoizi. 
SPERMATOZOIDUL 
(CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ) 
(celulă de 60 ~m lungime) 
-imagine microscopică care 
penis uretră j 12ţ:'JIu anus • scrtlt 
.'
OVULAŢIA, FECUNDAŢIA, NIDAŢIA 
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului 
captarea embrion fixat în ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin în trompa 
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină 
Ovulul expulzat în timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină, unde are loc fecundatia -nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului. Zigotul (celula-ou) format începe să se segmenteze în timp ce parcurge trompa uterină. În cavitatea uterină îşi continuă segmentarea, după care se fixează pe mucoasa uterină, proces numit nidaţie, şi se transformă în embrion. 
DIVIZIUNEA CELULEI-OU -imagine microscopică
29 de zile după fecundare 
3 luni 
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni în uter. Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă până la sfârşitul lunii a noua de sarcină. 
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă, în corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii: cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic, placenta şi cordonul ombilical. 
6-7 săptămâni 
18 săptămâni
Atlas scolar anatomie-

Contenu connexe

Tendances

Particularitati ale sensibilitatii la vertebrate
Particularitati ale sensibilitatii la vertebrateParticularitati ale sensibilitatii la vertebrate
Particularitati ale sensibilitatii la vertebrateNicol Statescu
 
Relatii intere speciile animale
Relatii intere speciile animaleRelatii intere speciile animale
Relatii intere speciile animalevanea_vlc
 
Lectie5 alcatuireageneralaauneiplantecuflori.radacina.
Lectie5 alcatuireageneralaauneiplantecuflori.radacina.Lectie5 alcatuireageneralaauneiplantecuflori.radacina.
Lectie5 alcatuireageneralaauneiplantecuflori.radacina.Claudia Cazac
 
Retele de utilitati
Retele de utilitatiRetele de utilitati
Retele de utilitatiliviamariana
 
Bio celulara si moleculara
Bio celulara si molecularaBio celulara si moleculara
Bio celulara si molecularaRoRoxana221
 
Constructia de imagini in lentile
Constructia de imagini in lentileConstructia de imagini in lentile
Constructia de imagini in lentileMirela Stefan
 
Celula. Structura, proprietati
Celula. Structura, proprietatiCelula. Structura, proprietati
Celula. Structura, proprietatiBors Diana
 
1. sistemul locomotor.pptx
1. sistemul locomotor.pptx1. sistemul locomotor.pptx
1. sistemul locomotor.pptxRamonaChihaia2
 
Padurea aurul verde al terrei
Padurea aurul verde al terreiPadurea aurul verde al terrei
Padurea aurul verde al terreiLavinia Ispas
 
Anatonia funcțională a sistemelor limfatic și imunitar.pdf
Anatonia funcțională a sistemelor limfatic și imunitar.pdfAnatonia funcțională a sistemelor limfatic și imunitar.pdf
Anatonia funcțională a sistemelor limfatic și imunitar.pdfAndreeaCiobanu43
 

Tendances (20)

Particularitati ale sensibilitatii la vertebrate
Particularitati ale sensibilitatii la vertebrateParticularitati ale sensibilitatii la vertebrate
Particularitati ale sensibilitatii la vertebrate
 
Ochiul
OchiulOchiul
Ochiul
 
Relatii intere speciile animale
Relatii intere speciile animaleRelatii intere speciile animale
Relatii intere speciile animale
 
Lectie5 alcatuireageneralaauneiplantecuflori.radacina.
Lectie5 alcatuireageneralaauneiplantecuflori.radacina.Lectie5 alcatuireageneralaauneiplantecuflori.radacina.
Lectie5 alcatuireageneralaauneiplantecuflori.radacina.
 
Retele de utilitati
Retele de utilitatiRetele de utilitati
Retele de utilitati
 
Bio celulara si moleculara
Bio celulara si molecularaBio celulara si moleculara
Bio celulara si moleculara
 
Ochiul
OchiulOchiul
Ochiul
 
Bacterii
BacteriiBacterii
Bacterii
 
Fotosintezamodificat
FotosintezamodificatFotosintezamodificat
Fotosintezamodificat
 
Constructia de imagini in lentile
Constructia de imagini in lentileConstructia de imagini in lentile
Constructia de imagini in lentile
 
Celula. Structura, proprietati
Celula. Structura, proprietatiCelula. Structura, proprietati
Celula. Structura, proprietati
 
1. sistemul locomotor.pptx
1. sistemul locomotor.pptx1. sistemul locomotor.pptx
1. sistemul locomotor.pptx
 
