170694006 biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a-ed-corint

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
-Manual pentru clasa a Xl-a
Dan Cristescu
Carmen Selevistru
Bogdan Voiculescu
Cezar Th. Niculescu
Radu Carmaciu
oRl l

CUPRINS
I ALCAIUIREA COFPIJLU UMAN
Topog.alia organetor 9i sjstem.to. de orsane
Nivelurl de ortanizsr.
Celule. t€surufl orgdne si*me de o.!ane,
I
oruanism b
tuura.
13
P6
32
33
56
5a
53
€o
.60
63
II FUNCTILF FUNDAMENTALE ALE
ORGAN]SMULLII UMAN
A. Funcliiie de m slie
I Sisrenurnenos . .
Maduva spmsr
Ssbmu ieryos veseraiv
2 Anarrabrr
anaitdbrut I nestez c
Ana :aroru dhdv
an d%tod q usr.r v
Ana zabtu vzua
Ana nabru acusnclvesr bu ar
3 Gandeo endofne
H'pofza
caidere sup€rcf,ae
Tmda
Fara!rcdee
FandEasurendDcnn
Ep fza (qanda p neahl
Tnusur
.1 Mgcarea
Aftcuratlie
Ssbmu nuscutar ..
B. Funcljie de nue4ie 14
1 0 sesta r absotuia
Digestia . . j5
Absorbta nbst na d 0a nNe ur ni€srnu ui
btE) ao
Doesi6 dbsorbta gisecrcta ta nj€!i
nt€si iu u gros al
2 Circu ai6
Grupe e sanovne rmnsluzra a5
Femosbza 9 co6s! a.ea sangeu A6
Marea 9 ra cnDuale 87
Circu atra linfat ca aA
Acllir.r€a cadracd . 90
3 Bospraiia 97
Pdmen ..97
4 ErcEta JO3
1D3
Corrpdztia chmc6 a u nei .. tOE
E MebhDtismu. . joa
Mebbo smutinbmedar lo3
Merabdr'smu erer!*c 111
Folui s va oarea enerqottc6 a quurmenEtor 1 1 3
c. Fundia de reproducere 116
Si6bmurrepmducdhr ... jt6
ApaEtll qen i: fsmnin j16
Aparct! qen'ra nrascu n .. j17
FzoDOa oEaneor ds Epmducers rj9
sandbiea repmdlDeni 1P2
Prann nq tam lra rcP
Con.eptE gtconk.epie tpp
Sam,na s ndgtercd rcP
D. o.sanismul- u. tor unibr
FDmeosbu a medL ui nem .

I. ALCATUIREA
COFIPULUI UMAN
in coD omenesc, ceLuLele si tesuiun e aL.atures.
ogane i sisr€'re d€ organe
Oraanele sunt forfrate dlD qrupan de ceille ;L
iesutu;i c e si! diferenlal in rede.ea indeF,inin,
anumilo fun.tLi in organism Orsanele n!fuld.ne:
za izolat in orqanism, cjin sf;ns corelale ree d
allele. Pentru organele Lntede. e f
Shtemele de organe sunt unLbtj moifoLogr.e.te
jndepLines. pdncipaleLe fun.tii ale orqanLsmuluj: ie
relatie de nut.ilie :i de rcp.odu.erc
Seanente e co.puLdi ma
Corpulumai este a caiuir din .ap, gaL hn.tu si
membre. Capul, i mpreun; .u @trl.Iomeaa exuemi
(,prlesi. a. uL d panea.iandd. (are.ore
spunde neutu dnuu (.utacfanbnol .iPafrea ra.ii
La .are.orcspunde vis.ero.ra.iuLui (lata)
GIlraste seqmenrrlc e leasa capllde lrunchi
'pEzintd
e eme.le somdice (mus.hi, oase, a fric u La-
tii) sj eiscere (arnge, tahee esolag iiroida pamii
Tnrnchrn(6s.I 2) este lomd din tomce, abdc
men s peLvis. in inte orul lor se qasesc caviblile
tonc.a abdominab 9i p. viana care adaPosres. vis
cereLe. Cavitaiea Lra.i.a este seParab de cavitatea
abdominala Drintun muschl nlmn dialGqma
Cavitaiea abd;mioala se corrinua cu cea pelvian6,
. e esre limiiata infenorde d;frasda perjneal;.
lle,nblere Cele supeiome se leas6 de trunchi
prid .edtla s.apularai po4iuoea l.r ljbe& ar€ tei
segmente bial sntebkt n mana; cee inlc.ioa.e $
eaga de t un.hi pr n .entura peviana, sipodiu.ea lor
lLbE.a prezLnta. de asemenea. tei seqmenle coaP$,
Plarm!.apdnui alonrjce
?.nd prc.narea pozitiei segmenielo. care alca
'res..r-.i imenes. se folosesc. ca e emenb de
:.:.:r.. :xe siP anlri(fLq.3)
a:-:l:ren.s.eneak6ititdupaProcipju sime
:::.:l:r:2. ii:nd !n corp lndme
ra..:!tLad dirensiunior spitjuuL sise ii'
{r: :
-j:r
r: :- .r,l lLrgiii c.auLui,ene ver
tict h :- s -. :: ::i: !!tei.. (.ranial) 5l inle.ior
(ca!a:ll.E :;-: :_.:is:-ri .arul s mergePana
la ni.Llt-::-,:. -_::.. srp€iala i3P1..
Ayul sas,rr. --:-:F::Isrer:.: ena axlls.osi
miico.pliui.rJe r:::z_:-:: ! alr.rl t:ne or
,dr!l taB:€rs:l .::;:j:. :::.j c:rPLluL
Esre ol'ontzL : a:E r. r:l
--!
s : a d!p:
Phnuile Ptin cr. C:- :._ r:: -r::. t(e
Planll saglai t<a prir arLl l.i'gtrohal e sE
tal PLanulc e tece ptu ntlfJ .:- :,-t::1.
impa4indulin doua jda€a sin
n;@rid,! L(.5 c1Enon
6 rtlsd7 rutotrLd4i 3 sdnsi I
,',,r

plan nedioJagftat Panul medi.sgitaleste panul
Planll fronlal merue pa.aLel cu fruntea ! lre.e
prir axu longitudibal si .ei lransversal. E imparle
..aulintr. parle anten@r. (venlral.) ei alta posre
Plarrl hansrarsal eu o,izonbl t{e pin ui e.
lbl s baisverel E impane coQLi int{ parl,e supe
-d kEniarr) ei ab inreri@r. (cauJal6) Planu tans
,nsal esre numit pLanul mehenei c.aulu A.este
axe si planu.i e Lioser si Fnd
elementelor .ohponeote a oive ul fi(atu ..!
Nomenchtu.a matomic.
Odati cu arele 9i panurile corpului ati lacul cu
noshnt; cu unii tem€n crania, caudaL, vental do.
sa!, med;L de€1, sasiial, fmnb tansveGal.
C;nd se v.rbesie de membrcle coD!|0j, se foLo
sesc tennen i prorimal pent.u rormatiunile mai
apropiate de cenluri sidisrai pcnt celc maiind.
ti nraia. se t.ioserle te.menul ,o/arsau palnaa
pent.u fomaiiunil€ palmei ar la picio. iemeniiplan.
lar penh fo.maliuoLb din bpa pL.i. luisidorsai
pentu IomatiuniLe sLpendre dle laber pici..ului
Superli.aal sj p..lrnd sunt termenicare araG gradu
de apropiere lat6 de suprclata colpuu
organe, ssteme, vhcere,
tansveEal, p.oximal. dcta
CeLr
CeLua e$e unitalea de bad molofunctional6 si
;--_.!.d a o.sanizdni mate.iei viL. P
i r qrur,.oisiituidd dife.iie tesuru.i.
Pbnlnb de odenrare ale coorndl sunl a.Baoilrlj
b. fbnla! c. longitudinal; d trasveEl
O CoflpLbl sp4iil€ punchte o lemdij cor€s-
Plnul frontal merge pmlel .u .....,.,.......,-- ti
te€ pnn 1 ..-.-,...,,-.-.... ti ul ..,....-.-,,.,,- El
inparte colpulintrc D te ,,,,,-.-.,,,..,-.-.-.. t alh
F..na ce uleLor asie legab de fLnclia lo. lnitiaL
loate au fomd gLobuloae, dm u teior pdt deveni lus
lome stelate. cubice cilindi.e etc.i udeLe, crm slnt
celulele saogvine .vu u ce uree anip@se sau c lj
Lasinodse, i si pa sr.eaza foma g.buloasa
Dinensiunr'le celulel.r vdiaz; in Junctie de spe
cialiu ea lor, de starea fizioloq ca a.rganismului de
conditiile medjuluirxtem v-sr6 etc Exempehema
tia - ?5u, ovulul- l5l200u,IibB musculara $ia
ta - 5-l5cdrmedia se.onddeft 20-3Ou.
ln alcaiuirea ceulsi d sinqem tei pafri compo
nente p.in.ipale I memb.ana celulara 2. cLtlplashai
Ce lu le, lesut!ri organe sisteme
re 0tgane,0tgantsm
Erisb diledie Djveun de orgaDiz e a co.pu u
,ran. fLe.aE .ontibuind in fioalLa celmo.f.Iunctio
: alinlie<llri orqaohm (riq 4).

r Aefrbtra celuhra (ftn$te plaq.6tica, plF
mal€ma) inconloara .elu a. ii conr€ra roma si
=e€E
$rudunb inte.ne ale ce uLei de mediul exhdlhr'
Este akatuita,in DnDcipal, did losfo ipide 5ipmt€ine
Fosfo ipide e suoi astfel dispusq jncat portiuned ld
hid.ofila f.neaa un bista! jn inte orul catuia se
lo. h'droloba A.est nez
h'drord
'en.ih.".a.
p.erul ransmembEna, al
molscuLelor hidro$lubile ri al ilnilor ComP.nenta
prolei.6 este .ea care rcalkeaz; Iuncl ile specializate
ale membranei ei mecanismee de tansport traos
membranar. Proteinele se pot afla pe lata extefr iu
i.tffi a ftmb'fti p'sum si hismeDbranai De
ft NidEk nu sunt unifom distdbuite i o cadrul
srtuni 6ridi." u.6t model sblcruraL a fost denu
mir ncleld hdii. flud (fig 5) l!efibEna conline
r dL-oi€ Ldc+rireru e qlorip der abete pe rdtd
JI
..tt "r
:q
r€4cd4@A.deir.s
:t;,;:, .:
* '*'
F46crFiroF.rd.!(!sla@'o+z

La trie e..lu e clop asnrd prez nra diter te prclLh.
;i a..perjte de plasmalen, Urcle por a ienrp.rrra
:: r.od.nale de Lpu pseldop.deLf (ler.o. ..),
r lee pe.mdnenre ni.ro!iiGpiiel
: rru ep leLiul tu b ilor .enaLi), .i (ep ie iut jni..asej
:-hee)eu &sm.znin .olPus.uli d. eq6rurr.are
r-lLlaize,i.eueh.pitet:e
2 Cit plasmd are ! nru.ruri.!mplexd la nv.lu
! resrasur;ndu se priri.ipi ele flnctir [ita e. Ene Ln
r' n. e ned Lle I sP.^cP.k pa.
rih Ll t. mr.lLn ..lLl
daLe rc s. oases. in iniscarc brnMiade Fln.tiona
.itotldsma e. Da te nesru.rtrrr, h.opldsms, si
. prle st' cturata. .rgar le e celu e (!r 6). A.rs
i.a sun de d.la !pu.i: comDE i
5pecif.e p.ezanre numa ri iiuriire c.lue. unde
indeplL4.sc Iun.ii spe.ia e
Sku.turd
shren cdarkur.' c e ieald dashJm
ovare eu rotud? r 50 250 Ar E^ 5b
snbr membnn fom4 d i n cra ri maoovez clb n din cis
prokkd) PrczrL un fterF exkm (m€mb€id e snal umd de
.ondnaE, in cde se aJla snemele enzimdiae 6c rcdized6 ros
forirarB oxidadc Ginrez ArP)
corpu<uli iterici rdsp5nditj in
luleh ras-ir e (reumic
sb
'n
hpu d ! zunn.€.
!ae E5ts rom d,n doi (enr o
unu pe.edal r noqm! de o bE de ( bpb.;, s{es
tjcureror c € padddjn etu
L Nu.leu .nP ! fdt. r
rrrJa ,ufi|irp ese.b qe.u Pi
Lldmei !e I rn.
r - db rs i !eu I ri.. ir! trnimdd d.n ,
(..r! e id p.i:e m!c.rse) Arc de .bi.ei rjma
rf!,nrn,r nr.l.ildr r1a..ilalea cetute d rrir
mononu.Leaie d pol exna s er.epli .elu. bintr
c.de thepdlcrce). polLnu.l.aic (ribro n s.u a
nrde). rnu. eile (h.nraria edu 1r)
Sediul loslo r6.il oxidadve, cu
,dJioiibrilcL suni ea'neird ..nra.tje di s .o
/Yelf.librikre constjttric . Frei .are sE nrrde
in axopasma I ii tlend.iie
colpii ,i{r55r (.olPi tisroizil smr ..hvaleiri .
e,ganopLasmei Peit.u .. u a nerrQi
ln atam drqaniie !r..mrnc s sp€l.e in cjt.pas
md se ma gasesc s nclLridnie. r.p asnrrjce..re ar
.?iacr.r renrp.Er sin'n reD.ezenbt. ldn nrru e de
{bsb i de reaaa pndd de icde s iiqnmr

Ddc isirnii. n!.1c!r!i Pot
corcsp'nz 1. ..uu lun.r.r3
apln de l,I 1,.1.! il.Prsnr.
r'lenbEna.er i prerrt, Psmeabltale s...
0!d p.Dt! rtnie ro..tle s
r.erna !efl.tre Li s.hmb bCi,..li.ra d.rbn:n
re n!.t!e sip.ods i .:abi,innu! ..Ll3r pre
.rm . rn tarsf.r ,i. .4e dc1: n:! iP ii .:
Meriiisiele iTpl.ale ir l,3rrPonii r':nsnr.m'
I'an p.: i C.!pd. ir J.u. rrPq
r...!b :.erenb Lrrr pr.ten.
L.d.aq) si necisF.
.;rc ne.esita p,erei:r ur.. *rrel de t.rt.ne Din
prnLa.aieq.r.Id. p :e d lurJnri s .sn.ua ii njr
a d.La dituz unea fs.litaii s tatrsPrnu ..i1
Lln.lt .d de i casf.a l,ariPLnu,lrin!m.'r
brnr lre.rx de ..nslmd energetn ne.elr pcn
lru ra:liz ea lLil A{aeL, erLsra rraJsPon rainL.3r.
rr fe..sita ene.se Pentu a se dertisl.a!rup nd.
.ifLrur.: osmod r diflziune. fa. Litah. sL na,r'
,.rr..ri, c . ne.dsni cheltuidla eie lJeticd I TPj
. ]{ecan isme care nu utllizeaza p'oteine
iriri!, t.r ri t 7l Moe.LLele unli siz,.a si m*
.:a!. r i-trLi af jnti, soutie. !e gases. inll.
- :rI :.z-:JJtut. Pemrai.nt rc! tat aLeneigai
t ui !.!m dai de
:- !:. r rr. Dr :.!ei . i Ja .ii. .n erist;
"'
difd-
-Et :. i. _.:1r:r . rg,rJ . : d. tunG iol a) 1 re
dij::::::-.ii:e l t' r|: mis.d.ea l].le
.u r':,:e ! : -r. :..:!D d {Pnb ! sa dish
D::.it:tr.:.-
. J jrr Nr.: ri e.LjP,i r.r.
..ereT::./!:]htril.]|
Sra.IJa t!.r., 1r( .LUi,d. ncnrbf.na
i! nd n Lll iucicJ
tlirrt{.r r!.. d prrras .ne drllr..u n.ut
lLh t :nined !inrrt dLr :!
. Prernr nbozlnLi
'..
rp n!.ear s!t, .d lrnr !: t. .ari.'itrrin. .
ex ni : rerea d. i Lai,,rlr sL'i.i I: n .dLisrrnu
arL nn. Je d.mrna di:: e
.elu i e se f.mEdt .r. n-iri, i:ruiL.Lr Anrl
drr.ri n. dc Ljtde s tnr Ji a: s lt
,!lL'
m.nbn rJ.cllard. r t,p:sm:
PndrP?sit. -:. _:r
lr.z.mi ..n[i.o! nrd.] .P:rar !;s
Col.anadin sbnqa cupinde orsanjtele comune din
.roplasmd ulPa dn d,edpra une.d'nLre tuncr le
a.Fno, As@tj or4anit.e cu lun4le .ores
a. cn.uLat a iNacnophs
2 mito.ond le b sidteza proieica
3. rcticulul c Lsfo.ilaea oxidativa cu
endoplasmat. e berarc de enarg e
4 ap dulCogi d e^.re1h unor sub ante
.elulare
ll. !.1. a! r r-ie tie pr.Fr.tl sdiarale sj :pe
iat .u:e l! :s!tu,: ndePLirieamur spa.r.in
.Lp,re FfrJLrr
.:r r,:r:.n Ll: r slud ne ij.','
:<:l! s,,rr s::r:i t:r:pJ lr t?nfenrb.:ni c;t
i_- E- Aa
^

