Studiu EY şi ViitorPlus: Companiile din România utilizează doar limitat anumite facilităţi fiscale pe care le au la dispoziţie * 45% dintre companiile respondente au utilizat până acum varianta achiziției de produse de la unitățile protejate în locul plății fondului de handicap către stat * 54% dintre companii au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul non-guvernamental în 2014 * Doar 9,48% dintre persoanele adulte cu handicap din România sunt active pe piaţa muncii, în comparaţie cu 45.8% din UE

1. Omenia ajută compania
Facilități fiscale mai puțin cunoscute și utilizate
Studiu realizat de Asociația ViitorPlus în colaborare cu EY România
5 mai 2015

2. 2
Acest studiu analizează percepțiile companiilor respondente din mediul local de afaceri cu privire la utilizarea facilităților
fiscale existente în Codul fiscal românesc și care permit direcționarea de fonduri către unități protejate sau către
sectorul ONG. El este realizat de Asociația ViitorPlus împreună cu EY România pe baza analizării rezultatelor obținute
în urma aplicării unui chestionar online la care s-au primit 294 de răspunsuri în luna martie 2015.
A. Deoarece persoanele cu dizabilități pot fi ajutate prin sisteme eficiente și sustenabile
Conform statisticilor Direcției Generale pentru Protecția Persoanelor cu Handicap, în 2014 în România erau înregistrate
737.885 de persoane cu dizabilități, adică 3,66% din totalul populației. Din totalul de 737.885, 720.683 sunt persoane
neinstituționalizate. Dintre acestea, 660.917 sunt persoane adulte cu handicap (91,7%), dintre care 322.292 au vârsta
între 18-60 de ani, iar 114.406 sunt pensionari de invaliditate. Diferența este reprezentată de cei cu vârsta sub 18 ani.
Numărul persoanelor cu dizabilități angajate este, de asemenea, foarte mic – doar 30.556, adică mai puțin de 9,48%
dintre persoanele adulte cu handicap cu vârsta între 18-60 ani. Prin comparație, în Uniunea Europeană, conform unui
studiu Academic Network of European Disability Experts (ANED) realizat în 2010, 45.8% din persoanele cu dizabilități
sunt persoane active pe piața muncii.
Deficiențele de adaptare la problematica persoanelor cu dizabilități ale sistemului educațional tradițional românesc fac ca
incidența neșcolarizării să fie mult mai mare în rândul persoanelor cu handicap – de 7 ori mai mare comparativ cu
populația generală, conform unui studiu derulat de fundația Motivation.
De aceea considerăm că este foarte importantă cunoașterea facilităților fiscale prin utilizarea cărora se poate
sprijini activitatea tuturor celor implicați în crearea de locuri de muncă și oferirea posibilității de calificare într-o
meserie la locul de muncă pentru acești oameni cu dizabilități.
În România, datorită adoptării unor măsuri menite să stimuleze crearea de locuri de muncă pentru persoanele cu
handicap (legea 448/2006), companiile cu mai mult de 50 de angajați pot să utilizeze suma datorată statului pentru fondul
de handicap pentru achiziționarea de bunuri de la unitățile protejate. Dezvoltarea acestor unități atrage și creșterea
numărului de locuri de muncă destinate persoanelor cu dizabilități, deoarece minim 30% din locurile de muncă pe care le
creează o astfel de entitate trebuie să fie dedicate persoanelor cu dizabilități.
Dar de ce era nevoie de acest studiu?

3. 3
Cercetarea analizează nivelul de notorietate în legătură cu prevederile Legii 448/2006, replublicată, privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și ale Codului Fiscal, Titlul II Impozitul pe profit Cap.II Calculul
profitului impozabil, Art.21 Cheltuieli, cu privire la cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind
bursele private, dar și modul în care acestea au fost utilizate în ultimele 12 luni de către companiile din România.
B. Deoarece persoanele amenințate de sărăcie și excluziune socială pot fi ajutate eficient și sustenabil
Strategia Europa 2020 a Uniunii Europene îşi propune ca obiectiv principal reducerea cu 20 de milioane a numărului de
cetăţeni europeni ameninţaţi de sărăcie şi excluziune socială.
Acest obiectiv se poate realiza doar în condițiile unei abordări integrate a politicilor de incluziune pentru creşterea
accesului la ocupare şi asigurarea protecţiei sociale, accesului la serviciile esenţiale și utilizarea surselor de finanțare
oferite de fondurile structurale în mod eficient.
Estimările realizate de Banca Mondială situează România pe locul doi în UE din punctul de vedere al riscului de sărăcie
sau excluziune socială, 41,7% din populaţie fiind afectată, respectiv 8,9 milioane de persoane. Din această perspectivă
guvernul României a stabilit ca obiectiv naţional reducerea numărului persoanelor afectate de sărăcie şi excluse din
punct de vedere social cu 580.000 de persoane.
România are cea mai mare cotă din UE de populație care trăiește în zonele rurale (45% din totalul populației) și,
conform datelor INS pentru 2010, riscul de sărăcie extremă este 4 ori mai mare în zonele rurale (8,8%) în comparație cu
zonele urbane (2,2%).
De aceea este important să contribuim la îmbunătățirea nivelului de utilizare a facilităților fiscale ce pot fi
direcționate de companii pentru astfel de scopuri cu impact social pozitiv.
Dar de ce era nevoie de acest studiu?