Padurea aurul verde al terrei
Padurea aurul verde al terreiPadurea aurul verde al terrei
Padurea aurul verde al terrei
 
Despre iubire
Despre iubireDespre iubire
Despre iubire
 
0numeralul.ppt
0numeralul.ppt0numeralul.ppt
0numeralul.ppt
 
Tesuturi clasa5
Tesuturi clasa5Tesuturi clasa5
Tesuturi clasa5
 
Ppt fructul
Ppt fructulPpt fructul
Ppt fructul
 
Neurologie
NeurologieNeurologie
Neurologie
 
Fotosinteza
FotosintezaFotosinteza
Fotosinteza
 
Anatonia funcțională a sistemelor limfatic și imunitar.pdf
Anatonia funcțională a sistemelor limfatic și imunitar.pdfAnatonia funcțională a sistemelor limfatic și imunitar.pdf
Anatonia funcțională a sistemelor limfatic și imunitar.pdf
 

Similaire à Atlas scolar anatomie-

Girlshare.ro anatomia omului
Girlshare.ro anatomia omuluiGirlshare.ro anatomia omului
Girlshare.ro anatomia omuluiadrian10001
 
147776902 atlas-anatomie-color
147776902 atlas-anatomie-color147776902 atlas-anatomie-color
147776902 atlas-anatomie-colorBella Izabela
 
proiect de lectie locomotia la animale si plante
proiect de lectie locomotia la animale si planteproiect de lectie locomotia la animale si plante
proiect de lectie locomotia la animale si planteLaur Si Alina Spulber
 
5.enciclopedia disney corpul uman
5.enciclopedia disney corpul uman5.enciclopedia disney corpul uman
5.enciclopedia disney corpul umantachita2007
 
Test formativcl.11
Test formativcl.11Test formativcl.11
Test formativcl.11Denis Lanciu
 
Sistemul-Digestiv_Peritoneul_updated_2020_web (1).pptx
Sistemul-Digestiv_Peritoneul_updated_2020_web (1).pptxSistemul-Digestiv_Peritoneul_updated_2020_web (1).pptx
Sistemul-Digestiv_Peritoneul_updated_2020_web (1).pptxNicoleBunicelu1
 
Analizatorul vizual
Analizatorul vizualAnalizatorul vizual
Analizatorul vizualDeea Andreea
 
Sis. nervos. var imbunatatita
Sis. nervos. var imbunatatitaSis. nervos. var imbunatatita
Sis. nervos. var imbunatatitaPtibcris
 

Similaire à Atlas scolar anatomie- (20)

Girlshare.ro anatomia omului
Girlshare.ro anatomia omuluiGirlshare.ro anatomia omului
Girlshare.ro anatomia omului
 
Anatomie
AnatomieAnatomie
Anatomie
 
147776902 atlas-anatomie-color
147776902 atlas-anatomie-color147776902 atlas-anatomie-color
147776902 atlas-anatomie-color
 
Convulsii
ConvulsiiConvulsii
Convulsii
 
sistemulosos
sistemulosossistemulosos
sistemulosos
 
ciobanu_catalina_flickr
ciobanu_catalina_flickrciobanu_catalina_flickr
ciobanu_catalina_flickr
 
proiect de lectie locomotia la animale si plante
proiect de lectie locomotia la animale si planteproiect de lectie locomotia la animale si plante
proiect de lectie locomotia la animale si plante
 
5.enciclopedia disney corpul uman
5.enciclopedia disney corpul uman5.enciclopedia disney corpul uman
5.enciclopedia disney corpul uman
 
Sistemul Tegumentar
Sistemul TegumentarSistemul Tegumentar
Sistemul Tegumentar
 
2012 tesut-nervos
2012 tesut-nervos2012 tesut-nervos
2012 tesut-nervos
 
Test formativcl.11
Test formativcl.11Test formativcl.11
Test formativcl.11
 
Histologie: țesutul nervos
Histologie: țesutul nervosHistologie: țesutul nervos
Histologie: țesutul nervos
 
Anatomie: Măduva Spinării
Anatomie: Măduva SpinăriiAnatomie: Măduva Spinării
Anatomie: Măduva Spinării
 
Sistemul-Digestiv_Peritoneul_updated_2020_web (1).pptx
Sistemul-Digestiv_Peritoneul_updated_2020_web (1).pptxSistemul-Digestiv_Peritoneul_updated_2020_web (1).pptx
Sistemul-Digestiv_Peritoneul_updated_2020_web (1).pptx
 
Anatomie: Trunchiul cerebral
Anatomie: Trunchiul cerebralAnatomie: Trunchiul cerebral
Anatomie: Trunchiul cerebral
 