a
t*o
E9a'Elpdnel
$eroizi
^loleculsle
orsanice care pEzinb lesdiuri
covalenie polare, dar nu suot ,_ntarcate electic, de
exemplu COl etanolu sau ureea, poL de asemenea,
difuz prjn memb.ana celu aia. M.le.uLele po izate
maiman, de exempLu gLuco.a. nu
brana .eluLa., prib difuziune 9i, de aceea, au nevoie
Deasemen€a memtada nu pemite p5saldlLoni.
iber acesta va avea Loc dod la nivelulcanaLeior ioni
ce cu struciura protejc6, formaljudi membranare cu
dimensiuni ala t de mic incatnu pot fivizualizate nic
.bia. cu arutorul miooscopuLui e ectonic
Osno2a est€ difuziuoea apei (solv€ntului) dinho
soluiie. PenLa ca ea sa 5e produca, membrana caie
sepad cele doua compa{imente trebuje sd fie semi
pemeabil; (sa fie mai permeabja pentu moie.ulele
de solvenl decat penb!.eLe de salvit). Apa va tece
din companimentulin c e .od.€nlalia ej esre mai
mare (solutie maidiluab)jn celcu concent.alie mai
n ca (solulie maj concenrrat6)
Fo,4a ca€ trebuie ap icata pentru a preveni os'
moa $ numegte presiune osmotica Ea rste propor
tionala .u numarul de pardcu e dizolvde in solutie.
. l4eenbme @ uute!* pDtein. t'eqrorr@
l"lole.ulele orqanice po adzate 9i cu greutale mol'
(uLa.l da.e t.averseaza membkna celulara cu ajuro
Lp..teineLor transportore membEnare. Ace$ rp de
tanspofr e*. specific, sdurabil (va exista un nans
bsbno si pent.u
aceea$i proieina nanspofroa.e poate aplrea .om
petilia lnrre moLecuele de transpituL
Dilu,rn€a Iadrrlara ln acesr .aa moe.ulee se
deplaseaa confom g.adienlului d
nu este nfte$ra ede.gie penLa transPo(
Laturorlla.trD (fiq. 3) asiou.a depLasarea moL
eculelor i a ionilor inpolnva Eadientelor Lor de con
.entralje si se desfaroma cu consum de enetgie
Iuhizatd de AT. Este de mai multe iipu.i:
pamar pen[ru luncliona@ proteinei tans9od.are
esl€ n6esa.a hdoiz d.d a A1?ului.ld ac6t ca4
Droteineie hnspodd.e * ndesc pompe
secundar (.otansp.d) ercisia nece$d Pentu
tadslerul ufei mol{ule sau ionimpotiva gEdied!'
tui sau de concentralie este obtinuh prid tansfe.u
altei enersLi conf.m sradientului ei de concennafa.
De exedpl!, ponpa de fa'/r .
O cateso.ie sp{iala de ir spon este cel vsicu
lar. Acesb poate Ii: endocitoza, in .are mdehalul ex
ta.elul este caDtat jn vezicule fomde p.in i.vaqi
na.ea membraDe .elula.e sl tknsfekt inirscelular, sau
exdto,a, in c.re maie.ial inh.eluld esie captat in
brana c€LuLtua. iar
continurul Lor va ll .limLnat id exteriorul celuLei Fome
pa{icu aE de endocito,s sunt IagNitoza ti pinmiioa
Potdlialul de mmbnF
Pemeabilitatea *lecbva a mefrbranei prezenta
nbacelula.a a moleculeLd nedituzibile incarc e
nesativ ri acu vilaiea pom pei Na_/K c.eeaza odistri
butiejnegal, a sarcjniLo.de opafte tidealta a mem
branej celulare Aceasb dife.enta de poteDtial este
denumird p.renrial de menbmna.
'Potentidd mdbtlM d€ repaus are o vaLoaie
medie de 65mv pana la 35mV (vahare apropiata
d-" cea a potenft u ui de e.hillb.u pentJu Ki $i depin
de de pemeabilitatea nembmnei penh d Ieritele
tip0ride ioni. Temenulde repaus e*e intodus pen
tru adesemna unpotentaLde mefrbrana atunc cand
la niveLul acesteia nu se produc impulsu.i eledice.
valomea acestui potential se dato'€azd a.tivitatii
p.mpei Na'/Ka care.eiltoJuce in cellb K' diauzat
a exleno. al expulzeda Naa patuns in celula.inFun
rapod de 2 Ka la 3 laa. in acesr mod, o celula ii men
tine relativ conslarta concenirati. inhac€lulara a ioni
lorde Na siK i un potentialmefrbtuna..onstant,
. PoknFad & 6c1ift este modirica.ea tempo.ad
a poientjalului de membrana (fis. 9). CeLuleLe sbnulaie
sldi. sederda potentiale de aclrune prin modjica
rea potenlalului de membEna
^4ecanismee
de p.o
duce.q asp{tul ri durela polenlialuluide adiune sut
dile.ile jn functie de npd de celuld da. phncipiuL de
bd este a.elasi: m.dl6.area potentialulul de mem
bmna se daioreazi unor curenli e {tsici c e apa. la
tEerea ioDilor prin cana e e membBnare specifi.e, ce
e inchid su s deschid in fundie de va mrea polen
lraluhi de membEna Pentto a enumere fazee poien
iElului de actiune, se p@t€ u. ca exemplu neu.onul.
Pragrlj celulele ercitabile se depoadzeaza ra
pid, daca valoarea poten lh u lu i de membrana esie .e
dusa a un nveLcnric, numii porenLkl ptaq. adala
acestpftq aiins, depoLa.narea este spontana.

Pendda Efnctat, .ep.ezidta inteNalulde timp pe
parcursul cdruLa este dificil de obtinut uo poteniial de
acliune E sia d.ua perioade refE.b.e
. De.iMda refiack16 absoluta, pe parcu$ulca.eia,
indifereni de intensibtea *inuluLui,nu se Poate.bti
ie u n nou poteotial de a ctune C upn nde Panb asceo'
denl, a potedljaluluide actiun€ 9i. poduoe nin cea
des.endedb 9i se daloreaza inactiv&ii ca mle or Pen
.per.add EfEcldfd rclatva, pe par.u6u rareia
do lea potenia de
'!une
d.ca
sti muld este suficieni d e puiemi.. Poten lh u L de acri-
une obtjnui 3stfeLare o vireza de apa'itie a Paniei as
.endente ma, n,cd sio ampliludine mai.edusa d(at
Potentia u de actiune odda senerct in orice pun.t
al m. memb.ane €xcibbiLe. va stimula. b randll Lui,
zoneLe adia.enle ale ac6te a. propa@ndu-* in ambele
sensu.i, pana a comp ab depolarizre a membEoei
T.ansmiterea depoLa.izarii i n lunqul unei fib.e nenoa'
se sau musculare pdta denumnea de mpuls (ner
Ptup etatile spec aLe als celrleLo. sunt corldctl'
tated (prcpnebtea c.lulelo. nus.ulare de a transfor
ma enercia.hinL.l a un.t compusiin enersie meca
nica) ri aclivilatea setode Fiecac .elula sinieti
zeaza slbslanlele proteice si liDidi.e p.opni, necesare
panrrurera.erca nru.tur or pentrucEnerc s nmul
tre Unee rdule
'du
spe<'alizd n ptudurerca de
subsiante pe care e.exp.na"jn mediulintem (secF
tie endocrina)sau exteh (se.Ietje exocnna)
Fre e Ptul.ln d. E lE
PotentiaLulde acliune e$e un .aspuns de tip -rot
eu nimic: sljmuiicu o ini€nsibte infenoara p.asu
Lui, sub iminan. nu provoaca depoladarea I declan
sarea unuijmpus. a. stimlli supklininan nu der.r
mina o.eaclie maiampla decst stjnuluLpreg
-Panta ascenaenft depoLtunarea apare dupa
a[rcerea potenlialului prag si se datoreat crc$en
perm€bilitalii memb.ane pentu Nar ac6ta va inba
in cetub prin canae speciaLe peod acest ion ca.e
suni vollaidependente rjcare ss des.hid atunci c;od
potentialuide membran6 aringe valoarea pEg
-Panta descendenrd tepoLtutarea): Potenlialul
revine catre valoarea de .epaus. A.est lapt se datc
reda iegjrii K' din ce u a prin caoale speciale Penb
acest ion ca.e se deschid. de asemenea in prezenia
I
'::1t":til
tl
I
"1""
F9joDfuuEblb&du,i&Pfu

Cifuzunc ,-m.ri. btrisp. r.tir taisp.fr p:!r
plti:d .F m.mb,ana p..iin..,ca,acb.e !,!tr L EPIEUAL
(unrtrari eislhe si Lidfar ce
ficdJ
.P5 d' - c nddc c
.plu.hta pavimei'or ke6rn4i (eidsfr, rine
l4doishuL .dre ntresita prezeota unor prolelbe
membrmare bansponmre este, a osmoza; b. Per
meabilitatea neselectvai.. dijuziuneaid djiuziu€
Poientialul de membrana poate Ii: a. constan!
b. idverst c.de actilnqd de repaus
6 EnmeEF pdn.ipalele proprietati generale !i spe
Luctate ptoclicA
ObsrvaE €pit€liului de aspsn€
Ilai.rrar n€.esai penuta p.ntu dinu ser hi!
losic, eprubere, pipet6, solutie l% alba$'u & meii
lm centilug6 mic.osc.p, ame,lameie ac spaiuLaq
ceue descuamate de pe mucoasa bucrl;
,jlod de lu.r!. Se c ale*e gure cu ap6. se .fcc
iueiza ui peijal .u o pe.iula umeziir: in er fi.io
looic Se .l6teste pe ula ink.o eptubela cu ser
l,ioloaJic. se adausdo pLcdtud dinsolulLa l9i" albas
lru de metilen. Se centifustudza sau se dtr dtea:J
(30 mid), * ia din dep.zLtulde pe fundulcp.ubelei
si, cu un d. sp uat, se face un preparar mic.o
sclpi( inft lamr si amela.
Re..rarea celule or se p.ate face si p.in kzui
rea Ls. a a fetelsupero ea imbii.u padea neas
cutib a ure lame de bd.eag rimelilarea razaturii.
i.'nrale di.er.sinLlar. Gre indepirres. tr I gd
'r
..eis gup de rLr.ri.
Gn!. srnt lrtre,nne Pie p,nt
..Lild4 ! . runrL c;nd .sir in
rri,dne stbnanL dc. m.nf nr n.:nrbre:nrre,
!ubn.nl. lLnl.rirenu a _
-riPu 6 .odoane .erlbE Gden.
h pdln:' gandde Pdd ojJel
s nplu (! bula( acino,
.omprs (!ubr oi.inos)
I at inereite alte lcsuiw casi uneco,sane
.adip6 ,n I tu Lnof or$n! rdmh fthi) s ablu,
.ad !snos - hi!iR GfriraF rcsbc :inqb. hh.ar.
hdes an (comp{ri d iluele deld ltiq
'spoiqios lt h(uL:ri cpirizelo 1]e1..
lLmgi'ihintdoiualol{!de,ilab
. irbr m*.h i schelerki Gomd .D
.Gcd vkeG rim! tiL'nir (ii kh)

Lucmte ptoctch
Ob*ryati pe preparatele micrcscopic€ dln
colec.ia bboEtorului de btolode ditqle bpud
d€ clule 9i !es!tun, inceEand s6 iddinGt @n'
Puteli lae ti ob* alii mm*ode p€ntru
tsutunh cddihqln@ qi muscul'e. dupa o dise
lie efect@ra Pe o broasa su @ lePu€
tuz4j pdncipaleL. funclii aLe o.ganismulu n tucruile @ k r.dn.aza, lolosind $ cunostintele dobafr
Denun$ .omponenteLe celdlej djn figsa aLtuEia
AsiaF organree celularc din PIm cd@a d
eandpnan h .or.<ornztm.e din ad@ colcr't
, -tuta poinl t€I, "{e a temd c.d,u:0.-.pd!cclj c 'bd
husllda nercdd d Danusrlad
Sllbihi dacb e.unlorlle lecate p.in conjun4ia ,d@d4e' sunt adev6rate sau raisq ln cazul jn cde le
considect adevarare det@}mfl daca inft el€ €x]3la sau nu o relarie d€ .aualitate
Cnoplasma este uo sistem coloida! ae@te.e nediul de dispdrsie €sie asmblul mjceliilor .oloidale jar
Neurcnul nu se dividq deoarece ou ar€ ln compon€nla e centr@omul organii aehlar cu rol jn inmullj€a

II. FUNCTIILE
FUNDAMENTALE
ALE ORGANISMULUI
UMAN
1. Sistemul nervos
Sistemul neryoq impreuna cu sistefrll €ndocnn,
relleaa najoritarea functiilor organismului. SisremuL
nenos (sN) ar€ rol jn sp{ial jn EgLa.ea activibiii
musculatuni i a slandelor se.reto.ii GEt dft.inq
cai $i endocnne), in timp ce sistemul eodocnn re
gleaa in pa.cipa Juncliile metaloli.e. Reslarea act
vitadi musculaturii
somatjc iar reslarca activita[ i m us.liabni visce.a e
ria slandelor (srD eiendmdne)esie real;au ds sN
verletativ.lntreSNsisistemulendo
Compa.timenrele f64ionale ale sistemului nedos
Reglarea neryoas6 a funcliilor corpulu se bazeda
pe activitatea centilo' neryo$ care prelucreaa infar
matiile pimite ti apoj e aboEa2a
bansmi€ ef€.tonlor Din acest puoct de vedere, 6e
.a.€ ceotru nenos p.ate fi separat in do0a .ompar
'
compa.tmenluL seuitM unde sosesc infomari
ile culese a nivelul receprorjoi
. coD panjm.dtul m.to( care iransmile comenzile
Atadar,Iieca€ orsan neruos are doua fun.tri lufr
damentaLe lunctia seEiljva rifunclh nororie
Li o,veLul emjsferelo. ce.ebrate mai apare i func
lra psihica. Separa.ea lunctiilor sistemului ne os jn
lunclij ssDirjve, motod 5i psihice este rjii.jala si
in realibte, nu exista acuvibte senzitivi f&a ma
nLfeslrr mo on. r !keeEa. ar sr,n e prh'ce rezulla
din inteqrarea pnmeor doud Toata actiqratea rne.
mului neBos se desfasoala inr! unihle in dive6i.
'FizioloOia neuonului ti a 3inap*i
N@nd rep.ezinta unitatea modGfb.ii.nata
sistemuluj nenos Din punctul de vedere aL fomei
sistemul nen6 cenLal (sNC)
J
t-
al dimensiunilor oeu.onii sunt loade difc.iti Forma
oeurcniLor este v iabila: stelak l.oam.l" anteri. a
a e mrduvei), sre.i.d sau ova . (in qadoli.ni spina ),
ptramidal. (zoneLe motorii ale scoa4ei .ereb.ae) !i
lusifomd (jn sralu p..fund al sc@4ej .erebrale).
ln luoclie de numa.ul prslungiritor, neuronii pot fil
. lnipoliri (celulele .u conun si basicnas€ drn rc
lna) au aspeci gobulos .u o slngu.a prclunsrei
.?s.udounipolarir se afla in gangtjonut spLn, Fj
au o prelunsne care se divde jn -T; defddb se dis
tribuie la perlfe.is iar aronul pdrunde in sisremul
' b,polari de forma rotuoda, .vala sau fusilo.ma
.e e doua prelungripom'nd de l. pol I oput' dr.elu fl
(neuron
' din qano on I sp E C.n 5i ledbutdr
Scaj?a, din reun. i din mu.oasa ottactiv.)i
! nLllipdlarir au o fofrd srelab. piramjdaE su
piritoma ti przinL numeroa* p.elungni dendriii.e
l