4. 4
În România există 706 unități protejate acreditate în 2015
În România există 706 unități protejate acreditate în 2015, dintre care 150 numai în București. Urmează județele: Cluj – 47, Brașov – 34,
Timiș – 29 și Prahova – 24 unități protejate. Județele cu numai o singură unitate protejată pe județ sunt: Gorj, Ialomița și Mehedinți.
Județ
Nr de unități
protejate
acreditate în 2015
Procente
București 150 21,25%
Cluj 47 6,66%
Brașov 34 4,82%
Timiș 29 4,11%
Prahova 26 3,68%
Ilfov 25 3,54%
Mureș 24 3,40%
Galați 22 3,12%
Iași 22 3,12%
Vâlcea 22 3,12%
Bacău 21 2,97%
Hunedoara 21 2,97%
Argeș 19 2,69%
Constanța 19 2,69%
Neamț 18 2,55%
Alba 16 2,27%
Buzău 16 2,27%
Dâmbovița 16 2,27%
Sibiu 16 2,27%
Arad 15 2,12%
Dolj 15 2,12%
Județ
Nr de unități
protejate
acreditate în 2015
Procente
Bihor 14 1,98%
Bistrița Năsăud 10 1,42%
Maramureș 9 1,27%
Suceava 9 1,27%
Olt 8 1,13%
Teleorman 8 1,13%
Botoșani 7 0,99%
Harghita 7 0,99%
Brăila 6 0,85%
Satu Mare 6 0,85%
Vaslui 6 0,85%
Covasna 5 0,71%
Tulcea 5 0,71%
Caraș Severin 4 0,57%
Călărași 2 0,28%
Sălaj 2 0,28%
Vrancea 2 0,28%
Gorj 1 0,14%
Ialomița 1 0,14%
Mehedinți 1 0,14%
Total 706 100,00%
Obiect de activitate
Nr de unități
protejate
acreditate în 2015
Procente
Vânzări 115 16,3%
Textile 96 13,6%
Legătorie/ambalare 84 11,9%
Consultanță 56 7,9%
IT 54 7,6%
Curățenie 40 5,7%
Întreținere corporală 32 4,5%
Publicitate 31 4,4%
SSM 31 4,4%
Alte forme de
învățământ
30 4,2%
Tipărire 16 2,3%
Asistență medicală
specializată
12 1,7%
Papetărie 12 1,7%
Altele 97 13,7%
Total 706 100,0%

5. 5
Acest report analizează percepțiile companiilor din mediul local de afaceri cu privire a la utilizarea facilităților fiscale existente în
Codul fiscal românesc și care permit direcționarea de fonduri către unități protejate sau către sectorul ONG.
Prezentul raport este realizat de Asociația ViitorPlus împreună cu EY România pe baza analizării rezultatelor obținute în
urma aplicării unui chestionar online la care s-au primit 294 de răspunsuri în luna martie 2015.
5 concluzii
principale
1
Motivația principală a companiilor care aleg să colaboreze cu o unitate protejată este pentru 52% facilitatea fiscală
oferită prin care își reduc costurile (utilizarea fondului de handicap), pentru 32% susținerea persoanelor cu dizabilități
angajate în cadrul acestor unități protejate și pentru 11% inițierea unor practici de business responsabile.
În funcție de tipul de produse și servicii achiziționate prin utilizarea fondului de handicap 37% dintre companii
achiziționează produse de birotică și papetărie, 12% achiziționează produse și servicii pentru IT și câte 9%
achiziționează produse promoționale respectiv produse textile. Cel mai implicat în achiziționarea de produse sau
servicii prin utilizarea fondului de handicap este directorul financiar contabil urmat de președintele consiliului de
administrație/președintele/directorul general.
54% dintre companiile respondente spun că au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul non-
guvernamental în anul fiscal 2014 în timp ce 43% spun că nu au direcționat fonduri pe baza acestei legi către ONG-
uri. Domeniile către care companiile au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării în anul fiscal 2014 sunt:
educație (26%), sănătate (22%), protecție socială (21%), sport (15%) și doar 8% pentru artă și 6% pentru mediu.
În funcție de postul deținut în companie sursele de informare cu privire la lista unităților protejate acreditate arată
că: 67% dintre directorii de HR verifică website-ul unității protejate, 50% dintre directorii de marketing, 45% dintre
directorii financiari, 33% dintre directorii executivi/vice-președinți/ directori operaționali și 33% dintre președinții
consiliilor de administrație/președinți/directori generali se informează cu ajutorul recomandărilor personale.
În funcție de sectorul de activitate, domeniile către care companiile au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării în anul
fiscal 2014 sunt: industria de media și publicitate (40%), industria auto (33%) și ONG/patronate/sindicate (33%) către
educație; servicii medicale (50%), industria chimică (43%) și petrol și gaze (40%) către sănătate; industria auto (67%),
turism și industria hotelieră (40%) și industria alimentară, băuturi, tutun (40%) către protecție socială.
2
3
4
5