țEsutul nervos
țEsutul nervosțEsutul nervos
țEsutul nervos
 
ţEsuturile musculare
ţEsuturile musculareţEsuturile musculare
ţEsuturile musculare
 
Fracturile costale
Fracturile costaleFracturile costale
Fracturile costale
 
Analizatorul vizual
Analizatorul vizualAnalizatorul vizual
Analizatorul vizual
 
Sis. nervos. var imbunatatita
Sis. nervos. var imbunatatitaSis. nervos. var imbunatatita
Sis. nervos. var imbunatatita
 

Atlas scolar anatomie-

  • 2. Florica ŢIBEA , Edi ţi e revizuită Lucrare avizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării O, GPI. cu nr, 36075/2708,2001 -CORINT ./ Bucureşti, 2002
  • 3. CUPRINS Structura celulei animale ................2 Structura internă a muşchiului striat ....... 22 Tipuri de ţesuturi -imagini microscopice 23 ...3 Sistemul digestiv ..................... Elementele figurate ale sângelui . . . . . . . . . . .4 Mandibula şi tipurile de dinti ............ 24 Neuronul ............................ 5 Măduva spinării ....................... 6 ......... 7 diferiţilor centri nervoşi .................8 Sistemul respirator ..... . ............. 28 Căi digestive şi căi respiratorii. Structura globului ocular ................9 Structura urechii .................... .1 O Laringe ............................ 29 Structura limbii ......................11 Sistemul circulator ................ . .. 30 Structura pielii ...................... .12 Inima .............. ... ...... .. .... 31 Sistemul endocrin .................... 13 Scheletul fătului la 4 luni .............. . 14 Sistemullocomotor -vedere anterioară ... 15 Sistemullocomotor -vedere posterioară ... 16 Scheletul capului ..................... 17 Cavitatea toracică. Bazinul ..............18 Sistemul reproducător feminin .......... . 36 Coloana vertebrală. Tipuri de vertebre .....19 Sistemul reproducător masculin .......... 37 Tipuri de articulaţii ...................20 Ovulaţia, fecundatia, nidatia ............ 38 Structura osului lung ..................21 Etapele dezvoltării embrionului uman ..... 39 Secţiune longitudinală prin encefal Faţa externă a encefalului. Localizări ale Ficatul şi pancreasul .................. 27 Structura stomacului .................. 25 Structura intestinului subţire ............ 26 Structura peretilor vaselor sangvine ....... 32 Sistemul limfatic ..................... 33 Sistemul excretor .................... 34 Structura internă a rinichiului ........... 35 BlliLIOGRAFIE SELECTIVĂ • Cârrnaciu R., Niculescu C. TH., Leila Torsan, Anatomia şi fiziologia omului -îndrumătorpentru elevi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983. • Tatiana Ţipiic, Stoica N., Anatomia şi fiziologia omului (voI. 1), Editura Aktis, Bucureşti, 1996. • Teodorescu Dem., Mic atlas de anatomia omului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. • Atlas de anatomia omului (voI. 1), Moscova, Editura Medicina, 1978. • Biosphere, the realm oflife, Scott, Foresman and company, 1984. • Understanding biology, Mosby College Publishing, 1986. Redactor: Tehnoredactor: Coperta şi grafica: AUGUSTINA SmoEscu CORINA RONCEA WALTER RIESS Editura CORINT Str. Teodosie Rudeanu nr.21 , Sector 1, Bucureşti Tel.: 222.19.49; 223.19.28 Fax: 222.40.34 E-mail: corint@dnt.ro Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT ISBN: 973-653-192-9 Format: 8/ 61x86. Coli tipo: 5. Tiparul executat la Tipografia ROMPRINT
  • 4. Celula este unitatea morfofuncţională şi genetică a organismelor vii. Componentele fundamentale ale celulei sunt: citoplasma, nucleul şi membrana celulară. reticul endoplasmatic neted centrozomi ribozomi vezicule Golgi • .. ... : ... .". " .../ . ... . ... .. . .. • -4 e . .... .. '". j " . ., ". • mitocondrie membrana membrana nucleu microvili complex celulară nucleului Golgi ORGANITE CELULARE COMPLEX GOLGI RETICUL ENDOPLASMATIC RUGOS MITOCONDRIE