'.
N.r.nu Ene frn::: :r i:-. 1- ! ir.i:.ar.
nll)siuna su na n!r.:: . :i:: Id.d.ua
1Dln dr Ld tee reL
,"'r, -.".,L,.. . .
aL esre.eluiifu! p.Eri. : 1:: :-:-,!lrL(ts ll)
an6r nerr.nLl! .i-' _. :r lri,l.rn. (mem'
r,"-i--r-t,., _.'- : ::::i::malsL n!.re,r
d.lrile nia .e Lu .i :::1i:!! .:iE slblre deLinri
reu.oplasnir ..11r.
(frLtoc.ndrii. nbrzti, _i::- ._.':asm Lc .u
.-rruliu se dNi
,rel. imluzui Didmar:: i: r ::_:! !...ir.e ...PLi
iiq.o zi lNnsL) Jin .rr- .i -:i : :e la Saza d.n
li .tr .! r. ii rE:5: :-
, ee .dr e q...5! i: ::!-d Pi ..
s
'n
prelunqi drn .: : :
d!.Lrl Cel,rae r. ::- _::::i, s.nzi!e sitLe
., i rr:... Ce u.l.
**urL".-.t..g.
":L,** .h A-.,:.. !: ::.nL..Einubr
D.ddritel. in oo L::: :j r::: n.lr maiE.oa
se aoDi s. s! ;a 11 i: -:rr.'. ielmribrle
Ac+a deororea: ,-: !- '!lis n il ..ndLc
4. rrene.pFlL q :, o in.j d"
lm) si dai lLrcasi Es!. :- r:: ;ri,r .il.pdsmd
mLruc! Ldr !e,.!1. ae,ex -,lrano'
neur.nbiie llembrard .3J. :r::-:: i+:sma se
drmeste axoema siare Ln:.i .::r:1t ri prrPaCa
De: -r:- a.seuu sad
donul ;mite c.at{rc peq-j. ::. :i J,..ra sd
d ii D.nimed ie niralasE:r:;.: r:r.le raml
.iLi- but.niiic.mindl -..11r r. ..r.d. plne
.u m.dialo .hin.i .a.E if..s,a
tluruuL neno: a lileLl sir:pse:r EurrnLl
'nairnr ic n.udibnle si m l:.'d::L
in.ri!6id ai.nul. se tle..ebes. i i.i.r e de o
.i izarc sistem neru.s peifrrct5:rP) e! SllC
s J. d anr.bllax.nulli. urnti.ar.e st0.rr
-:
;.
si un axD. (scoafra ..,rb€r ..,ebELr.:3. .! ne.
rnreri.arc din madlva spLn Lil
Dup,rn.i.neu,rl l ' tr '!.2t.?tl
r.r sa, din rntsiordloroan smrLli
vise.o*miiivi) mdori aiom: a:r,:!1i ir lesa
Gtumoto,ii si inrercarari (de 3sdaL:) .a,e tu.
legitu.d iDte ie .oniscnziii{ sim.ri.r
diametul ma' mic de 2 ! tj
teac6 ire mielid Rotul mielinei
Aadul
']€@nilor
SNP
. plodu* de c€il]eL s.hNdn 10 eluls prc
r pre?ind discontiuiulj tumjre nod!.
Ranvi4 ce rcprdinb ?.Ful dinft dou.
Axonul nelronilor SNC
.po!u$ de olsodenddle (o

AxonuL neu..nilor SNCAxonul neuronilor SNP
. * dkpune in i!ru| ie.ii de nre n4 iiind fo.
dou. ncnsrr.tii Ratrvier ii corFpunde o sin
. sepad frembEna
s.h*an ds resurur qhjuncriv din jur
. e ror in p.meabili'de i rcz nsF
Nev.oslja G marirere e supe.i.df. rL ra l n.
vtuslil.r depise{e de l0 o.i nLma.ul i.urrnl.r
Foma I d fiemrnLle co.pu ui .eluar p.t I ine le
iar p,elL'igile virdblc ca num6r Se des.rir m.i
mulle rpur de ftvmlll .euri Sch,ai. rslrrrru
. qoCendrosia, ir.r.o r .€!ee ,!f.idm.re n
celLleLe sd. tre fevr.!] ie nrl .ehle .are se JivLd
ens (sunt sjrgurcie .eieile ate rerurrtui nc.rcs
.are dau nartere tudo,il!. dn SllC) iu ..ntin ne.r
.ofbrie siiri.!.piNns Au rlde nip.d pertful
neu o,i. de ptutectie b.l. r.L fao.. ra, rmi.r!!lil
n siileza le.iin. me na siii 5nrdza.id ARN sid
a r.' ibndnr pe. erp.eJ.a7ireLr,,nLru
Cer d n.nmsa ar. D.'llr eiarile.i er.irdb Liid. s
...du.ribiraie :dci p. e ge.e.d Ln frcniizl d.
:.lrn. . e se p npas. sL ene.ondrs lrritu p,.p
dLdte d l.n des. s^ if .dpitu aa.dai nzirr.q.i
Condu.erea impulsului oeryos. Apada unl
P.i.ilaL de actiui. intl 7.ii . mdnn{rie rrr
r.na e dere'. na ap r. liLi d!tr pllenri !1. :.i
r.lLne Lnrun in!nt pui.i I
esle c.nse.iira depo za.i p.Jduse de un p.rerlial
de actiune .nteror A.eana .xp .r de .a rr.t-.
pltenia e,a d,A a.lLne dFrute de I lLnltrl Druiarrn
sunt..nse.irlsprimuu p.r.ni:ldaa.luielrdnerdi
la nivelL'l aronllui rcspeci !
Condlce.ea la nive uldonitor mielinici (riq r2t. i
a.esL .dz, p.rerti.lu de a.irn. r.dc sa ap a in
!r.d zona a nambraiei. Prop.ie
embraiejpemn dep! drz .a.eqiLnl.i .dia.err.
a. pd.risr!rdc d.lunc ede .ond6 inr.o sirrsu.r
Jt..ra de.tuece in dnc.ra.prsi. lnde 5. rtudus
P.tcnti.! ie sctiune 3nte or memb.dna esi. il
ia.e refta.bra dbs.lti De iatt re.merll de .on
dNere en. rmpropru delarere..icc n.! p.i.ila
de a.t un. esr? ri evenim.nr ..
Epera se relre.e.eaza d3a unglr;r.i!!i
Esr2 fulc*! hpc i ren6 hokiEddli 4 eli!re)
ConduceEa la nivelul aonnor mieliotaF (rig Bl.
I icdsl .iz &t..i6 prlpr eidtior iz.lai. e i e nr e
iej. pote tialul de r.liLtre ap e d nive u nodur to.
R.re' si s c de . Li n.d ld altu inr!n rtp de
..idu.e,e numh s.rator e A.cn tip de .oddr
cere pe,r'ii. vleze mtrlr maimar (lo0ir,s falr,ie
l0r. s in fbr.p irn e nce) Aceast: erpi.a apdritis
diirdp(d a un.r reflexe dc. altee
Sinap$.ne..ieriun.i tun.ii.nati iird un neu
!tr I I d13 ceiuta. ir sNC. a d.ua
reL.on. dd. rn SfP ea pod. n . ce uh efd.rome
mtr.u md sau se. er.ae Dcs sim
ieu,!raLa sindpsa ieLiomls.uLdfd se n!nre5re ptaca
nor!.i. sdl i.ncrjMe ndmmus.u a
L nxeu sjrJpsel"' ltunsmiterea 5e la.e inrrln
./.^,.-).
ro >={PL-l-a
{- r ,-.L,,, i--,

*,d ,r* *"-- .e -, a-dr.denbiL.. (i q iji
Dir pm.t de aj._a :
ia.e ftrsm:r e. i ftprr. til i.h
in una i a.:ct:Lr Cra. n.:i.lrar .him. eLLre'
mr ir fina siriPr,.r
p.nerdptL.a lfs lj) ira,. J:PrL:nu ea nerbEo.r
dd.d ene !.,rd i. Jn t.r:r:.itiatr. 3tr pJlen
i^lrernnrldE D{. c:.: .nr !rbr d.sp.e o ribE
..nfundar.r p ea:3 rr .e:.i ri. a! d.ra P.oprje
n, nai a sPdtiaLa n
p.im; cz doF 6emm.: t:a1ri! Prlduse fin
des. . ea i. nedLalr:Ji i.aa:s nbm prPsinaPt.a
e.!,. ma rzu zrd P !n aL r . dri P
p,.duse de il.E MLin: pEsnarr.e re.ik pe
a.eeas fainlGne 7j6i.::r: f p.r.umuLd
Obosla tdsniten sinapti.e Srintrrea r.pe
bta s fdpdd o .L dPs!:,
. r - rs el. iclrrruui
pnn dAE l(rn de joncr me
Snapse chimice
lmd dspbdi f ind ci !" h')
r sub 4iunea rmPukului rePoi s e
. medbrotuL .hjmic inEra.loned cu
membraE podsnaPtca ddeminad
coddu.eea st unidjreclionali, diispr€
. apro.Pe roat sinap*le sNc

ttsif,aptl. penLa c4 n umaloarse mrlLse.unde
scada a..enrlir ln
^.cn
.i,
1.m dea la(a (u un m{an sm de orolftLeimDdi:
,a supGn'mu
' c4e f rcarreaz orn eo,,;.,ca
dep.z telor de med'aror.h,m. tre,rcrrmi-,uoa
de la tuelulkmmk' prermphre.
El{tete medcmdElor
ntpbe unele med.amenle .*- *"nr,,uo,
siiapseJor (.oleina), alrere . scad (uneLe aneslezice).
Ilecanismu tundamenral de frnctionaE a siste.
mulu' neRos 6re adrt refle Gau ,motu ren€rt).
RelP^tr1 rcpreznh rea.La de .asD
'ori la.umuta,.u une,.one re..i
.enex a tost inrrodus de drre m;t€mari.Dnut si rit..
zofullfan.ez Fane Des.ddes it596 tb5or RasDuns!
.ener poate r ev Ltor sau rnhibr.r
B.D anatomica a actutui reflex esie arot renex
dJ.du t dr 4n.'..mponenre da
(o ed areranld .enrn' nenq , .a ea etcFnra 5i erdorut
lriq 16)
RRepiorul ene o 5truc(uJa e^.rabrLa .a.e ra.dr
de ra itrmul/ p n hriar, ds pojenua gradde prJpor
Aar..ihtea r€eplo.ilor sunt ce ule eD e ia e nirc
rcntiate si spe.iatj4te jn cetute reouo ale (gusra!€.

audit ve v.$ib!Lare) Alri Ecepro.i din orOanrm sudr
mni .rqdne o urrelubra at.:
rurtc d'n.el!re. rbrc (otuuncra ! r
dendrtc rcrepton icqume LLr prop,,!.epto, )
!i{n ouldi re epr.n Lndep ne5!.hLar remL
natiile buionate ale dendnretor (ncuonut fteDii,r i
oltactiv, reeptoni durcon)

Li nivelu .i:,+!rLlu .N. r. tir.i, r .d ei.r
rF!':r rr nri tir il.fa
nnrlr dn nti,r ! f,q.rtr irr (bdre..pt'.i.
,.nern.?.rrr., n r:L .r i. rli!r lrus
d,n a.Eani.a:e9::ir i.r!.. :!rL n_i!:!ie
rt,nrte .h nni,, l.ra!'r. r: r. r J i L i.
. /.r.n,..rlii, arrrt, !:::.: ::rJi?
::m.1 i. ic __:r.:
n.mb.dt ..!r. ,rlrrnr r-iL r.: I :::r
Ln lun.tie dt r re- J! rirrlr.
.L,7,.i fint rd .
s.::1. ! r.i rtr re..Prrru
. t]ll.i prira i.l! cI.l.,tr i:indnd |e
Li n!er ...pt.1r. .i. r. rrJ!n-.d ifu
inre ord3ied:ni! ir rfr rna .nji! !:..
Calea afe.€nta. R,...n.r: 'ii i .Jnbd : nDrn'
ru !ef,r'fr ilP d.idri.. i e r€ur. '] r l r dLi
g:n!li.ri spirdl sa!
P icenbiunureflex.Piil.egeL:rz :;i.at,r.
tli.r dn r srcn,l
drbrte fLi.l.r;. sp:rti.P [r.i!i n].i]rcL sP
n r n veLuLlbut.. s nrcLrLrtl.;l
Calea eielenb r.prczt . ii.rLi in,r rr nr.iir
Efectod Prn. piLi
O P€juli difereota dinlr actul .efler si mcul reflex
e Folosind schema de mai jos &t€minaF semniri
catia .ompo.eoteld a-e ale .uLuireller
-l-f-rl
OEnde$ piocipalele hPu.i de recePlori
ODdUniF centrul.efLex ti pr{iz.ll nivelu.iLe ma
l.r. ab sntmdlui nenos .enlral.
'oErplicali transmiterea imPukLLui neNos la .i
velul si.apselor De ce credeti ca transmiterea se
i !3.41! vcdebml f.md d '
lpr,.ii.,c: !iri. !.r !e cbrale Pa .3r. ins. iu i
r.,.a,,,if ilrin. imitdn,P.ri.a.ddnrduveLc!.e
;:rn:le tiu,i r.. P idl," t! emrsenleiP.imuLuL den
,tr r ra, ir nh rf.rirdd !erlla ii drcPt! v.dE
tv
i!
l:'

inte p€retele osos d veneb.€tor simdduva se afl;
cek uei membrane ale meninqetor verrebrate care
1i{+E p.ordia si outrilia mlduvei.
sub vertebrc Lz mdduvs se p.etunse$e c! conul
n€nuhi iar acena .u lium rem'
dealba(onulu, m.durars arldmslu kmm; ren'
romban i sa(oli. cu dtrede aprodpe led'caa
Al*lul €xtdid dl midw€i
ln iEprul .esiunilor.enicala sj onbala, maduva
prezinb doua po.riuni mai votumi
tele ldddrie) .prui.a a r .mbaD, .are .orespund
Suntal.atu edrn tre membftne de p orertjec e
inlelesc malu'a lfq l8). membEna erkro a 5E
numese drra natei Are o snlctua fibrca$. rezs
tenti si esre separah de pecrii canaului verrebht
Arahnoida are o slructud conjunctiva 9 esie se
pafdb 5 de pid mater pnntr'ui pdlu .are .nntne
ll(h du cefalnEh d on ILCRJ
PrJ md,er ene o membidnd conjunctvovat u
;, .u rc nuriri
adera prtuntndln sanluri si Iisu ri. in grosimea ej se
A{aduva €ste fomata din subsbnl, cedusie dis
pusa in Gnh, sub foma de ..loaoe av6nd, in
sectiune tansversala aspdul liteiei H". sisubsbnt;
alba,la peifere, sub forma de cordMne (fiq t9)
S!b3t!.ta cenugl€
Este ..n$ituita n n coDut neu.onjLor Bara r.ans
versdla a
"H uiui fomeaza comisu
F4nfu4€kri&W.$ne:
vei, iar po4r6ile laterale aLe H ului sunt subdivizare
in ccme aorencre lateraie i posreioare.
Cdaftua mugie p.€zinta iD .enru, canaiul
ependimar care conline LCR.
ci).rcle etsi@ (ventrale) .ontin disp@irivul
omdlmot.r .are ene maiblne dezloltaLjn reoiu.
nled abnor codm€le ante.i.ara h f md *e i ;al
scune dec6l .ele poden@re 9i conrin doua tipu de
i fom€aa .adaci_
na ventaLa a nervilor spinali.
cMEle p.stdi@ (doreale) conlin oeuroni a
cailor seDi ve care au semniicaria d€ d€utoneur.n
Gl lJ ea neurcn), prot neuronu (l.ul Deuron) Iiind sj.
C@m€k htdnle suot v zibile in Esiunea cen .ata
infen.ara,in Eqiunea iomcata si lofrbara suoericra.
Contjn neuroni veserativi simparici pregangiionar ai
ca.or axoni pamsesc maduva pe .aled r;d6cinij ven.
rale a neruulu ip'nat s romeda rrbrete Dreoan
ql'on e ab lnemuu s mpan..
lnte c.amele laterale si posrnoare in substanta
aLba a m6duvei. r afla substanra Eri.utab a m5dl.
vej mai bine individuaLtata in resluoea ceruica a si
lomat6 dn neu..ni dhpugi in rerea, p.e?enti sj in
ju.u cana u ui epeodima( pe toda lunqimea sa.
Substlnt albd
S. afla . penkna m.duvt ) e € dsn
's.
{b
rlma de (..doane
'n.are
oi<m ras.flb "rc"dents, snuate,in senerat, periaeri. descendente, siru-
aie spre joieror fara & prccedeniete si fascicute de
asiare, sluare profund in inediab vec narare a
F4 B eduq +M l*t@ l'lrsdl .ftq! F.rD

rladud spnd esLe I'd Late suPeror s
l5 b e.LebLele Ll
. venebre e cr si L2 veneb..le c2 ri L]
Co nee ldterdle sunt vtribile mic..s..pic pe
sectiuned tansveEala Prin maduva spraiiin.eqLu
nile i .arv.aLd iofenoarr. t..acaL; si lmb a irfe
fi.sra: b ceaicala sloen.ara torecaLa Lnfe oa.a si
.mb ai .. .eNical; ;nIe .ala tofa.aLa I lombdra
slperioara: d .e^icaLa s lnla.ala supe oaB
. 'cale as.endenie [d t sens b ia! fig 20)
/l'aaih shLlj irtf, !.::,:=!
; Cd4 *nsibiLbEi temjce si iuer@*_F.reol;r
st u.er r::. P'r i! scnb htad
r--F,-, r r"iii :r-
r. mildi l--iititse D.,:
j; Prar.neui.nrrn rfian qaisl,..J spLrdL Dei
ili E Lu e56 Ln-:.iaFrg. ij ll.ePr lrr 3xonul
s. afla i neu-'n :err'r dn clr
r! 0!.l.ro, aLmddulel r-rJLLuil9.e Ln.gdlitr
I
l