6. 6
Ați utilizat până acum varianta achiziției de produse de la unitățile protejate
în locul plății fondului de handicap către stat? (o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 1
Dintre respondenții la această întrebare, 45% (131 respondenți) au spus că au utilizat până acum varianta achiziției de produse de la
unitățile protejate în locul plății fondului de handicap către stat, iar 55% (163 de respondenți) au răspuns că nu au utilizat această variantă.
Total respondenți: 294
(Nu au răspuns: 0)
Da
45%
Nu
55%

7. 7
Ați utilizat până acum varianta achiziției de produse de la unitățile protejate
în locul plății fondului de handicap către stat? (o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 1 – În funcție de răspuns și de venituri (mil EUR)
Dintre companiile care au răspuns că achiziționează produse de la unitățile protejate în locul plății fondului de handicap către stat 31% au
venituri mai mari de 100 milioane EUR, 29% au venituri între 15 si 49,9 milioane EUR, iar 23% au venituri între 1 și 14,9 mil. EUR. Dintre
companiile care au răspuns că nu achiziționează produse de la unitățile protejate în locul plății fondului de handicap către stat 45% au
venituri între 1 și 14,9 milioane EUR, 18% au venituri între 15 si 49,9 milioane EUR, iar 20% au venituri mai mari decât 100 milioane EUR.
Răspuns - DA Răspuns - NU
31%
16%29%
23%
1%
> 100 milioane EUR
50 – 99,9 milioane EUR
15 – 49,9 milioane EUR
1 – 14,9 milioane EUR
<1 milion EUR
20%
12%
45%
18%
5%
> 100 milioane EUR
50 – 99,9 milioane EUR
1 – 14,9 milioane EUR
15 – 49,9 milioane EUR
<1 milion EUR

8. 8
Ați utilizat până acum varianta achiziției de produse de la unitățile protejate
în locul plății fondului de handicap către stat? (o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 1 – În funcție de sectorul de activitate
În funcție de sectorul de activitate companiile care au răspuns că nu achiziționează produse de la unitățile protejate în locul plății fondului
de handicap către stat cu cele mai mari procente sunt din următoarele industrii: farmaceutică, transport și servicii pentru afaceri (fiecare
cu 50%), energie și utilități (43%), produse de consum media și publicitate (33%).
100%
70%
75%
75%
57%
75%
100%
100%
100%
50%
75%
67%
100%
80%
67%
76%
100%
50%
100%
50%
100%
30%
25%
25%
43%
25%
50%
25%
33%
20%
33%
24%
50%
50%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Agricultură
Comerţ cu amănuntul sau cu ridicată
Construcţii
Echipamente electrice şi electronice
Energie și Utilități
Industria alimentară, băuturi, tutun
Industria auto
Industria chimică
Industria constructoare de masini
Industria farmaceutică
IT, software, internet
Media şi publicitate
ONG/patronate/sindicate
Petrol şi gaze
Produse de consum
Servicii financiare
Servicii medicale
Servicii pentru afaceri
Telecom
Transport
Turism şi industria hotelieră
Da
Nu
Total respondenți: 171
(Nu au răspuns: 123)

9. 9
Ați utilizat până acum varianta achiziției de produse de la unitățile protejate
în locul plății fondului de handicap către stat? (o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 1 – În funcție de venituri (mil EUR)
În funcție de venituri companiile care au răspuns că achiziționează produse de la unitățile protejate în locul plății fondului de handicap
către stat, 84% sunt în intervalul de venit 15-49,9 mil. EUR, 83% cu venituri mai mari de 100 mil. EUR și 81% cu venituri între 50 și 99,9
mil. EUR. 50% din companiile cu venituri sub 1 mil. EUR nu achiziționează produse de la unitățile protejate în locul plății fondului de
handicap către stat și pierd astfel șansa unui plus de competitivitate prin reducerea costurilor.
50%
62%
84% 81% 83%
50%
38%
16% 19% 17%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
<1 mil EUR 1 – 14,9 mil EUR 15 – 49,9 mil EUR 50 – 99,9 mil EUR > 100 mil EUR
Nu
Da
Total respondenți: 171
(Nu au răspuns: 123)

10. 10
Care este motivul pentru care nu ați utilizat această facilitate fiscală?
(o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 2
Motivul pentru care nu au utilizat această facilitate fiscală este pentru 48% dintre respondenți faptul că produsele și serviciile unităților
protejate nu sunt de interes pentru activitatea firmei, pentru 18% este necunoașterea prevederilor legii, iar pentru 12% dintre respondenți
este insuficiența informațiilor despre calitatea și credibilitatea produselor sau serviciilor oferite. Deși spectrul de servicii și produse oferite
de unitățile protejate este foarte variat răspunsurile arată un deficit informare despre subiect.
Total respondenți: 40
(Nu au răspuns: 83)
18%
48%
12%
11%
2%
9%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Nu cunosc prevederile legii
Produsele și serviciile unităților protejate nu sunt de
interes pentru activitatea firmei
Nu am avut informații suficiente despre calitatea sau
credibilitatea produselor sau serviciilor oferite
Procedura mi se pare foarte complicată
Prefer să las statul să gestioneze fondurile pentru
persoanele cu handicap
Altul