  • 5. ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR NETED STRIAT DE TIP CARDIAC -alcătuit din fibre muscu- alcătuit din fibre muscu- formează miocardul: fibre lare netede omogene cu lare striate: celule alungite cu musculare striate cu un singur aspect fusiform. În partea numeroşi nuclei situaţi perinucleu, dispuse în reţea, articentrală îngroşată este situat feric, cu aspect striat. culate prin discuri intercolare. nucleul. ŢESUT EPITELIAL MULTISTRATIFICAT .1 • • ŢESUT NERVOS -alcătuit din celule strâns legate între ele, -format din celule specializate numite neuaşezate în mai multe straturi. roni şi celule cu rol de hranire şi susţinere a neuronilor (celule gliale). " ~~~~~ '.~,'<-'".K ~ . " , ' .'. .:&-.... -, If' ' '/ ' ~..,:~~ '.' .• ," ,j' .,J. . ~":{.'~' =:::........ _.,~~".. J '.,J , .; 4 , •. 'J.:-~ ~.~-*'~'"• J, "" .'"..: ' 'J . _,tol: ~.fi (7,,·iT~.~. .,' ,j " ,~'" . .. " . 'J' 1, J' ' ,~ ,.'-. ""4' ,-#. ~ .f:-,->. <" .. " ·t'~) .. ~....... , > , 1" /ţ:;'~:' " . jo~"":'.j~'.,;" . '1(: ,/.~.: • !'", ",~ ':t.. ~" '. '':~j ~1~1 . . . ~ )ţ,j . '.''1 .' • ~ :"~'L~' .' ., .-:.... . j l°ţJj . " " ~4; ...' :' r' J '.' . :i~. . ,.' ! , ," ,'1. ' < i) " ." '~" " •.. ~., ~... ~'!f/ ;?~1~:". .,,; .~~ ,t. , . . ".;'t}~ ·f·,i " t:ft{. • .,..1 ţi. L i' l' . -~ . ~, . :', 'f' .,fI~;"'~'.'~"~' "-, ~ , . ,.....;.; :,t, '. '. ' ~)~j ~ . ".~' l • ~.J.''', ~ ~n .,, • ŢESUT OSOS COMPACT ŢESUT OSOS SPONGIOS -alcătuit din canale haversiene, lame osoase -este format din lame osoase, care delimiconcentrice şi celule osoase aşezate în cavităţi tează cavităţi de diferite mărimi, în care se află osoase. măduvă roşie.
  • 6. ELEMENTELE FIGURATE ALE SÂNGELUI Sângele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichidă. GLOBULE ROŞII (HEMATII) -imagine electronomicroscopică Hematiile sunt celule anuc1eate, de formă discoidală biconcavă, care conţin hemoglobină. Granulocite GLOBULE ALBE (LEUCOCITE) -imagini microscopice - Monocite Limfocite Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode. TROMBOCITE (plachete sangvine) -imagini microscopice- sunt fragmente celulare anuc1eate, de formă variabilă.
  • 7. ------- NEURONUL Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos, alcătuită din corp celular şi prelungiri (dendrite şi axon). axon nucleu ___ teacă. de mielină corpul celular e---' d I dendrite e~'::::-__ -----~ strangulaţie Ranvier C arborizaţi~ terminală a axonulUl r-=-butoni terminali 'dendrite corp celular axon U Legătura dintre fibra nervoasă şi fibra musculară se numeşte placă motone. În apropierea fibrei musculare, axonul neuronului îşi pierde teaca de mielină şi se sensul conducerii ramifică în numeroşi b':ltoni terinfluxului nervos minali care pătrund în nişte adâncituri din membrana fibrei fibre musculare musculare. Astfel se transmite impulsul nervos de la terrninaţiile nervoase la fibrele musculare. PLACĂ MOTORlE
  • 8. Măduva spinării este aşezată în canalul vertebral şi are formă cilindrică. Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal. MĂDUVASPINĂRII (secţiune transversală) -imagine microscopică canal ependimar ~~~ -substanţă albă cenuşle şanţ posterior şanţ lateral ::""-~+J:;A~=~===========-coarne posterioare cordoane de substanţă albă rădăcina ventrală (motorie) ::~~~-l---------substanţă cenuşie coarne anterioare şanţ anterior (fisura mediană anterioară) ttffilţ"'"---.;=--~--piamater cele 3 foiţe ale meningelui care protejează măduva SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVASPINĂRII -imagine microscopica este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale. SUBSTANŢAALBĂ DIN MĂDUVASPINĂRII -imagine microscopică este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale.
  • 9. creierul mare , " . corpul calos (substanţă albă) glandă hipofiză '11 '. '.1 SECŢIUNELONGITUDINALĂPRIN ENCEFAL piele cuti~ cramana meninge glandă epifiză scoarţă cerebrală scoarţă cerebeloasă creierul mic (cerebel) trunchi cerebral emisferă cerebrală emisferă cerebeloasă CREIER UMAN -fotografia unei secţiuni longitudinale bulb . rahidian . "r--
  • 10. --- -:=--centrul înţelegerii cuvintelor auzite centrul înţelegerii cuvintelor scrise I ,' ( I, " aPltI vizuală I -1 I I I şanţuri superficiale lob frontal şanţ profund lob temporal Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adânci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adânci, acestea, la rândullor, delimitând girusuri. ~~ __----- şanţ profund lob parietal ~lob occipital cerebel bulb rahidian LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI În emisferele cerebrale, substanţa cenuşie este dispusă la exterior, formând scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale. scoarţă cerebrală ,," • centrul scrisului • centrul vorbirii • centrul gustului aria auditivă • •