i tucNul.erebhl.jndreJtandHelplgblamus
tq_ crllqlqttrunde pe .alea ladi!!lt!!!:1e4@r"
--Guloneurdbul * aflarn neuronii senzirivi din co.
4!l@,,--._
Axm m6ior nefo{trece in crisrlidadq
!e!r alc uind &!!io u soindalam c ante or caie,
Ln t.aectulsdu as.endenL aiiFate
A ll lea n.Lr.n s. arh In bram's Ar.i 'l tr +
zLml oDus. unde lomedd ra{L.ulul so ooblamL. lat
'
";r Gre in traie.tul $u a;...2;d shb#;ti;;
care devin ascendenti si fomeaz6 lemni{u media
cme s€iodleapta sprc Ialamus.
Allll-lea neuron e alla in tahmus. A{onul.elu de
al llFlea neuron se prciecieaza iD arja s.mestezica I
r C.id sdblitalii Plrpdoepure de cihtbt al m4,:.ri
Aceasta cale este con*ituita d n doua racruri:
. taciu spindercbelos do.sal (dnect)i
rtaclul spinocercb€ios ventnL (i n c.u.isat)
R€eptori i a.estei cdi sunt fusu.iLe ne!rcmus.utaE
Protmuronu este l(ali, t i n qanslionuL spina : den
d.la ajmse la rcepton, jar axonu, pe.alea itdl.itu
postendre,lnrd jo m6duv6, in subsknla cenugie
Oerlloneuionul se afld in neuronii senziiivi din cor
nu posen.ra maduvel Arohdlreluide alll lea neu
.on se P.ate compo.la in doua modu :
. Jle se duce io .ordooul lateral de aceeaii pa*e
f.mand fascjculul spinocerebelos d.riL (dned)l
.fie ardnse jn cord.nul htera de panea opue,
deci se i mruciseda si f.m€dd fasciculul spin (ere
Ambele fascicule au un tale.t as.endenl stabat
mrduva slajuns in tunch uLcerebral, unde se com
'fasciculul spinoceiebelos doN sidbde numai
bulbuLsiapoi pe calea peduncululuicerebe os iileii
. ta sci.ul!l spin(erebetos venlratslrdbde bulbul,
punlea sl mezencefaluli apoi, merrrand dea lun4ul
3
rl
d.ii rn spatiu) uliltiiaz leiaa-,aEio!
-q@re!]@@ds"-
Protoneuroiu se alLa ln qanolionulsrjllla.arui
de;d;ii@i6dq@4t!4-'Ar!!!ideasem;
ma Luns,J3trunde jn cordohul p6ts!!. Jdma.d !a
mst nivel h{iculul Ea.jLi: si r*c.ul q!!:d
lrtrlonam ca fas.i.ulul cuoe ap e numai ln
madlva ioracah s penGb i in maduva ceB,.ala.
Aceste doua fas.j.ule, numit. si fascicuLe spinobul
Deuton.uronul se aflaln nucteii gracilis ri cunear
din bulb Axonu celui de al lFlea
.4eazajn bulb gifomea:i d{usatia senziuva dupa
p4unculurui cerebehs sup€rior,alunse la cerebel.
, r' dh "Nb r"",-' .?at)e- ,1t - ,/.,,4
ln conditii nomale, visce.ele nu reactoneat la
stifrulL mecanici, iemi.i. chimici, iff infLuxurile oe.
v@se jnteroceptive nu devin consiente Numa in
conditii anomale vscerele pot fi pundul de pl{a.e
Receptorii s qas*c in pererii vaser.r si ai orga
nelor sub forma de teminati ibere sau .orpus.lli
Prctoneu ronul se ga se$e i n qangLionu L s p Lnalr den
drib Lui ajunse la recepbn iar ax.nul patrunde ii
Deuioneu.onuls afla in maduva;axani acenlia
inta in aL.dtuirea undi fascicu i dn aprcape in
aproape ajung la tdlamus
Alllllea neuDn se ana ih ialamus Zdoa de pro
itrlie cofricald esre dilua Aceasta cale este multisi

211
Cda si$duluj pi@idnl
- 1ffi;ift;1;ar;hur cerebrar si c.ntroieaz6
Fas.jculul pikmida (codi.dspinaL) are ongini .or1i
ca e d ler te aria m.i.ne a a premoione. a.ia molotie
suplimenbra si ana moiode secundara sup.aPusa
arei senzitjve secunda.e. Dinte .eLe apoximdiv
1000m0 de Iibre ale lascicuLulli ptamida. cnca
Fib.eLe fa{iculu ui pimmidaL slr,tbaL iD dnedia lol
d.scendenia. tcie cele rei ebF ale runchiuluL cerebml
sq ajmse la nivelu buLbuluL se compoalj difenl
.in ldr de 75:i dn fib.e se ioodcisaza b nivoluL
brlbulul (decu$iia pnanLdaLa), lomand fascjcuLuL
pj.amidaL incrucL$i sar concosPinal lateral, carc
ai n.P n.trd.i 'l
are,.la maduler:
' .in $ de -X d n I brele ras..u ulu' p lomidalnu
se inc^rirea; rl fomeda fasc culul PiramidaL dire.t
(.o* cosD nal antenod care aju nae i n .o.donu L an te
dor de aceeasL pa e find s iuat langd fisud mediana
in dreptu I I ecaru i segmenl o pade din lible p6 ra sesc
acen fascicul. se inctuciserza si tre. in cordonul
7n-
)
i
:r
J

.hj&ulluipdn itunchu cerebrc. dh libree
--Jl'rl!i
pkamidal se despriid f bre .od ..nu. ea.
- :n ajuns a nu.leLi m.ton dL ne.vil.r cranieni
s:d .ohulLi anie.ior ar mdduve ).
: .ooc uzie. caea shtem0lu pcmLdaL arc doi
r:r deurcn .odical, .entrar, de.omanda:
.r o€umn inferior, pelfed. sau de executie caie
r?. fi situarin maduva sau in nucleiimobn ainer
C5 :isrsruruj sFlntuird
jsiare..ioinea io ebiele codica e eisubcorricate
i.ntaleaz6 motilratea involuntara aubmarl si se
-iutomata. cdle eftapnamida e c.nicale aiunq la
_,.leil barLi{corpiistat) De a nuceij baza i, p.in
.a5.nteL. acesrora (tibre strionig ce stiorubice sl
- r.ei curaie), ajuns la nu.leij din mezenceta (n uc e
iosu, substaota neasd si r.matia reticurata), con
::landuse sp.e m6duv6 prin fas.iculele niqosp
:1.. rubrospinae ri rcticulospinae de la nivehl
:tr.eior bulbari- o ivan sivesibubr se coniinua
.r k scl.u lele olivospinale si vesrjb u ospinale (lig 22).
Toate acesie lascjcule erlrapnanidaLe ajuql in
-al la neu.oni m.r.r dn..m,'13
Prin .aile de€ndmb pimidale ri exFapi6ni
d.le cenlrii encefalici exerc ia contrclul motor votun
:a. (calea pnamidar.) r automal (caiLe exrapnanr
lal.) asupra murulaldni s.helerice. in aces m.n
sunt rcgate tonusul mufuLar si a
nind menroute posrura 9i {hi ibrut coDdtui
F42hducqdj6$ndydjs2
NeXaljaral{lldee mdduya cu r{eptoni ri
9Eb! (somatici si !€sicl-ilsuftrma-n 3liJe
pei<hi. ln rcgiuiea cerui.dla exista€jsj qeryEaii
(fnfi ul-€se rntra.-rmdFDhr-rr.na€ffi cefr]
cab) in Eo,u!e!!9&!ala sLot 12 nell apoi 5 jn Kiu
ma qnb ,,!5insftldiunu in reqiuna c(.igma
NeNii spinari 5unr f.hatidin doud rrdacini
-
anL;i.ara lv!.r6r.r-ffi,e
;Fsie.iotu rcmalL:enziris GE prezint6 pe
ta ectule gang ionu spidal.
Ridi.inaart.,toad..irh. a!,ni ncL mnil.r sc
mi,-mddJi;;;tri;;;;-r_;;inffi ir
--r.nr[r;ii;"..oi;iii;imhb"
". 'ia "
co.
Rdda.inaf.dpfiera ld.*lii r.-'rb p" ts' {ul
eu aandlLonu soLnal 1., rveLul.orua suir lrta rzt abt
res;niinffi&;;;.: ';;,ffink6,*- h,
NelronL somalosenzitiviau o dend.itd un@ care
,rjn piee (erterocepbn) sau la
prcfunzi din aparaiul loc.mot r
{poprocpb). Axonu lor intri ji maduva pe calsa
Neur.nii vjscerosen?iitviau si eio dendrita tunsd,
.are ajunse la recepioiii di. vi{se (vnce.mcp
ior ). Aroni or patund pe .alea .adacin ii postemde
in maduva s ajuos in jum.tatea doGala a clmuLuila
tedL t fraduvei (zona vhcebsenritjva).
Radacinile dnterio , si posterioala ale nervului
sp:naLs unes. tif.mead tlnchiulne uuispinaL
caF este nixL avand in structurasa fibre sdmdom}
Iznch n, n€rDullt sp ira l iese La exten oru ca na
lltui venebral prin gaura interve.tebtua. Dupd un
s.dd rraie.r de la iesnea sa din cadalu veriebc ner
vdl spLnd se desface in raJrurale sale venhla, dor
sala. men.giaa si .omuncanta albi. Prin a .incea
a veletaLiva sinpa
tica postqai.tionrra rnt6 in nervu sDia
Rarur rlc fntrle pdn anastom.rre i Ll eLe fo.
meaa. se e de pl.xu.i: ce^lca. biabial lon]bar sac.al
ln resiunea toraca;. Emlrre veirmte ate n..viLo.
se disoun ib f.ma neNiior lnter.rslalr
Ra,nu/a d.,sara d nervlu spidai ..ntinc ca si
ramura vedtala, atat fbE mollrii car siIibE s.nziri
vei se distribuie la pielea spderuisila muschijshra
Ramrra menrnsiala a neruutui spilat contne
I bre senziuve sivas.m.toriipentru mentEd
Ranu/ile..nuni.ante p.in .ea a/ba tc.e fibtu
preqanqio.ara mieLinic6, co originea jn ne0bnuLvLt
cerodLolor din .o.nu aiez a midrvei. id p n .ea
e

.i,,,..,d ,;-.
.er!sa€ 1lbra p.nsaqlLj.im rrL.lFL.a fl nd axonuL
neumnrLri dLq qaillorri !.:.tr. :m:ai. Lale.o-
M.du!r r. d.!3 iLr.1.: e ei: r, rE.!!!luc.'c
1 rii,-r.!Fan r:r- r-T-r. rtrd ene indepl,
n 6 n-lffiali-l-r r:r-i - -E r{r
G-Rqr";.r..iira s.-at!i P: :.ip.hLe,efl exe
shaE a-n't1i6_: :iJ-r. e m
tivP dr sL r.nel.:i ie':
.R.frler fi.,lal.€ ::15::' ii .]:Ja.!a blus.a
a, nJ,ii-:rni .:6:ii:: ia_ia_er l.rdr.rluiiu
RElinr--!r. ; .i::ii-i: -rl:ri ..{ d!
.aucir ren.L-: i-!.:- =--(rerl
3.ene reflexe se cer.eieaz6 la DiveLrL tefd.nuu lui Ahile
l.ereiuLahilan) si 3 te oiul de ns.de a mu*hju
!i cvadd.eps pe sambi {reilextL.itllian)
Renexee mi!l.i.e sunr ndsiaeri.4(fj4 231.
R";; r nr ,eD.ezsnbu ,le
alEarata de pnmul netoi enziiiv P.oPnNeptiv d n
qanq L.nu .pi. {daPrelunqnlea.eJUJ P"unqnea
ien,rrr,, unqa rrqe a perre,c t .e tem na d ,
velul rc.ept!tuLui. P.elungirea ax.nala scufr; palrmde
in maduv; prii .tdacinie plsknode si se bilurca
t:
T
F4}ReiqPdE4€.}'-..:

Ocmucate ra.e siapsi.u.e! oid nolor dn.o
nele inienGre de ac.easipade, incht6nd arcu rcflex
m .btic iar . alb rdin.die fsce sLoapsa .u aL ll- ed
icur.n propr oceptiv din csrde€ postei.a.e dd dide
pled.d lascjculee spinocerebelese.
Cenlrul.efLexulu mi.btic este chb. snapsa din
tre neuoiul serzitiv si ce moiol Calea elerenb ene
ax.nu moto. iar electorul libra mls.uLao st.iata
Rellerel. mi.brice .u r.l in menau rolin menliodea lonusu !
J]@:!:-!!!4!4!@"-' "'-1*t4 ACe5rsu.r E!er,@r8c ePron sul
lucdl ,i n p ele s sqnl@jjks'+gjlilr ielr.lr
-llb-9r:-c;lTe-alEFdFsunt prclungid (dcndntc) a e nel
ronibr din sadsli.n ul sp,oal. CentLi sLnt p olis inaptr.L
fcralidir neuroni se.:itjvide ordinu aldoilea, reu
j 'u.l(t/- etlek-/ l
Ltrctdlt otacnce
D€moroFffi uor rcfiex€ o.t6tsdino4
.Penrru rellexlr ro'ulian (patear) stimulul este
pmdus pnn bvirea, cu uo cjocan de cauciuc a ren
donul0i .vadri.epsului femu'al, d.t.minand exten
sia gambei pe .oaFai ifuslmiia este prezeniara La
rellexul monosjnaptic (A 24).
,Pent.u ..flerul ahilian se lovesb rendonul lui
Ahjle al tricepsului sural atunci cdnd membfll inleri
or esre in unghi drept 9i ganba se spniina pe !n
supo4 * produc contacda rricpsuLui 9i exteosia
D€hoMtre imdiedi reflq€lq medd@
Se ja o broas.a spinala (broara d€capitab, cu
ceotii meduLad intacti). Dupa 10 min, peblru dep6.
sim "sNului spina', broasca decapikt se sus
pend6 pe un srativ cu o sam; int'odusa pnn pbn
seul bucal Stinuatj pielea gambei prin aplic ea
uDor bu.rtide hafrie de fihru imb bate cu acid sul
func de con enlratii dir€.it€ (0J oJi 09 07 I s:
2i{). Dupa fiecare teslare, spJLa6 sahba cu apa si
uscatio prin tamponare cu harrie de filtru. Se obljn
reaclii de .aspuns tot mai ample, propo4iooale cu
concentktia acidului sulfuic foLosjt pobivir Legilor
Legea lb.aliza L La exciiatia cu conceotatia
sbba de acid sulfu.ic (0,1 O;lCl se ob*.va o usoara
Lesea unirale.aritali La concenlralri !e 05ts,
obtjoem lle r ia i nrregului m embru infe or
ioir de a soci.iie si neu.oni m oton Caled ete.enta esb
reprezenbt6 de a roi ii ieuroi iLor ,not!' i, iar efecro.ul
.sie muFhiul texor c e rekale mafa sau pico.ul
din fab .sentu ui cauztor al duredi
Retlerele pdist!9e!!:!t:lis 2a) pEzin pr.p eb
rea d. a nda l;, nvelL,
anten6nd un nLmar.rescut de neur.niia e aborarea
.asplnsulur siudLul lesi.r. e guveneaz, fenome
n !de Lad{P d flr td.!L Je Pnuqef
l^9F.*r,eif#.l:iti.,Ti;(.erLexe vaso.onsi.icimre sL'vasodilabroa.e), sud.
rale, p u pllod lata roa' e, .ardi.a.ceLeratoarq de mLcii
Lne, de defecalie sjserua e
2 Fun.ria de condlcere. maduvei sp nadi este
aisurata de caile 3s.e n&nie sj d es.endente. prden
late antedor d& side ca :.une de dso.iatie
Legea sin€tiei La 0,7%, se conskla ca bromca
flecter6 pure.ni. m€mbrul inferio
comit€nt fleclearl membruL rferio. de pafrea
Lesea taaie,iL uriliznd o harlie de fjltru
lmbibala.u acid sulfuri.l%, se obtin .onb.ctii a e
legea generaltarii La o conceotratie de 2*. s
produc convulsii senehiizate ale muscularun mem
Jo l(ul aciduui se poate lolosi, ca stimul, un
cwent de inducie, a cd i intenstare va fi crcscuta
Pe bau cuno*inielor despre functa Eflexa a
madu vei spidrni, €xplicati reacliile broagte i spina Le.