11. 11
Care este motivul pentru care nu ați utilizat această facilitate fiscală?
(o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 2 – În funcție de venituri (mil EUR)
Cu excepția companiilor aflate pe palierul de venituri între 50 și 99,9 milioane EUR care nu au utilizat această facilitate fiscală din cauza
faptului că nu cunosc prevederile legii, toate celelalte companii au spus că motivul pentru care nu au utilizat această facilitate fiscală este
ca produsele și serviciile unităților protejate nu sunt de interes pentru activitățile firmei.
14%
20%
25%
5%
29%
21%
14%
40%
25%
5% 16%
20%
12%
100%
53%
43%
20%
38%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
<1 mil EUR
1 – 14,9 mil EUR
15 – 49,9 mil EUR
50 – 99,9 mil EUR
> 100 mil EUR
Alt motiv
Nu am avut informații suficiente despre
calitatea sau credibilitatea produselor sau
serviciilor oferite
Nu cunosc prevederile legii
Prefer să las statul să gestioneze fondurile
pentru persoanele cu handicap
Procedura mi se pare foarte complicată
Produsele și serviciile unităților protejate nu
sunt de interes pentru activitatea firmei
Total respondenți: 40
(Nu au răspuns: 83)

12. 12
Care este motivația dumneavoastră pentru care ați ales să colaborați cu o
unitate protejată? (o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 3
Motivația principală a companiilor care aleg să colaboreze cu o unitate protejată este pentru 52% facilitatea fiscală oferită prin care își
reduc costurile (utilizarea fondului de handicap), pentru 32% susținerea persoanelor cu dizabilități angajate în cadrul acestor unități
protejate și pentru 11% inițierea unor practici de business responsabile.
Total respondenți: 116
(Nu au răspuns: 15
52%
32%
11%
3%
2%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Pentru facilitatea fiscală oferită prin care îmi reduc costurile
(utilizarea fondului de handicap)
Astfel pot susține persoanele cu dizabilități angajate în cadrul
acestor unități protejate
Inițiez astfel practici de business responsabile
Sustin sectorul ONG din România (în cazul în care UP este
afiliată unui ONG și profitul UP este utilizat de către ONG
pentru cauzele susținute)
Alta

13. 13
Ce tip de produse sau servicii ați achiziționat utilizând
fondul de handicap? (mai multe variante de răspuns)
Întrebarea 4
În funcție de tipul de produse și servicii achiziționate prin utilizarea fondului de handicap 37% dintre companii achiziționează produse de
birotică și papetărie, 12% achiziționează produse și servicii pentru IT și câte 9% achiziționează produse promoționale respectiv produse
textile.
Total respondenți: 116
(Nu au răspuns: 15
37%
12%
9%
9%
8%
7%
5%
3%
3%
0%
7%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Produse de birotică și papetărie
Produse și servicii pentru IT
Produse promoționale
Produse textile
Servicii de consultanță și HR
Servicii de sanatate (medicina muncii, etc)
Servicii de curățenie
Produse și servicii de marketing/PR
Servicii de arhivare de date
Servicii de contabilitate
Altele

14. 14
Ce tip de produse sau servicii ați achiziționat utilizând
fondul de handicap? (mai multe variante de răspuns)
Întrebarea 4 – În funcție de postul deținut în companie
Cel mai implicat în achiziționarea de produse sau servicii prin utilizarea fondului de handicap este directorul financiar contabil urmat de
președintele consiliului de administrație/președintele/directorul general.
67%
15%
37%
25%
22%
40%
30%
22%
17%
2%
8%
8%
13%
6%
8%
8%
17%
65%
50%
83%
69%
78%
60%
46%
78%
67%
2%
16%
8%
17%
8%
8%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Altele
Produse de birotică și papetărie
Produse promoționale
Produse și servicii de marketing/PR
Produse și servicii pentru IT
Produse textile
Servicii de arhivare de date
Servicii de consultanță și HR
Servicii de curățenie
Servicii de sănătate (medicina muncii, SSM, întreținere corporală, etc)
Altă funcție Director Marketing
Director executiv/ Vice-Preşedinte/ Director operaţional Director Financiar Contabil
Director HR Preşedinte al Consiliului de Administraţie/ Preşedinte/ Director general

15. 15
Care sunt sursele din care v-ați informat cu privire la lista unităților
protejate acreditate? (o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 5
Pentru companii sursele de informare cu privire la lista unităților protejate acreditate provin din recomandări personale (38%), verificarea
statusului financiar conform website-ului Ministerului Finanțelor (26%) și verificarea website-ului al unităților protejate (25%).
38%
26%
25%
5%
6%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Recomandări personale
Verificare status financiar conform website-ului
Ministerului Finanțelor
Verificare website al unității protejate
Existența unui raport anual
Altele
Total respondenți: 116
(Nu au răspuns: 15