  • 11. STRUCTURA GLOBULUI OCULAR ; ligament care menţine poziţia cristalinului sclerotică (tunica externă) pata galbenă pupila venă arteră pata oarbă iris ~ r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie) retina cristalin (tunica interna) , ,,,, , ,, , celule celule , epiteliu ,, cu bastonaşe , :pigmentar Peretele globului ocular , I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice: I 1. scJerotica este fibroasă, I I I I alb-sidefie şi opacă, iar la I I partea anterioară este trans: fibre ale I . parentă, fonnând comeea. I nervulm 2. coroida este vascularioptic zată, ea asigurând nutriţia ochiului. 3. retina este tunica nervoasă alcătuita din celule nervoase aşezate în straturi. ';' .. '...' ~ zone de sinapsa RETINA -imagine microscopică
  • 12. ureche ureche externă medie ureche internă II II conduct auditiv exte/ canale fibre semicirculare nervoase lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio timpan lanţ de oscioare (ciocan, nicovală şi scăriţă) utriculă nervul auzului şi echilibrului melc membranos saculă can ale semicirculare orientate în cele 3 direcţii ale spaţiului Urechea internă este formată din labirintul osos în interiorul căruia se află labirintul membranos. LABIRINT MEMBRANOS
  • 13. omuşor--------__________~________~ rădăcina limbii amigdală papile circumvalate ve papile foliate ~ C corpul limbii Zone diferite ale gustului: b a. -dulce papile b. -sărat fungifonne c. -acru d. -amar _---'--____________ vârful limbii În mucoasa linguală, mugurii gustatlVl sunt grupaţi în papile gustative. Papilele foliate sunt cili răspândite pe marginile posterioare ale limbii. celule ~~ senzitive ,... celule de susţinere fibre nervoase senzitive a PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV -microfotografie
  • 14. STRUCTURA PIELII receptor tactil zonă de papile dennice muşchi al firulUI de păr ] epidennă fibre dennă bulbul firului ---:~k----I---I---f-:'-': de păr arteră venă I celule cu grăsime/" glandă sudoripară glandă sebacee I Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat. Denna, ţesut conjunctiv dens, prezintă, la contactul cu epidenna, papile dermice. RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini) -imagine microscopică -~ ~~--~~~---dennă epidennă PIELE -imagine microscopică
  • 15. totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism. Glandele endocrine au în structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct în sânge. plămân glande suprarenale rinichi ovare laringe lobi r= , / " .r trahee '. epifiză ~,.l ,. -hipofiză... : tiroidă trahee ~ , ~~ TIROIDA -faţa anterioară - este situată înpartea anterioară a gâtului, la baza laringelui. Este fonnată din doi lobi laterali, uniţi printr-un istm. TIROIDA -faţa posterioară - prezintă patru glande mici numite paratiroide. paratiroide inimă pancreas d testicule ,---- Sistemul endocrin cuprinde
  • 16. SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI os parietal os VA.lj.}.'.Ul........ os frontal oase nazale maxilar vertebră cervicală atlas vertebră toracală falange '-------vertebră 10mbară coaste vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical .. oasele centurii inferioare ..c:::.~---;--;~ osul coapsei ..~---rotula oasele gambei oasele piciorului
  • 17. VEDERE ANTERIOARĂ muşchi frontal f. ~ os frontal muşchi orbiculari ==:::::::::::: Jl IVI orbită .~ maxilar muşchi masticator -'1 mandibulă muşchii gâtului------------::; ~ claviculă muşchi deltoid omoplat muşchi biceps ~f i il ( coaste (12 perechi) muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei "'-I I humerus -osul braţului abdominali .... -II «~ţ coloana vertebrală muşchii antebraţului oasele ] ... ~ ulnă antebraţului muşchii mâinii oasele mâinii osul sacrum muşchii coapsei femur -osul coapsei rotula ..... , • fibulă----, muşchii gambei __-----J oasele gambei 1-------oasele piciorului muşchii piciorului ---1 Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase, articulaţii şi muşchi.
  • 18. VEDERE PO TERIOARĂ oasele centurii supenoare muşchiul deltoid coaste (12 perechi) muşchiul triceps humerusosul braţului marele dorsal coloana vertebrală muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană) femur -osul vV"U",'"" muşchii muşchii coapsei membrului inferior ___-lUU'';>VIU" 1 " gambei <-----~ (gemeni) oasele gambei -+-1'----------tendonullui Ahile
  • 19. ~ )ro 8 .~ .... u ro '.0 G '-" ;::3 .~ .... u o ~ (l) c ;::3 .~ b ~ (/)...... ;> .."""..~ os frontal os parietal orbită os nazal oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice) cavitate nazală maxilar superior (maxilă) mandibulă (maxilar inferior) os frontaI os sfenoid os parietal os nazal os occipital os temporal os zigomatic orificiul auditiv extern os maxilar mandibulă Neurocraniul adăposteşte encefalul. Viscerocraniul cuprinde oasele feţei. "---~ VEDERE LATERALĂ ..,~~" "