.aLe ascendetrLa..ae des.cidentd ieri spinrlL
.efLer J.orati.. elex no..epti! relLer n.r|r
Fas.ic l piEmidaL ar€ onsinea .o.ticaia ir
a adile molcr i Fcundara si suplimenlr.t: b da mc
tdiq c. aria premotniei d ,_n tcte cele 4 dn cortcale
Prin caile des.endebte, centrii encfalicl *ercl1;
conlroLul moror asupE musculatud scheleiice:
a. voludta., pnn caib exbapihmidale b. autdal
pdn caih piramidalq c vollnt sl aulmal pnn Gile
intrapinmidalei d. volstar. p.i. cald pimjdda
Trun.hiul neNului splnal esie a. senzinvi
b. mir! c motoe d t@re *pumunh sunt gslte
ReflexeLe miobrice au bliE. dilab.a puPilei
h didj0nei c mjc@r@ pupilel (mioa; d me
tjneiea ionusului muscular si a pottjei corpului
En.eiihl .rp.inde irur.r,:: .!:.ri .E.ereu
Cd s madu!.. ei.ar: r: e;:. :.r:.it de menin
lnn.hiu ..r.bE itis -r e!:e irnar di ire
ebF buLb lmdduld pr. urq !
mczen..fahL intunctiuL.qeb,;,sia!r,iqire.z..e
din.ele 12pcrcchi.le ner!:.rrili ar,rrL..nt.a si
meren.efd u sufr sedrulurr rc].
selative salivd.r d. d.q utiiie Je
'an.
.r c di.a..elemt.f . ci-inh b lJi. de .i
p.e ld.rttul puP e de 3..m.Llr. s i tn .r
Fa. pdfr. dii sinentu ie .s p.rfE n si trrn in
num.r de 12 pe.€chi. Se de.sebesr Je ier! sPna
p, i a.ee,.. i! ar. d sPoz te rn
dola rad6.ini (d.rsd a : veitft 4
Clasifi(fta.eryilor crdieni
N./rr / r/ si tll/ sunt srL.,,alr .onct.ard er.i
talr.lraclive O .piice (l)sL sl.loa.unicc (rLl)
rr.rrirrr lY, t/ ./ X1/ nrn noroa
l€ai, V YIl /{ X in n.li m,.sn
,::
tuP d'sq! r!4d+ i h
Noram.in p us..a n..viL/lJ, v/J, rx, xaL Ln n.u.'
lum or s fibrr panN,iP.ri.. pEsanqLir e .!
.isin.a,n itr.lei laoabrivi (parasLmpaLi.) ai trur
Pe,e.h.r / dc n.rui .tn edL ,.ruri.lla.!ri
.u.igincd r.dd Li.eue,A bjP.lar. Cn nu.o.s.
.la.tiva Sunlre,v ser..ial .a...ondrc iillm.ti
P!,..h.i r/ de n.n ..anenL - r.irii.Pti.i
n',i..rnpusidin axlnLi.eLLLe. ,nutiP. c dn,e
tn;,c . f!'n'.ad rerv0 .Pr. srnt neoiidizod.li
P.r!.rrea r// de nen
ttrL nrnin.ni m.i.i.. eaLsL Jb,e PaGsimpatice
O, :d nea rcd a a tibElor iltiisprla,nnu.eulrn.ror
d;;.!.nduuui iif mezenccral ttilrL rbr.c
pzfdsintati.e. i l nr.euLacccvtr dlderuluil i.i di
mczEncela odliie: aPa..nb se ill! i I sPatu dLnte
pri.iala :.dun.uLLl.f re,ebrai. Fjbrel. m.!ni nt!
q'l
?

d .F_,4- ir
: mlshij d.epri intem, slper or siinIe.or si l. ob .ul
:rte.., a sobuLu ocu ai pre.um e a rus.h u rid.i
u rlpeoapei Frbre e pamsmprtice ai!! a rnuschiul
sfn.rer a .sulin a fibree ctcubrc a; mtrs.h[u
Pere.h.a/f denetoicEnEoi rc/rirrohleai
Au .asinea ..at6 in id.leul ncr
{'lui. nturt lor rn mezencefa o4inea ap eira esie
:e tala postenoara a hochiuluj .erebEL sub ama
.va dngem ind. Fibrele ineneda musch u obtic super
erui.mnieoi - n.rliirigemerr
Orisinea rcala a r brelor scnztrive
se gaseie in sanqioiul i.ig.minal sluat p. raseul
neluuj Acena..nljne pr.roneuronut. DeuroneuF
.ullibrcor setrdive se ari in nucteiirde,nbaridr
rlirh'ur.ercbra Fbr. c mo1.r - -,q,i- *r.,"
nu leu moL., J ,
'oemenuu
dLi ounte O,i. ,er
ap erl. se aoa pe partea ante,toa a a rurti F6re e
:enzitive se lisribuie la pielea fcrei, .ele mor.ri
ne eda muFhi masiicatod Din c.e iEi ramli
pincipaLe ale s e .ele oftalmici si naxitara suni e..
Perc.h€a v/ de neRi .mNem n.nj, abnxc€ns
suit neM m.ior.Atrarisnea reala
neeului aldLcens din punte Origtnea apa.eDb € afla
in e Dtr[ bu b]ponril Fib.e e ine eah nusctr u]drepr
Pere.hei W de n.ruicenieor nerurita.idti
dt du s fbapdasmpJr,P F.
brea moto
'
du nqiied rcata
punte FbFh sunahe rh / e^uu ra.b unoLnea
n qonq unu qq , ud de pe rr.k ru nlnL ! uie
se giseste proi.neu.onu Dcuroneurodul se att; jn
;ad:5 {,;tui
Fibr.c parasimpatice prcvi. din doinl.le nu.lcu
a.r m sinu.leulsaLivdior supedor zmbii!;sidL se
in punle O ginea aprref la r qase
ponin Fibree mcr..i ifdnea- mrr.t mLmrl
F btu e s.nz.r a e culeg cr.itat sundive de la..@u
mbii. Fbree parasimparjce ine.veda standee acr
male. subnand bu ae sjsubinqr:re (riq 23)
*
l--

Pe.€chea v // de neM c.aoieni - ne.uii lesliDu
netri seDo ali si suot fomali
dintr.o conponents vestibubra care are pe tGseu
qanoLionuL lui Sca.pa, sio componeod.obleara caE
are pe biKi ganslionul Coni. Rnua cohlead r
rndreapta spre nu.le'j cohlean dn Punte. idr ca.
!esubu ifd, spre nu(le
'
v€sIbu]an dLn bub
Perc.hea l, de n fl can eni n?rulaloso/a'
ringieni suni nedi micsti, caE au 5i nbre Parasifr-
Dat'ce Ono'nea rcaa a fibrel.r moron * ga*1te in
;u.leuL a;b'duu din buLb Fbree senzofale (ousta
trl du Dnm-ul neuron n oai{lioni de pe tr4edu!
oe ului.iar,leuroneurod!1,innlcleul ellrardiobulb
Flbrele parasimpatice p.ovin din nucleuL elivato.
inlenordin bulb. Ongjnea aPmeobse$*rt€
'd
9d
tu ret@livar Fitele moto,iise distribuie mdschilor
Ia.inseLui. Fibrele eEo.iale cuLeg excitalri glstative
din i.eimea posrenmra a limbii. FibEle paFsimpatic€
aiunq la qland€ e parotde (fis 29)
Pere.h?a X de neM aanebi - neDii egi eu
5d (ft .u ri f'bre
;d6imr"Ue Onqinea reala a fibrelor moroni e arld
n nu.hulambquu Fbree
'eEonale
au Pdmulneu
rcn rn qans on' d€ pa lraLecLul nfl uj. deut re@nul
anandu F,n nu.Leu $ b dn buLb Fhrele pesfr
Dd[.e D'ovLn din nu.leul doEl a neMlu' vaq. Ort
oane ap"""u * ana rn:,"1, retrmL'var FLtree
;ororu nsed. mu<uatu6 ldnnqelui t rmseui
Frbreie seuonab culeg sensibiibtea suslahvd de la
baa ddd.inii Limbii. Fibrele patuimpatice * distibuie
orqanelor din tomce riabdomen (ns 30)
Perech€a X/ de nedi .Gnieni neluai accesori
sL spindli sunt neNi motori sdnt fomali dio doua
Fl4nr6rituxr.P,nr!2n
|.dacini ua buLlEa, cu ongna 16 oucleul ambiqlu,
9i m spinal4 o ongmea ii .omul anrenor al madu
vei cefricale Distibule pnn mmura iot.mi care P6
[ande in .eflii vasi fibrcle ajung la nugchii hnngeh!
iar prin truE extem6, ajuns la muschji stemocleidc
toastoidi rib@ (fia 31)
Pere.haxlde n*i ftni4 ne/riihipoglosi
sunr ndi motdi Au ods@ rela in nucL€ul motor
al nmlui slnrt in bulb. cnigiM apaFni6 s grsegle
ih gaFi pmliw. lnd@i mu*ulatud lL$ii (vqi
fis:3il
Frg.3rlw(r!@ArerEryhr4$ 2 rery (esq

....4
1vF srap_rcaTr.
: n{ . ra.t ! nft!
, e^ .b,- Lnj na, ," " Asia! De,e.ni. d"
ie : ar'loro
: d , "^ d .".d ,q. poqro. - . 11 VII 'X { d.
:......... ...... ....._ zvvrt tx,I b
3. ,tu.LX-,(I c
Ce ebe Ll 1 ! , rtr d.
cerebetulo.upa fosa po*e.ioad a.Gniuu fihd
sepamt de em slerele cercb.al. prin conul.erebetu
lti, eraescenta a dure marer .errbme Fste 5 ,
Lnap.a bulbuu 5ia punii, cu ca.e detjmireaza cali
b'ea lcnlf.ululu l cr lnma unur nuture o eztn
land . pod,un. medknd !Jmi5!r sr doua ;. r!,
alemle voruminoase numtre €mjs/ere eublroase
Cercbelu esre legat de b!tb, punte 5i mezen..tat
prin ppd n.ul' erebelos ntenor m!rn r uper
f A.e.tipedun.u .onrrn lbF !rtrcnfe s e ere(1e
.ei nLiLo.j .ontin numai flbrc dfe.anre
luprdrata lerebeluru e51e brddda de sin L r De
,d.e .u d' cnre addnrm Unete sr numtr.,sp,
superbciale, delimtand amelee (foLiile) cerebetofie
a tee maiadrnc c e detimiieda tobutiL.er.betlhi.
id dLiele fG e ad;Dc in numr de dola caredelnn
leaza l.ti c€reb.lurri LobLi sun
.erebel) pode .r (neo.efebet) s ro.Lhn;durar
L: eiLerio' :e ana un nct de ibnanrr.en s.
cafe l..mea?a sc.ada .eEb.luhri sco b c{cbel
roasa nc.nj.ara subsraih atbd .e
p.alurctriin rots o( d;nd,in aisrmb u aspecrllune
.o.oane de afborc de undc si iu,rele de arb.r.t.
,reni ln iiteriotuLmaseide subnant, dba se dases.
zone de subslanc e^ae, ore iinerd ;mei
Extrpmea .erebelllli pr.ducc .stcn e (s.ader.a
Iodeivolurlarel astaT e (ulburar ate ldondsmuui)
siatonE (diiniudrca r.ius,r, m, s.,iir
Dupa .aicva unr
Den.efahl (6s :lr) cupnnd. raamusll rceu (in
terupe.e sinap0.a) plnru rcte *nsibitibt e .r er
.epla !e.. o aactvq vjzua e s aud
rEb i p!!r" I ir tqad-
nozLduLltblsb.|ddjFdsn]!

ei ,
' '
vrra si aud:!3 -:::a:
muru .entrr supei.r d. rlesrar. re!r:r. I . -
d,ue.e pin.ipael..lun.riL ale o $n smrir':i:
ire.rre nEbbo Lsmul derfed a. s
i.m...oLarca dqenia pri .entLi iftre sare s
rdiel.ti lnel. a.le ..mD.rtamenrale rinu slnr
Emislerele cerebrale
Lmist ,.. ccrcbrdLe ptrih prd.a.ea na v.!
ieaos.ental Sufr reglia rib.
dl. Fii.n'nn! e.r...uui s
i comPl.ra r fre
turi slp.n.r dEr! t.e.um 5
vorbnii ir pnsfen stanqa dcl.nii a osmeda d.
!o din, emislera sbnsa fiid niaitleTv.lab ld drcPb.L
E'istc.ele.e.ebde pFila t.i fcre Ldle,ii
medialr si irer.a. (baaLa)
Pe laia lar.'rra (riq 31)sE rLlerv. d!!i sailui
m .d;n.i: fisuE Ldt.rdLa a lui 5v viLE si sniu .entrl
R.ando A.ene tdnuri de i,iidzd Ftu l.bi: Ldbd
fr.ntal. situar i aLntea Fnluu .cntd Lobr Pa'iet:
dedsrpra s.i?uji iterle .bult.mpqi sub fisum at
s ludl ir 0nla. P.neri.ra
sanrurie iaiputjn.d.nciinrpad obLi D si'i.
ir p?i. : :::_ r: :i :':
el{? ul 9nt .] -: :: ]:
or de i3utr d.,::
Ponerii de fJ.d ar:,.:
ilact! .d.e aldposierle b!i" : :.:. ;! lni
L aiefa de saniu .facln JE i]: !-' -i 1t,.
dspuse sub l.ma Lji.reL li Lrt..:i.:.:'r
l.b! t.mp.m mdp bl p,.fft irt, _r.:..
purL.s.niu ..laianl si sarru ...:
q.ir qnu h rr?ri::: :
Ca si a.erebe subnanb..nusE r.rE
rupfufaia. l.rn,nc 5cGn: .e.Ebrale si
zimE Io,iiiil rL.r b': (.^.ot :r:!r
: b: in.on.afj vent.Ll ..,.bn, ;:

Fs17srsdhici 6n 1rFru cq$GtziE4bi
Copri sEiaF (nucLei bazat cp.ezinta nu.lei im
ponan[ ai sisremului ext.apiramidal si sun! siliaii
deasupra si latehl de talamus
Rep€zinia eblul supen.r de iniegrare a a.iiv t,ti
Substania aba a misf@lor eEbhle est. fo.
mata din librc de p.olectie, comisurale si de aso.irtie
F b.ele de proi(tie unesc in ambele ensu.i scoarla
cu .entri subiacent nbre. camclmLe ums. .ee
doG em sfere, lomand co.p ul .a Lds, forn Lxul (tisonu I
cerebra ) r comisura alb; ante.ioali. Fbrele de aso-
ci.lie leasa resiunidin acee4 em sfera cerebrala.
Dupa crm niti 3.Gda cerebEla cuprindc pale.
Pde@rt€ru! jncus ir ssreduL limbic. conrine
doua straruri .elulare s c..nexi
zato.ul oracrv, hipotalahusul, talamusul, epibla
mlsuLsimai purin cu rcocorrerul.
Cele ma impodanrc ..mp.nanie are sislemuhi
limbic rrr.o ea olla.iiv d, fo.mab dio ncrui ouaciv
PaleNodc:u (ris l7).cupa o zoda rest.adsa p.
faia mediala d cmisfe'e.r .ercb
numaid n dola stdtu.i.elulam s
sel.r psib ce alectivem.lonale sid a.telor de c.m
ponaheot instincriv.
Pe tala hedialt 6 etrlsreelor @brde se poi
<t6oa a. s.izm el.adnA t girii orbilarii c rartul
g Gilili I'spureul getir.
Nucleji buli pdmesc libE de la a. scoa4a cee
bEl4 h i.lnui c. corpii sriaF d. subsbta neagrr
Fbrcle comisudle lomeazi a. corpul calot
b, Iomixul c nu.leul rosq d, conisura alba ante
Paleocortexul a. se afla i re didcetal t ners
ter; b. e in .ohpooslid calea ollactiv4 c ftntine
c€nlrii limbajului d rom4r6 qn 4 d€ cerc :n jml
dienefalului.
NMod€nl a caiu I din sase st.aruri cs u € rs
pEzinra sediurpro.ese or psihice supe ome acriv
ANS Cr ren! prin a.eas.
ta se iiteleq procesele c e stau la bak memoiei
invalaii landnii.Edi€icrc
Fu4iile nMorrexuluj se srupeaza in: senzitive
. Fu.riire setrTrrirJe se realreara pnn sesmenreLe
. Fdn.liile as..iariue .ealizeaza perepria ..m.
plexa a lumiLioc.niu€to e gisemnificaria dilerrelo.
. nrn.nah noroflt Emsfe.e e cerebmte .otrtrotem
iDrr€arla a.llvilate mdtlrie somdic;, v.lunbr6 9i invo
lunb.a Princjpaele srru.luri Lmplic
suot codexu moior rinuclel beli (.orpii sriau)
Retuxele n(odFomle 9i on.Iliomte
Ref exu necondilionat en.innascut si esie carac
ter stic speciei (€x. .eflex u L a imenb( refleruLde apa-
Reflexul condironat este un raspuos .invdraa pe
care cenbr neruoriil dau unui nihll Loitial indiferent
(fa.a impofranb bioogica) b apa ia unuL ssmna
abs.lut (.u mpon nta biol.qica). anLmaLul de axpe
rienb r;spunde pdntr-ud reflex neconditionat Li un
emnal ndilerenl anifralulnu d; n
e o reaclie de onenbe lP Pavlov a descopent pos
bilirrtea in.arani exciraotilorindilerenu cu $mdificatri
noi si lranslomarea or in stimu i condiliomli, pnn
. asociere la adm n slrarea unui sUmul absolut
(hrafa)sa se a3Ni.z. un $inu jndirerent Gono. sau
.prccesiune - srimutul indiferent s6 preceada
.d.mindnG animalu sa lie llam;od.anfelindr
nstinctu alihenb sa fie dominanlin I mpulasfieri
i reperare - peotu Iom ea unuirefex conditio
nd suni necee€ l0 pana La 30 de sedinie de ela