16. 16
Care sunt sursele din care v-ați informat cu privire la lista unităților
protejate acreditate? (o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 5 – În funcție de postul deținut în companie
În funcție de postul deținut în companie sursele de informare cu privire la lista unităților protejate acreditate arată că: 67% dintre directorii
de HR verifică website-ul unității protejate, 50% dintre directorii de marketing, 45% dintre directorii financiari, 33% dintre directorii
executivi/vice-președinți/ directori operaționali și 33% dintre președinții consiliilor de administrație/președinți/directori generali se
informează cu ajutorul recomandărilor personale.
Total respondenți: 116
(Nu au răspuns: 15
33%
33%
45%
50%
33%
17%
17%
50%
100%
17%
33%
23%
67%
33%
17%
24% 8%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Asociat activ
Preşedinte al Consiliului de Administraţie/
Preşedinte/ Director general
Director executiv/ Vice-Preşedinte/ Director
operaţional
Director Financiar Contabil
Director Marketing
Director HR
Recomandari personale
Existenta unui raport anual
Verificare website al unitatii protejate
Verificare status financiar pe website-ului Ministerului
Finantelor
Altele

17. 17
Care sunt unitățile protejate de care ați auzit? (toate răspunsurile relevante)
Întrebarea 6
În topul notorietății unităților protejate se afla: La Fântâna, ASCHER, New Desk, Alaturi de Voi, Reb Tech, Pentru Voi, Oameni Buni,
Derzelas, Enable și Personal.
Total respondenți: 116
(Nu au răspuns: 15)

18. 18
Cât de importante sunt criteriile sociale și de mediu în alegerea
colaboratorilor dumneavoastră? (o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 7
Pentru 21% dintre companiile respondente criteriile sociale și de mediu sunt foarte importante în alegerea colaboratorilor, pentru 53%
sunt importante și pentru 20% sunt puțin importante.
Total respondenți: 256
(Nu au răspuns: 38)
Deloc
important
6%
Puțin
important
20%
Important
53%
Foarte
important
21%

19. 19
Cât de importante sunt criteriile sociale și de mediu în alegerea
colaboratorilor dumneavoastră? (o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 7 – În funcție de venituri (mil EUR)
Pentru companiile de pe toate nivelurile de venit criteriile sociale și de mediu în alegerea colaboratorilor sunt importante, opțiunea puțin
important având de asemenea o pondere semnificativă în aprecierea importanței criteriilor sociale și de mediu în alegerea colaboratorilor.
Total respondenți: 256
(Nu au răspuns: 38)
5%
2%
11%
5%
22%
10%
26%
16%
25%
52%
57%
49%
57%
55%
21%
31%
14%
27%
15%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
<1 mil EUR
1 – 14,9 mil EUR
15 – 49,9 mil EUR
50 – 99,9 mil EUR
> 100 mil EUR
Deloc important
Putin important
Important
Foarte important

20. 20
Cât de importante sunt criteriile sociale și de mediu în alegerea
colaboratorilor dumneavoastră? (o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 7 – În funcție de sectorul de activitate
În funcție de sectorul de activitate al companiilor importanța criteriilor sociale și de mediu în alegerea colaboratorilor arată că: sunt foarte importante
pentru 38% dintre companii din industria chimică și 37% dintre companiile din energie și utilități, importante pentru 100% dintre companiile din industria
echipamentelor electrice și electronice și telecom, 83% dintre companiile din industria de petrol și gaze si puțin importante pentru 50% dintre companiile
din turism și industria hotelieră, 45% pentru companiile din industria de media și publicitate.
Total respondenți: 256
(Nu au răspuns: 38)
15%
11%
11%
17%
5%
20%
25%
12%
15%
27%
25%
11%
12%
12%
22%
45%
27%
27%
33%
24%
40%
50%
50%
65%
55%
40%
100%
38%
56%
67%
50%
63%
80%
52%
36%
83%
64%
41%
67%
57%
100%
20%
25%
25%
23%
15%
33%
37%
33%
22%
38%
25%
20%
15%
19%
9%
32%
14%
20%
25%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Altul
Agricultură
Comerţ cu amănuntul sau cu ridicată
Construcţii
Echipamente electrice şi electronice
Energie și Utilități
Industria alimentară, băuturi, tutun
Industria auto
Industria chimică
Industria constructoare de masini
Industria farmaceutică
IT, software, internet
Media şi publicitate
Petrol şi gaze
Produse de consum
Servicii financiare
Servicii medicale
Servicii pentru afaceri
Telecom
Transport
Turism şi industria hotelieră
Deloc important
Putin important
Important
Foarte important

21. 21
Ați direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul
non-guvernamental (ONG) în anul fiscal 2014? (o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 8
Desi 74% dintre companii menționează criteriile sociale și de mediu ca fiind importante pentru ele, doar 54% dintre companiile
respondente spun că au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul non-guvernamental în anul fiscal 2014 în timp
ce 43% spun că nu au direcționat fonduri pe baza acestei legi către ONG-uri.
Total respondenți: 256
(Nu au răspuns: 38)
Da
57%
Nu
43%