  • 20. CAVITATEA TORACICĂ Regiunea toracică a coloanei vertebrale, împreună cu coastele şi stemul, formează cavitatea toracică. 7 perechi de coaste adevărate 3 perechi de coaste false 2 perechi de coaste flotante os coxal - regiunea toracică - arc osos cartilaj costal LA BĂRBAT LA FEMEIE Centura pelviană, formată din oasele coxale împreună cu osul sacrum, alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos.
  • 21. COLOANA VERTEBRALĂ VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală) VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală) regmne cervicală (7 vertebre) regiune toracală (12 vertebre) regiune lombară (5 vertebre) regmne sacrală. (5 v. sudate) osul coccis VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ Coloana vertebrală este constituită din vertebre, care diferă ca formă, mărime şi număr pe regiuni. osul sacrum VERTEBRĂ CERVICALĂ apofize arc vertebral '" orificiul vertebral corp vertebral VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ J1-~r;
  • 22. TIPURI DE ARTICULAŢII apofize ~------,4L ------------------------------------- OrifiCiUr_--:~~...~l vertebral suprafaţă de articulaţie disc intervertebral vertebră ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ -permite o mobilitate redusă, deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane. ~femur tendon suturi dinţate ligamente capsulă articulară cavitate articulară ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI '.;11 rotulă [~,....~--- ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE -nu permit mişcarea, deoarece oasele sunt suturate.
  • 23. STRUCTURA OSULUI LUNG ,ro N 5 8' ,ro N ţesut osos spongios • '. °0 ! , cu măduvă roşie cartilaj de creştere iiiEH ţesut osos compact canal central cu măduvă galbenă celule periost : periost lame osoase osoase (ţesut . : (osteocite) conjunctiv) : I I I I ~ 0-< "O , , , , , , ~ tEl o§cartilaj articular os compact
  • 24. STRUCTURA INTERNĂA MUŞCHIULUI STRIAT corpul __...J....M muşchiului tendon ------->; Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane. Corpul muscular este constituit din fibre musculare striate, grupate în fascicule separate prin septuri conjunctive. VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE -imagine e1ectronomicroscopică Vascularizaţia este abundentă, capilare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare. teacă musculară conjunctivă fascicule de fibre musculare fascicul muscular ~iiP;;:s.T--------:::::' fibre musculare membrana fibrei musculare (sarcolema) .......---------------">..miofibrile Miofibrilele sunt elementele contractile ale fibrei musculare striate. Sunt formate din discuri clare şi discuri întunecate, care se succed conferind fibrei aspectul striat.
  • 25. Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor în care se realizează toate transfonnările " alimentelor. glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv) ficat glande parotide glande sublinguale (glandă anexă a sistemului digestiv) vezică biliară duoden cecum apendice cavitate bucală faringe esofag diafragmă I stomac pancreas f?;. .....?".. ;, ..........3,! ( I (glan~ă ~exă a tubulUI digestiv) intestin subţire intestin gros rect anus
  • 26. MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI molari (M) premolari (Pm) canin (C) (1) '------------mandibulă INCISIVI coroană CANIN alveole dentare canin (C) QQ] coroană 01 coroană Pm ~ ~]'ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare în alveole. La adult, numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă). După forma coroanei, după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le îndeplinesc, dinţii sunt de patru tipuri: incisivi, canini, premolari şi molari. 2 I . _1_ C . 2 p .~M Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară: 2 '1 '2 m, 3 (pentru jumătate de arcadă)
  • 27. STRUCTURA STOMACULUI c: Stomacul, segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, prezintă trei părţi: fundul stomacului, corpul şi porţiunea orizontală. esofag ~ peretele stomacului orificiul pilor pliuri ale mucoasei gastrice corpul stomacului porţiunea orizontală duoden ,, Tunica musculară este for, ,, matădin fibre musculare netede, , ,, aşezate în trei straturi. În , ,, ,,, glande grosimea gastrice mucoasei care se secretă găsesc , ,, sucul gastric. ,, ,, , ,, , , , mucoasă gastrică tunica submucoasă tunica musculară tunica externă (seroasă) -~::'::'."~.,, ;..~:':.:;. ' ::".' ..::.. '.: .. ;~ L