Pavllv a expicat me.anLsmuL elabor;.ii RC p.
baza ap iei uno..onexiuni iilre centni.odl.alj a,
anaiz,to.il.r vnualsau audiiv I ile c.ni.ale vege
ta[ve nimuldte de exc Lnrulabsrllt
Reflexee condjti.naie sp.e de.sebt. de .ele
lnnascuie seinchid d n !e .orticd El.sestingdaci
sumllli.ondiiilnaLiu esie inta.it djn iimp iD timp
p r.e abs.lut (itrhibIe c.dLcala).
Pavov a arabt ca ld baa iduro. rctivtrdiLor ne.
vors. sbu doua prc.ese, exc ratia siiihib 1a
Ef,.ilatla esie pmcesulne.v.s activ c e se nan
lesa pnn iniiie.ea Lnei act lrt! sau pLif c ea
/nhibil,a este lot un P.oces a.!! .are se rani
festa pni dimnuarea sau sLsbr.d dneiaciifiat ante'
r.are Eristi inhibiti. erre.na nec!-ndiii.na! lsu
pra mnaE de pfu,eda i Pnn nd!.[r neELla].
dLn afa.a loc ulu .r-i.dl
arl v. si idblbile ixem; c.nditionata (de srjnlere.
de tu ziere si de diferedriere) care aP e .hia. in
inteno.uL f..atuhi con.al a.tv :L e$e spE.rfL.a
Ambele pr.ccse slnt ertem de mobile putind
iradLa pe o suprafala .ofiica 6 sau
Neo.oaexul este a. alcJtuit din doua slr.tu.i
celulaFj h Fdiul proceslor psihic€ suPeriodrei
c. denumn si sisldul llmbiq d. ediul actelor de
Pal€ocortexul €ste enhl cdtical al ealizatoru
Iul a. auditM b. vizua! c olfactir d. cul'mt
@Complchi spaliile puncbt€ cu temenii cores
Funcliilr nocondutui se grupea, in .,.----
S !teNN n1 vn3 re9et.t, r
Centr i ne.voii vegetaiiv si egttura or
Cen|n re^is siiudti LiLiieriia sie:tanev€-
ria. anaii in .elaiie cL .rg:nee a .ar.. activitale.o
..nt.L.a3 f..nera !!:em!l i
.ddrul snlemlu ne^r- !.q.i:r! d..sebim. stnc
tdrals fun.n.nal n sniEr ie .s smPaii. F LnuL
p asinPa[c ceE ma nJre.rg:
valc veqe:atia dL:lrl. !i ar:aglrna n alre lrqane.
simpa!c!L 5i D:ras a:a!.Lleerc b efecle de ace a9
tip. d a.ssle.1..t. srit.:i.r:r. cantitativ s .a),tj
tiv Erista, de asederea r_a:"e:suPfa car.rd numal
"n!ldinLressteme
E.;:-
L! baza actlit:ii r ii. -- .trrs veqetativ sb
Elexu care se dEri:r2: :i :::: a:.!l rener ve
getaiiv !a ea rer€r:: : r.- - _:1rs
'egebhv
ene
:: : r.r ,.ilex Jo di.
Neu.oi!l vis.erc:i€r!.: :: r.:nq rEa ii gangli.ni
spinal sauin qanqL:rai Etar.iat i aksaline'vlo.
..dnienL oerdria .r ij!1se tr :a.!Pr.. dLn orudne
sad vase (bar..ecept.a p.6.Kepiff cl,edorecep
l.rj) iaraxonllpatunde ir ierrai. intrindin eq ura
cu .entul vegetaj! (sinpal. saL racs mPar c)
CaLea eferenL a .ei exlili egeblv se deosebene
fundamenb de.ea a rpneruu s.ma!. ddd ra exis
tentei uno. qanslLoni v.gebtr larero!e ebra iu
.duL sisremuLui sLmpa . eu jlriavccci :i rta
muiaLi, in cazu sisremuu pacsimpalc La dvdlul
garo onil.r e loc $apsd
'nte
axriul neuronLiLi
vcgctativ p.eqanqlLoda. prevazut cu ieac; de mL.!ind,
sine(onulvagelatv p.sgang .na. al . ui dron nu
are leaca de mielinb. Axodul neu.onuu postgan
glionar fomedd libd posiganqlionaft. ftre alunse la
orsaoul ef{rd vesetativ (muechi neled sau s and4
SistemdL nervos veCetativ fomeaza, la niveu
Neuron mul0lord ft'liDt tn
asiatje inresihe in sNc
(murcn are.enr) deptori h SilC
miie impuhui de h
(neum ereren0 sNc la un orgrn eledd
A*i@ de
'lbrc
neNose inconju'
EE de resui coniundir Poate fi
N carc 3rmuleaa .ontaclja
musdatu'inete.qamjesrduLui
crup de coryi ieliom[ lo.albati
Arup de lrb.e mnoae cat leas,

ic]a6!xhdfuqbEl
1 rod Fer ,: i.;!i
:ente tr M<se p p{un regeial !e m !e < mparico
ceniii shremului simDatic se ana rn coarnet. t,r
4le ae maduvei to.a:ale 5i lonba.e suDerioara
a tii sistemuiui parasimoatic sunt sibaii ,;r in
'rc € i pdEs mpdr.' d n ltun.h ut .ercb.at cal s, rn
adula sa.6la 52-54 rnde se des.ne nL.te!
Cajle el#mu]nl refroe ves€ilrv
limpatku 4 de.aretu propn repruenbre de
dturile simpdh.e pafavedebrue larerolefrebEtel
;nsmpar.ul(dnan tooseste (dtea uno, ne^r.ra
en' lll. vl l X rdr p asrmoar(ul sd.rat F .aa a
tintune s'mpdb.e pda,efrebo e 0alerorenebr.
!) slnr doua ranlun de q.n<ton,,nudh deo Dade s
:. alla a .olohe ve ebra e CanolLonri Ldrer;lede
:€l' sunt lssat 5 .u ne^/ snarr;nn cmm.omr!.
in cdul 5{smuu empat4 sinaosd rnre Lbrele_E
ri ponsanql onac are ( nq irtioni taterov-{.
:bEr apafrinand lanturior otraveneb.a e DeMFc
<eit s:nqllni >unr foane apr@pe de madula.
'brelc preqanol'on a ene j(uda
sstsanqliona.6 esle lunda.
ln .aur njemuu;'aBmpak jmoe rnre
'bE preqangrbn a t, cea podqanstondra;e t,!p,n
ignonn lulvis.eEliGprcape ne ! scer) su in1Ja.
rurari lafldh .hrar jn oeret.e or&nulurr .!m s,nl
plerurile din peretti tubu ut diqestjv
ln .au I paksimparicutLi, fibra p rcqanqlionara este
ruf,qd. in LmP e fibrd pongrnq,
r'nd roane apr@pe deorodn! csDed
tj ambFtt sdeme n F hba pEsanq una.a si
cea ponqanq ion a s" eibereazo acet"5 mcdr..
La sslcmu s mparL. ra laoirul oentenc al nbre
postqhs omre. {oro unde:(e6ia E .. -r .,
orqanul etectoi se e ibereaa n.radrenaLina iar ii
caul paras mpati.ului, aceritc.lina.
Pnn .oororut asup.a hidardutui. m$.r,lan di
netede ii slandelo., SNV c@rdooe
(eElor ( a ldsetor engvin.. Ede !orb4 asddr
de5pre ere tor .aF nu sunr n mod obn,r s,h
Arulrefle! vAgerair are dcetea5i ! omoonen te cu
,el somati., d/rercnrd cond, n m./ur ,; .'rc ah
Aceasa cup.inde d.t Deurcni phnul arc ..m l
neuronar siluat in subsrania cenusie medulan ;!
cerebEl6 i donu su face sinaDsr cu .el de at
dollea neuron inlrun ganslon vegerativ prifr,lne!
ron se nume;te preglngliondq iar .el d? .t doitea
Ofq neo f bre/.r preoanqtond.e 5, to.dlza.ea din.
glo or eqelar! arub /a d ferenLerea !et' d;u,
componenr. ae sNV: s mpaLca gipa.asimparj.;
Co]I!e!€ inr€ SiW simpalic rj cet p@impait
C a.ierjsti€ SNV simpat SNV pestmpatic
oi9ne I'brcrof zmek rmcid
pEgdnsLme i romb.d de zNs@hr
m.duvej spineij dduvei spin.dr
Lftdi,lm sd. IjnFJite p.6. c@Udi h,sri
r pEd.bite
'n
nGion (c
buEti) eu in
irq tutuvisd0
Di*'buE In hr@l
rtebp.€San sqhism p:r, b cp r;vi,
C.mpomnb qnpdi.a
-rwaa trg bmu pen.
ru upb 5 dp arc
ddrcn.lnd dn lite e po{ sa nsiron e.ide ddrenotna
dji medullsupratsndta C.mD.nenld DaajmD*i
produce cPl md adeea
.urui. pnn e bpidrea din r,bre e oosk;d,"mF.;..
rirco,ner. A.tunip .eror doua.o,i-;*r mn,-
echilibrate penh nenrinerea homtush,b

Exisb sirn numar foarte m. da fibre postqan
qLionare simpatjce care eLibe,eaz a.eiLlcolna (Ach)
ENhb si 6b.e postqan gl onare .are nu eLibe.eaa
ni. Ach ni.i ndradrenaLina acest
co inersLce. nonadrenercice, eLiber;nd ate subsianle
precud monoxidulde aol (f9 3s)
Aa oritarea vis.ere or suot P.evazdte .u insrvatie
dubla. simpatica n p asimpdi.b sjtuate in care cele
dou, sisreme D.t acliona taconisi (de e{emPlu,
rcqlarea dDm;rruLu puP'dl ..mPkmPnr ide
e,emplu reg €a {rete e ldkl eu ctupe rni
(de erpmplu d n !eu aParaLUU repnd!.aLorvurn
E{isb ii caicva o.gane care nu sunl plev6zure.u
neNate pmasimpatic6: medulosuptareiale, slandele
sudorcae musch erc.tor di I rel.r Je p sau
mdo'iiaka lded !nq!ne n a.en.Jz reslarej
activit ii se race pdn cre crea eu scaderca Etei de
iimulare simpatic6 a $ru.turli resPectiw
Sistemll simpdoad€Dal nieryine, de asemenea,
s,."#lilr
c

E ertele tinuldil sNV asupu dttrLelor org e
hs (mu$hi dilabror pupilar)
kis {mu9.hi co.situ pupild)
Electul stimularii simpatice
Relax e (pend vene@ La disl?ot.)
.l Hre[a - delemioa sr€be
1
atectedd mq,o'iirea va*ld (ane.i
ole dn bsumtrr. visce.e sipadial
Ef€ctul stimuldii parasimpatice
conrraclje (penlru vedee de aproap€)
T Kela - deiennina srele
J
J
Di atalre rn c3leE reritori vescu are
rcldea; sfnd€.cle (& eLe mai
Educe debitul unnai 9i sl4h
d€temina cmlracda slmdetului
.onbada mu$hiul &tsusor veical
.€laxed sliderul veTi.al nre

- -.:rt *Tfr,*
--reqs--
Fk'4lgnd'Er6!4@'
, .t
I
n
'a
Notiuni elementare de iOien6 9i p3toloqie
LnfLn;da mme s de a nive sp'nal eu .erebrar
Pote avs mulhple etjologii, baderiede eu MBle
B€h inllamato.ie acub a crcieruloi deleminab
de pruenb uoor vinsun a nivelul sistemului .eRos
c6tal, iu prinL{ rcacti-e de hiPerensibilirat€ initia
L de un ttus eu de o proteina st6ina orsdhmu ui
5e cuadenzeat Drin disfun.tii cerebBle exrinse !i
Ctup de afe.lun cereSELe detem'mE de enqe
€rca la orclul tgutului cerebral. in soatule eoduml.
suMural eu subaFhnoidin RddL, de obicei, pin
rupfta unui vas at€.omatoi la o pelsd ce sufers
de h'p€deN'une ad.n4l. l t I ma' rd se pale daioE
tuF mu meri5m conqtr'tal iu une' malfomauj
cooseijtale EG mai pd $ * coosdnrie si ca um@
Af(aiuoi cu turialiilte ndicata. .epEzi.ta urgete
medichitu.gicalE cbiar d-a hemmOia ede opriL

:: $ngele d.emt P3.ienrii por dmane c! sechee
Rep.uinh a.a sla.e clioica a unui pacie r in .are
Tesia nu pcre li tezit si iu dspunde ra n ci o care
E3i3 de stnuli Apricarea repebb a unor simu
trveca cer mutr rcflexe pnmiive de rpaurs. Dac:
sbrea de c.m6 erle pbtunda pd psi si reflexele cu
*l u rtr t nchiur cerebmr .; si .ere mi.h,i.e
Are multipLe caue care mpi.a disfundij a nivetut
nisfemlorcercbEleLdiencafaluru sips[iDinLe.au
ze cele mai fHveote sunr idumtismeLe cerebrate,
hem..ag le c.rebmle eu alectiuni ccbiale dituze su
Sunt de doua hpuri: izolate ncKurenre si se ma
nif.da dmr in aiumit€ situalii(ei brlr Iebrile lrauma.
tisme craoise), !u epilepsi3, b6 .
cakcteriab pdn ahcuri.u debut btu{,.u pierdefta
.ms enle. cu adivibre mororie oeconrolaL sj cdac-
ldisrica pmcLm si cu fenomene enzonab. Esre deier
minab de siimu area ex.esiva a ce del n.NMie
Ca ea af.renb n n .odponenta a.crlui ref ex face lesatura inre: a. ef(ror si cenirii nenosir b .enrii
'q
., ,FfF o ":,.o. .-rD.o,d,,aP.
^lcnjnge
e cerebrate cuprind trei menb.bq astel a tronrala, pa;eb 6 si vhceraLa b oa.ietab. arah oida
n o'dd,.dt-d,dF nMidd ipo ,o,,oo". p..,,.:",
I nchiul cerebhl esre fomat din: a. bulbul rah dianr b. ce.ebel .. puntea lliV uL d pedun,uli .trt.
rdli,'.1 ..ia Lhd. raior, tupiaDp.1. d"@ ot.ld1.dc ibla,d.botdrr4 L,
StltiliF d a.a enun tun e eqare p.in conl unctia ^de.arece s uni adevaEre sau fatsq i n .dut i n c e c.nsi
deratica sunr adevaidte, detmiroF daca inrre ee cxis6 sau .u o ELarje de cauzahate.
Hipobanusul repFzinb .enlru sup€rior de inregrare, reslaE si .oordonre a p.incipaletor run Li aLe
.rgaiismuLui, de.are.e esie componanla de baza a mezencetatuui
Paleo.o.rexlleste sediulacielor de compoddment insrin.tjv deoa,ece este atcaru din doM sliiur d.
Cunostiniele se dobandesc in cu.5ulerisrenter prin invarare, dcoarece nu sunr eredjrare
Folosind cunoiti ele desp.e nervii conieni incei sa le d3temriati sub foma unui rbe porivit mo
3. lds'tfi€t i ,. dsntE Gr md' mu h d'nke 5hdunte . e pot Iiob$nate |lt rmaqinile de mai