22. 22
Ați direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul
non-guvernamental (ONG) în anul fiscal 2014? (o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 8 – În funcție de venituri (mil EUR)
În funcție de venituri companiile care au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul non-guvernamental în anul fiscal 2014, 76% au
venituri mai mari de 100 mil. EUR, 73% sunt în intervalul de venit 15-49,9 mil. EUR, și 65% au venituri între 50 și 99,9 mil. EUR. Dintre companiile care
au răspuns că nu au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul non-guvernamental în anul fiscal 2014, 58% au venituri între 1 si 14,9
milioane EUR, 51% au venituri mai mici de 1 milion EUR și 35% au venituri între 50 și 99,9 milioane EUR.
Total respondenți: 256
(Nu au răspuns: 38)
49%
42%
73%
65%
76%
51%
58%
27%
35%
24%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
<1 mil EUR 1 – 14,9 mil EUR 15 – 49,9 mil EUR 50 – 99,9 mil EUR > 100 mil EUR
Nu
Da

23. 23
Ați direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul
non-guvernamental (ONG) în anul fiscal 2014? (o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 8 – În funcție de sectorul de activitate
În funcție de sectorul de activitate companiile care au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul non-guvernamental în anul fiscal 2014,
primele 3 industrii cu procentaje mari sunt: servicii pentru afaceri (100%), petrol și gaze (88%) și IT, software și internet (80%). Dintre companiile care au
răspuns că nu au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul non-guvernamental în anul fiscal 2014, primele 3 industrii cu procentaje
mari sunt: servicii medicale (80%), ONG/patronate/sindicate (67%) și transport (63%).
Total respondenți: 256
(Nu au răspuns: 38)
100%
88%
80% 78%
68% 67% 67% 67% 62% 59% 59% 55% 53% 50% 50% 47% 45% 41% 38% 33%
20%
58%
13%
20% 22%
32% 33% 33% 33% 38% 41% 41% 45% 47% 50% 50% 53% 55% 59% 63% 67%
80%
42%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Nu
Da

24. 24
Către ce domenii ați direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării în anul
fiscal 2014? (mai multe variante de răspuns)
Întrebarea 9
Domeniile către care companiile au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării în anul fiscal 2014 sunt: educație (26%), sănătate (22%),
protecție socială (21%), sport (15%) și doar 8% pentru artă și 6% pentru mediu.
Total respondenți: 136
(Nu au răspuns: 158)
22%
26%
21%
15%
8%
6%
2%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
Sănătate Educație Protecție
socială
Sport Artă Mediu Altul

25. 25
Către ce domenii ați direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării în anul
fiscal 2014? (mai multe variante de răspuns)
Întrebarea 9 – În funcție de sectorul de activitate
În funcție de sectorul de activitate, domeniile către care companiile au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării în anul fiscal 2014
sunt: industria de media și publicitate (40%), industria auto (33%) și ONG/patronate/sindicate (33%) către educație; servicii medicale
(50%), industria chimică (43%) și petrol și gaze (40%) către sănătate; industria auto (67%), turism și industria hotelieră (40%) și industria
alimentară, băuturi, tutun (40%) către protecție socială.
Total respondenți: 136
(Nu au răspuns: 158)
6%
25%
8%
5%
20%
12%
14%
7%
17%
8%
10%
20%
8%
16%
10%
35%
25%
29%
24%
40%
24%
20%
33%
14%
29%
17%
26%
40%
33%
20%
15%
26%
25%
29%
25%
14%
20%
5%
5%
6%
20%
14%
8%
10%
8%
16%
5%
14%
15%
25%
26%
14%
40%
12%
40%
67%
15%
14%
33%
24%
20%
20%
15%
18%
25%
24%
25%
14%
40%
26%
16%
33%
35%
10%
43%
15%
33%
21%
10%
33%
40%
23%
11%
50%
19%
25%
29%
30%
18%
25%
16%
19%
12%
10%
14%
21%
13%
30%
14%
31%
13%
14%
25%
29%
10%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Altul
Agricultură
Comerţ
Construcţii
Echip. electrice şi electronice
Energie si Utilitati
Industria alimentară, băuturi, tutun
Industria auto
Industria chimică
Industria constructoare de masini
Industria farmaceutică
IT, software, internet
Media şi publicitate
ONG/patronate/sindicate
Petrol şi gaze
Produse de consum
Servicii financiare
Servicii medicale
Servicii pentru afaceri
Telecom
Transport
Turism şi industria hotelieră
Artă
Educație
Mediu
Protecție socială
Sănătate
Sport