  • 28. STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul endoplasmatic rugos tunică submucoasă aparat Golgi nucleu mitocondrii tunică musculară It----membrană citoplasmă , , ') , , , , , , , , ,, , tunică seroasă-------""i , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , celule ,, epiteliale , , , , , , , , , *""______=_ capilare ,, sangvine , , , , , ,,,, capilare , , limfatice , , , , , , '~_. _____ vas limfatic arteriolă venulă VILOZITĂŢI INTESTINALE MICROV1LI INTESTINALI -imagine electronomicroscopică - măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare în timpul absorbţiei intestinale.
  • 29. FICATUL ŞI PANCREASUL Ficatul, cea mai mare glandă exocrină, prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară. lobul drept lobi a.; , lobul I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I ,, stâng canal hepatic canalul coledoc ,,,,,,,,,,, 1,,,,,,,,,,,,,,,,, faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează în vezica biliară, în intervalul dintre mese. Pancreasul este o glandă mixtă. Are funcţie exocrină, ce constă în elaborarea sucului pancreatic, şi funcţie endocrină ce constă în elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon. ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans -imagine microscopică - secretă honnoni (insulina şi glucagonul) cu rol în reglarea concentraţiei glucozei din sânge. I , I , I , I , I , J!""'J ~ v ~ > "'/ ,". . . .. .. '. ţ; f " -'o ,_ I !iri " .-..... -... ...... . :1. ".~ .. '.. '-/ ,i ' c V .. ', . _.........!.. ," :-J'" .. _ "' ~-'.:.4"" ',-) . .,' l' .. ", ,~ ...... ... . - [Ii . :i" " " .~:t J<. -••,. __ : 0 ~ ), lL......--.... .... ~ .. .... 'ţ" .' "", '''~. '. " ,,, " <'" " . .:;..,...~ •• ·).t . <. _(. f ·-.. ; c .. .... ~ .. t' "",' ·~'~bl.. Y-., ,""' • ..;.,..., •• '. ;~·-::.~~·c.:?, , •• ~~... , • .,""' -I ,t.. , • ' _-" /' I~ v:."" '''~~y ... .0:. ' ~;...' ... .. o&; .. ~ ".. ". -. ,. ../ -~~ Oi I '" .-...os ." ... . " ., • -r ........ '_ I '-.!.'.i • ,
  • 30. I I I pulmonare::::::::::::::::::::---- -- --., j"-arteriolă --- -------:=-= I I I I I I I I I I I I I I I I I I 1 . I ~1115'1~---~ r--------~ SISTEMUL RESPIRATOR Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămâni. Căile aeriene sunt: fosele nazale, faringele, laringele, traheea, bronhiile. venulă bronhiolă fose nazale laringe trahee plămân drept inimă diafragmă alveole bronhiolă faringe bronhie bronhie secundară bronhiole plămân stâng pulmonari acin pulmonar alveole pulmonare
  • 31. CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII cavitate faringe nazală ., cavitate bucală epiglotă deschisă vertebre 1WJWfI'1'1A. "':;-'. 1111 ~ . ;::·.~1(1...'. o" r.l'rvir.~11' limbă epiglota blochează _ laringele corzi vocale în timpul deglutiţiei laringe esofag esofag 'v'~ t bolul t · . '--------alimentar trahee spre stomac LARINGE cavitate bucală închisă epiglotă c, cartilaj tiroid----:---" mărul lui Adam" trahee VEDERE FRONTALĂ / baza limbii / " /'epiglotă glotă corzi vocale VEDERE DE SUS
  • 32. __ SISTEMUL CIRCULATOR Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular, format din vase de sânge (artere, capilare şi vene). venă cavă ramificaţii superioară ale aortei pentru gât şi cap arteră RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei CREIERULUI pentru -provin din arterele carotide (ramembrele mificaţii ale aortei). superioare inimă aortă ramificaţii ale aortei V~~'-----HlMI1~~pentru IJ_ ,OI""" organele interne RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE ÎN CAVITATEA ABDOMINALĂ -desprinse din aorta abdominală. ramificaţii ale aortei pentru membrele inferioare RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL INIMII -vascularizaţia inimii este foarte bogată, asigurată de arterele coronare.
  • 33. htima este un organ musculos cavitar, divizat în patru camere: două atrii şi două ventricule. atriul drept orificiul arterei pulmonare -------~rl ventricul drept artere care, prin ramificatiile lor, lfJ irigă capul, gâtui ~ ... ,~I j I şi membrele superioare venă cavă superioară atriul venă cavă inferioară J. ~:--____________arteră aortă atriul ··.----------------------st~g ventricul s~g SECflUNE LONGITUDINALĂ cârjă aortică arteră atriul st~g ventriculul s~g