2. Analizatoril
Anallarorii sunt shtefre mo.folunctionale prin in
i.me'iiul clrora, la nivel codical, se .€ izeaza aoaliz
.anl 2riva si .a ar v5 a $imlril.r din mediul exted si
intem, care actionea, asupB re.eptorilor
L{.itatile propaqate p. caile seEiiile detemina,
in a.iile cod calq fomarca de se.atji.
Fiecare aaliator esle a .itut din tei segmente
pe feric, intemediar 5i cental
S.!rcntulp€ritaic (.ecepto.u ) este o fomaljune
speciaLnah .are pMre percepe o anumiL fom; de
ercrgie din medi0l erte.n eu intern. sub Ioml de
S€lnstll inlmedi{ (de cooduce.e) este romal
din caile neruoa- pnn c e impulsuL nervo5 este
lrasmis la tuarta .eEb.ah. Caile ascendentc sunr
Pe calea dnd, cu sinap* putinq imprbunb sunl
coodu* rapid si proLrtate inLo ade corl,cah spfr|
fici fi{atoi analiator, lar p€ calea indire{b (stutemul
rercular ascendenr acrivdor), impulsuri e su.t .onduse
lenr si pmL.cbt€ cortcal, in mod diluz si nesp{iffc
s€gndtul .€ntal este reprezentat de ana din
{oa4a ceEbml. a c e ajunge c.lea de conduce.e 5i
la oive u c6.eia imDukun e sunt baosloma le I n sen-
A r. ,iJt.r l !!i. rai
Pielea este un imens canp .ecepror, datorita
numeroaselor s variatelor teminarii ale analratorulu,
cutanat carc infomeda ccntai nervosi superiori
asupra prop.ieta[lor si fenoneneld .u care organis
in pisle e Fsesc .e..ptorii bctili, temici, du.e
ro5 de prcnuoe s Penh vLbdtji
PieLea constitlie jnveisu pr.tector si sensibil al
orsdnismllui si se c.nrnua,la nivelu oriliciilor datu
ole ae orsdnismului, cu mu.dsee. Este aLcatdih. de
la supkfata spre pofuuime din liei sl€tu.i: epiler
mll, aflat in conract d r{t .u med
si hipodemul su resutul subcutand (fiq 42)
Epld€mul este un .piteliu plurstalfi.at kerati-
nar Profund, prezinta statullemindiv, ift superfi
io epidem nu pattund vae, acesra liind hrsnit
pritr osndza dio lichiduL inter.elular Epidemul
contine, insa lemiiatil neNoase Libe.e.
Dsnd e51e o p.tura conjunc vadensa.inca.ese
sasesc vase de s6nqe i lmlalice, ieminatii neNoase
si anexe.ubndc (f.elc de par si canalele alandelo.
v
i
F44:Pl.Ejq6.lb4drP
Epoddul esie a catun din resut conjunctiv Lax.
.u un oumd vanabilde.eLuLe adipd* ln hip.dem
s ana bulb i firului de par, glomerulii glandeor su
donp e 9icorpusculii vaier Pacini
FeceFtoriicuianali
eieine). Este lomat dinrrun snat sp.e epidem
numii de.mulpapiar $iun *.ar sp.e hipoderm, nufrit
ln iJatul papilar se afla papilele demice care sunl
niste dica['n bon.odi.e. Pe suprclaia degetelor
papilele sunt mai evidente ri fomea?a nille prmmi
nenle numir€ creste papilare, a caro. intiparne da
amprentele, cu impotunta in medicina Lesa, si in
Stratul.e cula. esle canst tuit din fibre de co asen
si tibre eLastjce fomand faricule grose. Elenente e
ln pie. exisb reminatii libe.e giincapsuate
Tmhdtiile llbs! sunt alnofiztji dendnfte ale
neu.lnilor seritivi din sanslrnii spLoali, distribuite
prnl€ celulele ep demului.
Eristi libre neN@se c e se tem na sub loma
unuicoruetinjuru Lnor ce u e epit€lia € !jcare con
stituie dis.onb hctile Aerkel, car
TmjEFle incapslhte in hiponem e gaes.
co,"usculii pent.u snsibilibtea bctila, corpusulii
VarerPaci.i, cei mai mari corDus.uli
ln denn se Sases. corpusculii/,1eissner, Knuse ri
Ruffini penttu sensibilitatea lrcfiLa.
:
...

C..p!scu i RLnriDi sln
pentLicald. iar c.rpus.uiiKEUse pentl rcce
Pie ed ene sedili.ecepto.il.r pe.tl,iiimu le t
tlr de sersl,ilr.ri. E rcOezi a resnentee p.r
,e.i.ea.e putitrlreitjpur de ! r:lu
Rt.ep I orii ra.r ili fac pa c dn caieqo,n nre..i.
receptorlloi fitd niduLal de def..nmr ine.rn.e
sunl ..ai?aiijf derm I
menleLc lad pal Pin inierm.diu a
pdr generd s.u ta.iile d. p.e! roe sau vib atori
Cej cu l!.a rak ii F,Lea n,})e oa a i dermuLui re
.epioneizi atj,gerea l...pus.ul Me ssne. dis.trri.
{en(c) ce slL,.i jna pturlnd. pr.silncd (c!r
Tlt in prolunz mt re dfla.o.pus.u iPacii.. e
se id.pteaz. foarle,apid sl re.epucEaza vib,aiiic
lffl se rdrr|]a iermin:r ile nen.as.lib.re car pi
deie.id inscr.a si presruned Clrpds.lli
a.lg i1lazo.i suil
l.ca rti in hipod..mul FuLpei
Re..!lor! lsna i sutrt renfrdiL ie,yoase iiberu
f,r aFm,ettu nr s
gurent'lui s.ad. rc..pior pentL E.e . s .ej
.a'cr ir mp su etLd.L.a,dtenrperlLtrrcutaia
€.e i depdscsc nrmcr. pe.e penttr cdli TehPe
5 re.eolr r Penau
Rr..?]lrriplnkl d,glre srnt, in pnn.iFl. te,
ntia{inervMse Lbere rnsr t.! rerepl!'i .trlirJl
rot i.r inite idfunri .irc plt f i.re p etJla ..
dNrere nLmubti d. beL caieqorL d. fa.trL rre..ii
ci,le nri. s .hiJn.j- se ddipteaza puttr s r de..
Mai i ll paBisieft {mrlu
rL pode du.c d (.st.r.d in ini.nsbte a s$zdlei
Campul receptor ti acuitatea *Moriala
Camptr re.etl.r a uio oe! nr inf .:i rr seis
brLiid.s .urand; esre a a teqlm
mulare detemna m.dific n Eta d. dcsc c e a
ieL(ntrlLii resperriv 5lpfdfab canipulur relepli,
ene'n raPon nve,s propod onal.i deis tatea recep
A.uiiatea tactid s. c actcnzcdza pnn prasrl .e
Dercepere disrn.ti a dour puncre drferne ! esLedi$
pin nlmrlarei r d.u pun.ie
ap.opLaic suba.tll pe.cepe dnoeEa lie.6.uia din
teee.Va. caic.srcialaiaraintc2mn avntu
LitrrL,isi50mm ri anumi! z.n. d. p. i.rz.clc pos
epiderm de.m hip.de.m ...pusctr
^
eissnerc.r
pus.u Ruffin ..rpuscu Vaie. PacLni, c.rpus.ul
K,3us.. cl4,us.u C.lgi /,bzoni, disclri ]!lerke,
oAn4i raspunsul co€L
Seomentul pe.if€i. al undi anallzator esle
rcprezedtat de a. rfteptoc b. .alea afeEntbj c calea
Epidermul e ln struclura sa a. o pdrud super
ficiald gemioativ6r t un numl. red6 de capilare
ssvine; c. teminatii neruoas iiberq d. glon€rulii
Recepto.ii pentu durera a sunr iimulati de fa..
bn mecanici temri si cNmicii b. se adaptea4
usor in prezenla stimulilor c inlra io -peri@da
refracrard absoLub'in cazul persisrent€i stimululuii
d tete raspunsu.ile sunt coEda
AEnmdl re.eptorii cutanati ti des. elj rclul
Oudizind .uot[nlele idsutte la studi€ sis
temuLui nervos,stlbitlj calea umaL de *gnentul
i.temedia. ti ltrllz4i sgmentul .entraL penlru
sensibilitatea ta.tila dosie.aobbpa[ca).
Luctofl ptacfice
Eviddtier€ ssibllt Fi ta.r e
SensibiLitdea ractil6 nu este reparliata unifom
,areria/ll nece5a.i esteziomelru Weber even.

L-
Evi&nti@ snb iti9i termJce
Este io raporl ru tempeEtu.a coIpului. T€r
moreceptorii suni ftspanditi peste tot in dem,liind
mai numeroi pe buu si in muc@e blcala
Corpu$ulii Rufiini sunt sensibili la tenpe.aiuri de
peste 2t q bmpe€tu.ile peste 50 c dau s@lia
de duerc, fi1od percepute @ acuri CoPusculi
Krause sunt mai sensibili la tempe.arui sub 20'C,
sub IO C liind perceputi ca sMtiiduer@se
Receplarea seroatiilor de cald si .fte s pGte
tac inhduddd nana so.ceslv, timp d€ 3C40 de
sunde in vase cu apa la dilenle Gmp€6tui.
Capacitarea de difeEntieE a int€nsiiali stjmulilor
tedici poat€ li apreclata hrmai pdn conparalie
daca $ tolosesc lrel vase d apa cu tenp€ratunb
de 20 q 30'C, respectiv 40 C i se intndu.. o
man. in cel cu apa b 20 C $ ealalt6 in cel cu apa
la 40 C cca 5 minute ri apoi se intddft simultan
amb€b naini in vasul cu apJ la 30 C, cum vor li
iimasr€
'n.are
aborstorulesk dotat a un ter
moesteiom€h!, se va folosi in acelasi mod ca
Eddenljm sii)'ltilFi dtlt!*
Penh evident.rea Fdsibllitati durcrcse pot fi
utilizate .iupir@ intepdea lovi€ cu o ngb €tc.la
nivelul teglm€nlului. Nu €sre ine recodandab sa
s taca pe subiecli Lmani su pe animale de labo6
tor, din mdlivd l€sn€ de inteles.
Esb de pEfe€i sa * organDeze o di*ctie baza
ti pe dpenenlele antenere c.nd sufenola a fdr
.ons{inla uno. facron ndivi. Esi€ .u6cuta po
ceduE provftrrii reflerlui de smtal (scalpinare) la
broasca spina[zata atunci cand, suspendatd pe un
supo4 i * pune p€ toEe 3u pe abdomen o hanie
imbibara in a.id sulfui. 5x, este iodepartaL cu
Discrininarea sp€ciala se pele detemina cu
ajutorul estetomerrului weber ' m compas spdial
cu care pot fi percepuli izolat doi stimuli aplicali
sisuhan. cele dofi varfuri ale .ompasului su.r per
cepure 3epdrat dact * ana la o anumit6 disbnt
unul de .elabft si se masoara in milim€ti. Dlstanla
c€a maj mic6 la care varfu l€ s6t simtjte sparat
dd a.uibtea ta.tila, difenu In anumile regjuni ale
corpului.
I
I
)
I
Evtdd4j@ mpRreld
^4ate,Lat
necest tui€ra, tur nestu, .oll de
AmFenta.€a s lace pnn presar€a lioar6 a unu,
deser intn tuier, i, apoi, pe o coald de hrftie,
oblnandu.* ihpimaea fomei papllelor demice.
se .onstat , pnn .omparalii, .a sut f@rrc dilente
'Ara zalorr kf!stezic
Deft rared ionftLa a activLbri mot rii oecesil;
iiiomdea Demanenia a snemuui nenos.ent.al
asrpEDoz,bcLspaiaca.oa!Lu, adile.ite.reeses
nenle si a g@dului de .onlra.lre a murchjor Aceste
infomatii sunt Iumtale de Keptoni apaiatului vestj
buhi r(epro.ii viuuali si cubnati, da. ri de umih
rccertori specifici ca.e se afla in apaatul lftomotor
I

(popnftepbrltr R&eprorji anatr..ului kjnesrerc sunr
situdj in mus.h kndla ne. anic utaL! p€nosL tj@en.
re P.ceproii k nedezi.j dn peno!
cotptd.Ltii vaLerPacini. identici cu cei djn piee
sunt sensibili la migcdn $ no<lificaa de presiune
abrpls.ulii nelrotendinosi Ootci suot siruaU ta
Fnd'une. mur.hr rendm in colPu5.ut patud l
rbre nenc* cde sunt sumude de rntrnderea pu
Ei monibrnedi continuu iens unea DrcdLs i n tei.
dome s ajuLi la p.even .ea c.oract ei ;un*e erce
sive $d a alungiii exagemre a huschiu uj.
re,nmrm€ n?rdoase libere * EmiDca in lGra
srosimea capsulei aniob.e sj tra
Fblrile naronls.lirre sunr dieminale DddF
itEle muscuttue sriare, ctre sunr sb-mu ate dJ redsi
unea dezvoltat. in timpulconracrje musc!are. Fusu.
nle neurcmusculaE sunt fomare din tto tibrc mu5
cultue mod flcat€ oumite fibft inbatuete, conrinute
'nso.dpsu)a
looundvd r d5pusep ale cu ree eF
Laluele p.di'n P penrence 5unr.
liune. cenlrdla ne.onLE.Lrd contine nude (r'q 4t)
Fusurile au
'nsaie
etuula r moroie. t;eruat,a
senzinva ese asisuhb de dendrite ale neurcnlor $d.
zirivi dtn qanstionut5p,na (riq 441.
lneNaria morone enc d( ouab de dotu neurcn ror
T din .o.nul ante.ior al naduvei. Acrti axonj aibq ta
patua penfenca a hbreror.u e. nuc€ar r !u lml
nd. e De .dre le ..nridi
pofiiunii cenrraLe, .ea ce duce ta srmuta.ea fibrelor
senzit ee bulospirale si a celor .in 0de
impulsul neruos se i,ndsmite neu.onuluia. l€ .e
duce la conlractia fftelor exrafue e deieminsnd
lmpursune arerenrP de
du5e pnn doua .
rpenrto ensibiliratea I nelrez.d GmtutDdtjeL ,
. m {anirn spaturpdn fa{.uee 5p,nobulbare
Fb 4f, FbE bhhete { tu I mrorcuq
":
2 Nd
srr4r5 aFrs iiiLn!&d:6 ffreoratuie
.pend sensibihaka propnftepriv6 de reqare a
mjrca.ii (simtul tonusului muscuLr), pnn Jas.i.utete
spin(ercbeloa* venL?l si doE
Dspunerea in paEtet a fibretor jnrnfuele tace .a
nundeEa fibreor errafuee $ delemine 5 nljn
in madula sp'nadr eEb d.ua Upun de moroneu
ro'lj .are lneNedd murt!' 5.het
v@zz fib.€le exfatuie moroneuronii 4 5i cei cale
neRee r'brele
'nlrarush
iumt] mlrlneu.od,.
Relasred mu{u.E a{e prevenib pnn jnbnderea
? dcrla.ea fusudor.are la Bnil' I
conrradis r€fler.. Aced m<arirn p.odlce o iilinde
re i o tensiuoe mu$ula.a de re ax
Cotpus.utt Rutlt *
^la
n sLdd .dped'.'ata
c.p5ule, ato.uare ! Kcpionp.D plz [a si m r.dnte
Fr4 4 @ldbhE(trrr!*nrr'l@er q@r F_r
bhn!hc,. rGd
l--CrMNlt cHEE -. -,----.----,---..,--;
i.orpus.ul ateFPa.rnr, cor"u.ut Corqr ausui
: neuromus.ulare. mororeuron a molonJrcn

c@pletai spaiiile puncbte .u lemen i .ores
lnervalia senzitiva a fusu Lor neu.omusculare
este asigurara de .... ..........".... ale neuronilo.
dn .. spnal unele dink
acestea sunt numite .-.,-.-.-...-- eu p.imare, ar
altele .-.- -.--- ,.,, sad s{undare
_Ana1,z.tof!l . fa ct !
siml rl mnsdtr .Iadi - esle siaS Jr^riJl
la !dL..omp div.L rnEle anjnr e Ri,L! ru l]l1.
)il.rrsc in a dcpLJra Prezenta i
imtllgrnLlLi. de a padi.ipa ld a.
Re.epi.r analzdto (lu .tactivsufr.hPmrE.iP
t.n . c o.Lpi Pad$ poner!'nLpeilrara . ir.a rr
na r I Ll epFzenLt l. el "a bpo# o n!
! d" p,m nerm a.LE:
bp. e rL. deniL.ita s.rtu i
mina.u ! lerruL. hui.nllo id.ti! Prevazuts.! cl
Ar.n i.elL,e o blFla.. P Ea.a.ri i t.lllbaza rL
pcntr a l,,na nenLi olfd.tir
(i0 20). e $ibar laru.utul; r .tm.idllLLi si se
re nir ii bubu oar.ri! li.ind sinaPra ru relroni
n!Ip. l.elueLc rual.r;. 3 a.en ivel. car. rc
p,.zinb i lre. reu.n 3 cLirrs.rile (rj1J 45)
Aro ff fi,'er-tdltul Jl..liv.a,cinfinalse
ome.ta:- p.
'at
ntrda: i l.buLJ! h.da kria
i la.t !: {i: Ll h pr.np. si rt.leu anrigda ian)
Cal.a rlf.{llrr rL:i. .saiun dtrd.te .i talamlsr
PeM fri.: tim,*t. . nibnsnb telJlrc s6
le !r:: a s i 3jrqr. in rtr.i s3 fi-" soub i astfcL
in. s. p!.ri r.re6: nEid de ,
Porre Jil nq. P3na la
It000 de mr.su, da.rti .n: un rrm- de apro
r fulr t0 dE Tnos.r ii .4e dr
Luctore ptachcA
Re@o4d@ sd sbsrqldor dula mjc i
pEguile ssibihtAE oUer e
Peotu ca o slbsbnia * srimueze receptoii ol
fac[vi.lrebuie $ fie volati; si ! a'ba o adumit6
concentaLeii aarul resPilai., Subslanta odoranis
p..vBra stimu ea s *uatia o factiv6 daca arun
sup€n i . n^alu muc"d.e' oL
fa(uve I nd ne.eere. [Po nspra' e md ptutunda,
lie nsptarji scude sirepebte (adLLn{ e)
Prasrl sensibiLitalii.lfactive ene.eprezentat de
con.enrratia minima dLnd.c substanta.docnil ca'
re povoaca senzalia de mtos Penh eier este de
l/lO0O0O0 O/L ad iar penh mosc praqul este
d. zece orimaiscazut l/10 moom 9,/L ael
r4'.ri?l na.asa. srdlete cu beE@ acet ni.
t.luetr IruRe d€ nenD. fldi de bandafi. sL f.ene bulbi
de capa, usluoi Iu pin] de levdbcd, difeite fru.te s a
r'lod de Uc.u Subiecrul se leaga la (hi cu o
esarla sipus sa recunoasca dileritek mn.sun
Des nu ersb o .lasificare a mnosu.iior, fiind
foafra vanate, eiista incerc6ri de a le s.upa in alo
matce. eterice, ba samice et..
Detem inarm sensib Llitaiii ollaclive s lac€, I n la'
bo&tom€le spe.iallzale cu oLfacrometul. Pedtru
iestarea a.uitalii oLfactjve se p.ate folosi M olfac
tometu simplu. dnt{ paradecauciuc Pdna.arei
apaere p pompeaza b.usc in narie subitrtuluiae
rul care contine substanta odoranb in concentElia
do.it6 Acuiratea olfaciiv; esre invsrs propo.tionald
c i..n.entdia sub*anieL od.Ente
tl
,:"