26. 26
Către ce domenii ați direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării în anul
fiscal 2014? (mai multe variante de răspuns)
Întrebarea 9 – În funcție de venituri (mil EUR)
Companiile cu venituri peste 100 milioane EUR care au direcționat cele mai multe fonduri pe baza legii sponsorizării în anul fiscal 2014
sunt cele din energie și utilități (58%). Pe palierul celor cu venituri între 50-99,9 milioane EUR, cele mai multe fonduri au fost direcționate
de companiile din domeniul serviciilor medicale (50%), iar pe palierul 15-49,9 milioane EUR in top sunt companiile din construcții (53%).
Total respondenți: 136
(Nu au răspuns: 158)
25%
20%
20%
37%
58%
37%
41%
13%
22%
3%
44%
17%
45%
5%
11%
25%
17%
12%
9%
17%
37%
11%
17%
6%
14%
12%
50%
5%
11%
17%
50%
23%
53%
8%
18%
17%
37%
22%
17%
13%
25%
14%
25%
12%
14%
33%
20%
33%
29%
26%
27%
37%
17%
18%
25%
13%
34%
66%
52%
17%
22%
14%
58%
12%
25%
9%
33%
80%
29%
25%
14%
12%
17%
18%
11%
26%
58%
78%
14%
19%
25%
67%
34%
45%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Altul
Agricultură
Comerţ
Construcţii
Echip. electrice şi electronice
Energie si Utilitati
Industria alimentară, băuturi, tutun
Industria auto
Industria chimică
Industria constructoare de masini
Industria farmaceutică
IT, software, internet
Media şi publicitate
ONG/patronate/sindicate
Petrol şi gaze
Produse de consum
Servicii financiare
Servicii medicale
Servicii pentru afaceri
Telecom
Transport
Turism şi industria hotelieră
> 100 milioane EUR
50 – 99,9 milioane EUR
15 – 49,9 milioane EUR
1 – 14,9 milioane EUR
<1 milion EUR

27. 27
Pentru anul 2015, prevedeți schimbări în ceea ce privește direcționarea de
fonduri către sectorul ONG? (de ex. modificări de buget, schimbare de domenii prioritare,
diversificarea parteneriatelor existente) (o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 10
În ce privește schimbările prevăzute pentru direcționarea de fonduri către sectorul ONG, 75% dintre companii nu prevăd vreo schimbare,
18% prevăd astfel de schimbări în timp ce 7% afirmă posibilitatea unor astfel de schimbări în 2015.
Total respondenți: 179
(Nu au răspuns: 115)
Da
18%
Nu
75%
Posibil
7%

28. 28
Pentru anul 2015, prevedeți schimbări în ceea ce privește direcționarea de
fonduri către sectorul ONG? (de ex. modificări de buget, schimbare de domenii prioritare,
diversificarea parteneriatelor existente) (o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 10 – În funcție de venituri (mil EUR)
În funcție de venituri, distribuția companiilor care nu prevăd schimbări pentru direcționarea de fonduri către sectorul ONG este după cum
urmează: 82% pentru companiile cu venituri între 1 și 14,9 milioane EUR, 77% pentru companiile cu venituri mai mici de 1 milion EUR,
între 15 și 49,9 milioane EUR și peste 100 milioane EUR. Dintre companiile care prevăd schimbări în ce privește direcționarea fondurilor
către sectorul ONG, 23% au venituri mai mari de 100 milioane EUR și 19% venituri mai mici de 1 milion de EUR.
Total respondenți: 179
(Nu au răspuns: 115)
19% 18% 17%
13%
23%
77%
82%
77%
69%
77%
4%
0%
6%
18%
0%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
<1 mil EUR 1 – 14,9 mil EUR 15 – 49,9 mil EUR 50 – 99,9 mil EUR > 100 mil EUR
Da
Nu
Posibil

29. 29
Pentru anul 2015, prevedeți schimbări în ceea ce privește direcționarea de
fonduri către sectorul ONG? (de ex. modificări de buget, schimbare de domenii prioritare,
diversificarea parteneriatelor existente) (o singură variantă de răspuns)
Întrebarea 10 – În funcție de sectorul de activitate
În funcție de sectorul de activitate companiile care prevăd schimbări în ce privește direcționarea de fonduri către sectorul ONG pentru anul 2015,
industriile cu cele mai mari procentaje sunt: industria echipamentelor electrice și electronice, petrol și gaze și servicii medicale (50%). Dintre companiile
care au răspuns că nu prevăd schimbări în ce privește direcționarea de fonduri către sectorul ONG pentru anul 2015, industriile cu cele mai mari
procentaje sunt: energie și utilități, transport, industria farmaceutică și industria constructoare de mașini (100%).
Total respondenți: 179
(Nu au răspuns: 115)
50% 50% 50%
40% 36% 29% 33%
18% 25% 25% 25%
12% 14% 14% 10% 7%
23%
50% 50% 50%
60% 64% 65% 67%
73% 75% 75% 75%
82% 86% 86% 90% 93% 100% 100% 100% 100%
77%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Nu
Da

30. Date demografice
Rezultatele acestui studiu reflectă distribuția celor 294 de
răspunsuri primite la chestionarul online alcătuit din 17
întrebări și aplicat în luna martie 2015.

31. 31
Date demografice
Județul în care se află compania respondentului
Total respondenți: 294
(Nu au răspuns: 0)
Funcția respondentului în cadrul companiei
Total respondenți: 294
(Nu au răspuns: 0)
59%
5%
5%
4%
3%
24%
București
Ilfov
Timiș
Cluj
Sibiu
Altul

32. 32
Date demografice
Categoria de vârstă a respondentului
Total respondenți: 179
(Nu au răspuns: 115)
Număr de angajați în compania respondentului
Total respondenți: 179
(Nu au răspuns: 115)
7%
39%54%
18 - 29 ani
30 - 40 ani
Peste 40 de ani
40%
8%
26%
10%
17%
0% 10% 20% 30% 40% 50%
Sub 50 angajați
Între 51-100 angajați
Între 101-500 angajați
Între 501-1000 angajați
Peste 1000 angajați