  • 34. STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE ARTERĂ Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv. Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede. Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală. tunică internă tunică mijlocie tunică externă VENĂ Tunica externă este mai groasă decât în cazul arterelor. Tunica mijlocie este mai subţire având un ţesut muscular neted mai redus. Tunica internă este un endoteliu. Venele situate sub nivelul inimii sunt prevăzute cu valvule. internă mijlocie Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală. tunică tunică tunică externă celule endoteliale CAPILAR SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS -imagine microscopică
  • 35. c;: ~.-~_..._. Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice, care se unesc în vase din ce în ce mai mari, formând două trunchiuri limfatice: canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt). arteriolă vas limfatic valvule ganglioni limfatici de pe traiectul venulă vaselor limfatice canal toracic vase limfaticecapilare sangvine Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor, având ganglioni )1 I}d ., însă pereţii mai subţiri, mai multe 1 '"'.. , . ,,, limfatici abdominali valvule şi ganglioni limfatici pe traiect. valvule de pe traiectul vaselor limfatice vase limfatice VAS LIMFATIC -imagine microscopică
  • 36. SISTEMUL EXCRETOR rinichi artera aorta coloana vertebrală rinichi ureter :..=-----;-----vezică urinară RADIOGRAFIE ---:__---arteră renală venă renală vezică urinara glandă anexă a sistemului reproducator masculin (prostată) uretră Sistemul excretor este constituit din rinichi şi cai urinare: uretere, vezica urinară şi uretra. În partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal, prin care intră artera renala şi iese vena renala.
  • 37. STRUCTURA INTERNĂA RINICHIULUI Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă. Sub capsula fibroasă se află zona corticală şi zona medulară. Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare. RINICHI UMAN -fotografia unei secţiuni glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector Unitatea structurală şi funcţională a rinichiului este nefronul. longitudinale arteră ~ renală . tri venă renală ureter -------------1! II ~-tuburi _---"-.6;-1{r colectoare piramide renale pelvis renal (bazinetul) calice renale RINICHI UMAN -schiţă- NEFRON -alcătuire NEFRONI -imagine microscopică ~
  • 38. SISTEMUL REPRODUCĂTORFEMININ ovar coloană vertebrală eliminare a urmeI uter trompă uterină vagin uretră Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne, externe şi organe anexe. Organele genitale interne sunt: ovarele, trompele uterine, uterul şi vaginul. Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule. OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 J.lm diametru) -imagine microscopică
  • 39. SISTEMUL REPRODUCÂTOR MASCULIN vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule, conductele care transportă sperma, glande anexe şi organe genitale externe. Testiculele sunt organe ovoidale situate într-un înveliş numit scrot. Ele produc celule sexuale bărbăteşti, numite spermatozoizi. SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ) (celulă de 60 ~m lungime) -imagine microscopică care penis uretră j 12ţ:'JIu anus • scrtlt .'
  • 40. OVULAŢIA, FECUNDAŢIA, NIDAŢIA cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului captarea embrion fixat în ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin în trompa (nidaţie) procesul de ovulaţie uterină Ovulul expulzat în timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină, unde are loc fecundatia -nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului. Zigotul (celula-ou) format începe să se segmenteze în timp ce parcurge trompa uterină. În cavitatea uterină îşi continuă segmentarea, după care se fixează pe mucoasa uterină, proces numit nidaţie, şi se transformă în embrion. DIVIZIUNEA CELULEI-OU -imagine microscopică
  • 41. 29 de zile după fecundare 3 luni Embrionul se dezvoltă timp de noua luni în uter. Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă până la sfârşitul lunii a noua de sarcină. Pe măsură ce embrionul se dezvoltă, în corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii: cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic, placenta şi cordonul ombilical. 6-7 săptămâni 18 săptămâni