33. 33
Date demografice
Nivel de venituri ale firmei respondentului
Total respondenți: 294
(Nu au răspuns: 0)
Sectorul de activitate a firmei respondentului
Total respondenți: 294
(Nu au răspuns: 0)
25%
27%19%
9%
20% <1 mil EUR
1 – 14,9 mil EUR
15 – 49,9 mil EUR
50 – 99,9 mil EUR
> 100 mil EUR
10%
1%
1%
1%
1%
1%
2%
2%
2%
3%
3%
3%
4%
4%
4%
5%
5%
6%
8%
9%
11%
12%
0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14%
Altul
Produse de larg consum
Telecom
Servicii medicale
Transport
Ind. constructoare de masini
Industria farmaceutică
Agricultură
Petrol şi gaze
Industria chimică
Echip. electrice şi electronice
Turism şi industria hotelieră
Media şi publicitate
Industria auto
Energie si Utilitati
Ind. alimentară, băuturi, tutun
Construcţii
ONG / Patronate / Sindicate
Servicii financiare
Servicii pentru afaceri
IT, software, internet
Comerţ

34. 34
Elena Badea
Head of Market Enablement
EY Romania
elena.badea@ro.ey.com
Teia Gavrilescu
Președinte
Asociația ViitorPlus
teia.gavrilescu@viitorplus.ro
Dorim să le mulțumim tuturor respondenților pentru că au dat curs invitației
noastre și au susținut demersul nostru prin răspunsurile acordate.
Doris Stroiescu
Manager întreprinderi sociale
Asociația ViitorPlus
doris.stroiescu@viitorplus.ro
Constantin Măgdălina
Knowledge Management Officer
EY Romania
constantin.magdalina@ro.ey.com
Echipa de proiect
Gabriela Streza
EOY Program Manager
EY Romania
gabriela.streza@ro.ey.com
Oana Gorbănescu
Communication & CSR Officer
EY Romania
oana.gorbanescu@ro.ey.com
Gabriela Ticu
Digital Communication Specialist
Asociația ViitorPlus
gabriela.ticu@viitorplus.ro
Acesta este un studiu/analiză cantitativă care își propune să evidențieze tendințe în legătură cu aceasta temă și să pună la îndemână
ipoteze de lucru ce pot fi ulterior validate prin cercetări de piață extinse, pe eșantioane reprezentative. Acest material este conform
informaţiilor pe care le deţinem la momentul redactării. El are un caracter informativ şi de aceea se recomandă apelarea la asistenţă
specializată înainte de a întreprinde orice acţiune în baza lui.

35. 35
• Legea nr. 448/2006 republicată, cu modificările și completările ulterioare
• H.G. nr. 268/2007 – Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 448
• O.U.G. nr. 86/2008 de modificare a Legii nr. 448
• Ordinul nr. 590/2008 cu privire la aprobarea Instrucțiunilor pentru aplicarea art. 78 din Legea nr.
448/2006
• Legea nr. 207/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 86/2008 pentru modificarea Legii nr. 448/2006
• H.G. nr. 89/2010 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 268/2007
• Ordinul nr. 1372/29.09.2010, al Ministrului Muncii, Familiei și Protecției Sociale privind aprobarea
Procedurii de autorizare a unităților protejate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
676/5.10.2010
• Codului Fiscal, Titlul II Impozitul pe profit Cap. II Calculul profitului impozabil, Art. 21 Cheltuieli, cu
privire la cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private
Anexa 1 – Legislație relevantă

36. 36
Compania are un număr de 100 angajați. În conformitate cu legile în vigoare compania are obligația de
a angaja 4% din acest total persoane cu handicap, ceea ce înseamnă un total de 4 persoane.
Dacă firma preferă constituirea fondului de handicap și vărsarea acestuia lunar la bugetul statului în
detrimentul angajării a 4% din totalul anagajaților persoane cu handicap, rezultă o cheltuială totală
lunară de:
50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au
angajat persoane cu handicap:
50% x 975 lei (salariu brut minim pe economie valabil în februarie 2015) x 4 persoane = 1.950 lei/lunar
1.950 lei/lună x 12 luni = 23.400 lei/an
Acest cost poate fi transformat în avantaj, în conformitate cu Legea nr. 448/2006, achiziționând produse
sau servicii de la unități protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma
datorată la bugetul de stat.
Anexa 2 – Exemplu de calcul ilustrativ

37. ViitorPlus – Asociația pentru dezvoltare durabilă
Punct de lucru: Str. Sarmizegetusa nr. 4
Et. 1, sector 3, 030192 Bucureşti
Tel: (021) 210 20 31
Email: viitorplus@viitorplus.ro
Website: viitorplus.ro
Despre unitatea protejata ViitorPlus citiți aici:
http://atelieruldepanza.ro/unitate-protejata/
Iar despre legea sponsorizarii citiți aici:
http://www.viitorplus.ro/legeasponsorizarii
Ernst & Young SRL
Clădirea Bucharest Tower Center
Bd. Ion Mihalache nr. 15-17
Sector 1, 017111, București
Tel: (021) 402 4000
Email: office@ro.ey.com
Website: eyromania.ro