O *istbililate fen€ marc o avem mnh, nF
cap b n (denva I oroa n'. al sutfltu i), .aE mate fi ftr
cpur crxar ]a o co(drar€ de xto dmq/m.;er
I'jnd folosir
'n
proporli hfme in mestec o lr t
retan (inoim), p€nh' a * depist uq Dra;ta
Afa zatorui IJ!stat v
Simturgusr0lui a.€ rohrlne a inroma asupd cati
itiiaimenteor inlrodue in qu6, da. jnieNne sijn
id an$nrea ref exi neconditionata d s{.el ei qtande
Reccprorii aoalzalorutui susrabv sunr chemore
:epto.i. reprezdnbtine muou.r ousbtiv siruari la ni
,elu pap'le.r oFidu!e.a[!'furm!icir.umrlare,
rqr.fl,,. r roloi. Llm mrroJe l',auaa oao,G[
1r'lo.ne nu au mugun glsrdrivi
Muguni glsta[vi du fma ovo data (fi4 ,j6). li shc
r hr € sa*y ell'le fmn!e, d< pre'nb tapou
?i.a un
'nlcruql
L! plLu bDt d .plutettr qusbLle
..r$. rm'naji neRok dte nen
'lff
fiort,. olrllann
q'tu!""*.na,"@
lonii a'Exdti nary d enumsari. id at do € nernj *
:tu io nucteul sotib. din butb. Ard i deurood.m lor
r in rud@q dupa Grc +
'nL][apb
sFe rdldmtri
:ituab in paded inferjcd a qnului Nst.entai
se/uaria p,rndra dearst tde;iinrtea subsbotc
r chiml.e spec fi.e care srimuteaza receptorji pen
a susr estejnca ln.omolct cunos(d. Au Lsr iden
fL.dr cerputrn B po(b,/ su probobt r(cpr.n ch
Dn punci de leJerc ori.Lc Dcntu rn.,l,d o Fr
ru or,rarre,re perepr; ai ro;r mp.4ire Ln pdh
.akgoni qt
'tEle
num e seDcji
cesrea 5unl ad sJ,rr n,/.c si r o".
cei mai mllli drnre moquniquslativitui ti stinu-
laride dojsau mai mullistimulisu*a1v ai.hiar sj de
unii stunuli ousr,tivi car. nu irrrd
pimari, jns.6 de obicip.edomina una sau-doua difr
L, conbdur dihre subsrantete sapide 5i celulele
re.epldre dle mugurelu qusbl/v e prcdu.e o Llepe
nt/dluluL de re..'
1or, dsfel: subslanisle chimice s. €q. de motaclle
proteice receptmrq care palrund io membrani mi
aoviilor si desch d.anale i.n.q a.este4 odall des
chre periir pahndeftd rnrror de sodiu .a.e vor
l4uqun'qusbri! sunr dsrrbtr'L E suDr4f.trd lLmbr
anrel' id€o deln rd z.ne,d"..i"t. -, r
Ift.pii: un! adumit r p de sust fundamnht(ris 4?).
'Fb47h4'@Feaqdd
'ltctote
ptaclcA
Rffigt E dilqitd.r tutstar. dnd ds qi
pmgd cuiHjttdl rruslllive
Un slrmu pcte prov(a stuaha oushdva n!.
ma da.a esre slubl rn apasau
'n
eti-va ce,,neL
ubil' nu sbnuleaa muaun'.usbtr'
P..h demoraG rdr""'i,
"*-*d .r..
palru s6run runnamenlare lhe ;>kil,r se D.i
robsi unete ar'm€nre, qcum ainL u-"'a"
bu.dhrie oteu ii sufrl de srepfrut
ReonoaiteEa hor produ* dupa <usr e Doale
r€liu legandu * o €s a b dhii subiecbluj si
oferindu.j diferire alifrenre cu gust camctendjc

Plzoul *nsibilitaiii qustalive 6te rePr@nlal de
.oncenlralia cea mai slabr la care stimulul pn auce
o FMatie 5i varid, fdde mult de la o sdtstanF la
alb e$e mai iidiGt la .ele dulci ti nai *aui la
csle dare Penh! ziar * consi&E ca pr.gul
este de I q/l- in hp ce D€ntsu ch'n'd e'e de
OOOS o/L h o L.mFdtu€ a sord'lor de 24 C
Brut!.iie p€a.alde eu prea rsi .! du gusL
D€gudatodi de viiun pot deos.bi pesre 3oo de
.a
bulb olIa.tiv. buron oLfactjv, cil olfactq papile cali
cif.n.e pap le lunsilome, paPile foliate, papile fi
llfome mugu.e gusbtv, hma ciuruita, cl+sbuv
R{eptdii analiatdJd olJactv F gsradv sunl
in pnndp* a trr€@oftcPtori b. intffiptoi
c. .hemoEegtf< d BffitProd
.,ci d{#va e ffij.t:lls h tuvelul suidu'
Iui ftrc cabal ir : bbd drdis al ceelelulul
h t Lmus c hipobhnus d lobul idpoGl al
c€l l.le Ed|ffi ak analiahiu olfaluv smt
remn! a un;ld! b. bipoh4 c P*udodjpobn
Afa Tarnr.j !':ril
Vcde€a lumized Fne 90i din infomahile
duo€ nad'
'l! 'ncuquctor
de rftd re o imp.i
tonld lz'ol@'cd !!'5d4ab14 nu numa
'
dire
.enllerea lumloorbtii, lomei si cdbni ob'ddq dar
rijn orish.ea ii sPatiu, me.ther@ Khilbtului si a
Cllbul (!Ld {fio. 4aI de f.ma aPmx mativ sfer
ca. este siruatin orbiL. Peret.le slobuluimuhr este
Lmat din hi tu.i.i con.cnbi.e - ext€md. medie i
inrema sidin meiii refinsenre
Tmio ensnb este fibr@$ si fomatd din doua
porduni inertale postdior s€ afla {letrc4 ia. anteir
Come€a este lransp€renb, neavand va$ de san
e dar a.eid st.ucluB $ numer.as. tLbre newcse
S.ler.ri.4 tunica opaca, reprczinb 5/6 dii luni
ai globului dular podenor .ste pedo.ab abr de
fibEle neaului optic, .are Paraseste gllbul dular. cit
si de aftera care ioft id slobul(ular
Tdn@ m€die va$ulard, prernL trei *sne re
care, dinsp.e posierior sPre antenar, sunt cor.id4 cor
Coroida * intrnde p.scno d. .E ffla ca.e
rtprczinrl limib dinte.o.oida ri .o.Pul ciLid. ln par(e3
e pcle €r;, csoLda este p€va,ub cu un .nfi.iu
Corpul.ilar se afli lmediar inaiotea o.eisatrab
si prezinrd, i. sd.tu.a s, pr(eele .iiare 9i mul
mu*hiul ciliar este fomat drn fibre nusculdre
nelede. FibEle ci(lle sunt in.frate de paresimpa'
tic. iar 6b.ele kdLa.e sunl neruaie de simFt.
Procesele cilia'e sunt alcatuite d n aqlome.rr .api e
/risul este o dlahagma io fab antenoard a c.istal'
inuluiiin mill( pranta u odliciu oum pupi6
lrisul are rolul uoei diafiaqme .are p8mLte rcgla
r.a.anlibtiL de !0nrina ce sosene la relina
Tbi6 hten$ este repr@enbia de .eiini Ea este
membdna fotosensibila care iealized r{ePlia 5i
tanslonea stimulilo' lumiiosiin influx de os
Rerina se iotjnde posenor de ore serab siPre
zLnta dous .esLunL imponaote:
. pata salbena (macula utea), sitdala in dr.pirl
axului vtual. L? nivelul ei $ gasesc mai multe couuri
{
att ,
*a;
tt. "
ll'-
'--l

F+19'sdeEh
E'-u! @'F I .tur 44rp& r@d!"*r 4.d;"
"_,;
dftbt basronase in cenfol macutei turea se an6 o
coocavitare
- fovea cenLilis _ .unai .u conod
.pat. crbn, sirudb med,ate inferior de Br, n
benr. reprzora t6ut de rerre a nerui
"
;dL ;-gobd (ular r de hrj?m a meretor alobutui rut,rh PaL @dd nu e{sta etemenre f.id;nsir ts
ln shctura reLn€i e deenu IO ftr@ rn catu
*,nurne5. tret feturi de .elule run(lonae dnak ,n
t al, smpuft .elu e fotoReprGre, cu pretuno.jin
rma & .on sj de basbtui Le u e biootare !;r, b
mu tpolare li atura de a.esrea, r mai@sesc cetute
e susrnere 5iQtute de a!rric
Celulele cu bastonat€ sunt cetuJe n@ese maJi
trcate in numar de crca t- de m, ,ade Basromsete
qor adapbre penrru vederca nduhd. ta hid
Ceulele cu conun, de aqmena, celute n@o,e
m&
'.ate 'n
numdrde 6? n Lc
ro.r rn pdra gaibsd;jn fov€a renhti5 exj5l,1.ma,
(onurre sunr adapbre penh vederea druma ..
Fuocta ph. patb a dnat,atotu ur uzual ene.erreperea tuminozbrir fome , .utori obie.tstr d n
^pr
d drbpkr. htar .sre floal dn mm+
{o o pur@ de rerE+e d€ aDormL! {O de drmh i
r dsrarin (cu u pu* de rehact€ ae _-"-ri, zj
de d'opini) simptrnddd apmru d,nptnc at (hutupcrerrcnrde€r@oenCft16
o pue bd, de aprctumdy m de doh,,;. ."*tu oph! tdrT frm ,n fab rehe! R-.ta F;hh areun de b o dsbntd md mare de 6 n e vr rtrr,a ir / mm in sp.rete @EUtu, .puq dand F reh . ,m-
qm rcata md m'ca ,, r6ru@ra C
a puiar de rcr'a.l. a apaEt,rru doofi. ;ukapdm reFi anrtr@e J 1mft,. Totu;: cn,brrnul
e* mpdlanl durae @ tu de .u/oud kk Imu I ftnti, @ti*nn ortre5,j de 4 , Lmd;
A.onodrred(fis 501repre nra vanara outenr de
rerrdcre a crisblnuu niq@dtudsL bGFpnv'm un ubi<I. Acomodau a Jdroreaa eld+,
c'bui.dsblnulu! dpaEru u sul@
mtrrchiulu (llidr Gqanut acrv aJ a.omod esrc
mukhrutcitiar cand (hutpnven€ a dsnu mai
naE de b a mutrtxut ciLar es
mentur suspsso, 6re ,n kn,m". e-*ru o,n"i"kneuie (stat.ida romp mrnd crsG/,;, .adm eM de cubft a&stua
& .unveqenb qade ta vater€a mrmd i;20 d"
d'oPE csod pnvim obE.te 4flare td o dr[d^ fr_
M.drile Fftin€€l! sunl repFEnbre
@ffipdenb unoara apce cmr.tnul
Crb/srrdlare loma uer tenrie b,convde rEns
pr.nte. (dtuald
nle r de o cdpqtd et6tr.a _ msratoda Cnshrnj
€sk molrnur ]d t(ut eu ptrb b ,nem de [bF .ae
a.atuesc [qamentut susp€tuor cnsbln,j nu.6bne
%e *nqvine nutrb e laonnr pnn dfBuE de
. Umm..a apor esie u tdd n.Jor .d.e e
r e a prk<tor .
Corpul !d.oj are o fomd sferoia a. .onsrsr.nia
rrM.pak.L oc"!a c"_*" J,
roae, s'luat6 jnapoja cnsblnutui Fb$
^dr&*
a b d,d4 h a!@r"E

mi.a de 5 meti. mug.hilL cil d se nrnta.b si .eLartu
{ibFe lisam.ntu teisitn.a din cnsbfnh scide ia.
JdoniJ Eld L rrdl. . isLr n * brmbda Ca omaq
purered Je .oiverganb c.ene L !
Cu . t . anii plteEi de .tnFilenb s. le dd
,....nsblirul Jrlire ma lrtus si m
arj. ntrmib prezbi.ple (p.Prbi!e)
Punrt lelnD!:pr.ptl d. Nh a.aFved.m cla.
utr d,i<rr .! elod a.rmnii! dl
Dr?.r rr.rin PundLL..l mi rPr.Piai de.thl la.arP
v{em.d tu€ eird de ic.morlde
r.n.r!1ibn...!rddprdnm eira a 25 !rr! ia'
tuni! ren.rtrm La 6 n d. rh. Ac.moi ed ede 0
a.r Eler n.d d. ..rr ..ni.ili sL de cni.!
.vaddq.m.ni srFir .a.e P,in intemedilL n!. Pd'r
vesEbb! p riinrp?rr. :rciat n.auLui {ul.m.ior din
nezen.elal ..iirid: .lrhdr m'n..hiuui cilirr La
relelr de a..:r:f.
'ftala
padcipa s cstiicolj
.aiidn ana- !n;: pnire ! nndato !! atrE
tive.;. dcsplE! eid:r padi.ipa s n $hiiinsului
!in!F.h e:tu< r sl:.b!r: { ar
lieflexr ptrP 3r iir lir est. !n .enex m'rli mri
simplu. cr.erb ii iEen.E;r LL c
mus.hiJ: r(uhrii lsl:ir lnit de rnj.z4.d rr{
ln h njn!L,€:.u lnc p:1ci,.
(ld i nsJL,i :nr: ii lid..tu(Qb i. sa
...hiL, en.rir : .:- rhJ ts:tu L: 1? nim io
5pJiele cerbilL +,. rr. t!rrbr{i..rPr$teLd
Asrirrmdnsmul esle !n i.jr d. rci.acle d.l.d
erstenlel m3i mtrlb. rde de curbui .La nrPEteic
conrei A$nd m meoJiar .r Pur
ai.mila .!mrd vd nddnr i l.rmra uni i'.aqir
rctni.n. d{la,e pritr! tlr.iee 3flde Ln n,e, di.nl
spdt dl .ocspofz.in. AsbqmilsmlL se .o e.leau ct
/.- g
_Jry
.d, tr /rip.mEkr, .-. .. --:a :arb d mri
Prtin ce 17 mm de cen:J ::: 3: i: LP:nld
.bie.rde de..hi penw . : r::-:: .r :riri{Qi
hiDemerqb b*@*Fd
. dhtr /nr.t 0ipomeb.pl .-:.:. r'::: iE
lnle dr.iDa de 17 mr Pssdi -
.sd@nGm
Pllsrk forxhimic din rerft
Retnr este *nsibila a Ediaiiice(t!'n.liei.a.!
lmqjJnea de $da crpine rte 190 s 770nn
Rd(eplir vnuaa c.nstd in rtisf.m er en.rqe el{
t.maqnelc d luLnii ii I ntur naa.s A..sr pr{es *
mosul. f.bensibile lpis eDl vt!a), .arc suit d.
mai muli€ [pun: basl.iar e c. ]t n un s nsr fel de ! !:
mcnr vizua nuirlt
'odoPsn;
c.nunL..rnl i lreitehr
de ei,enea p jmenii iodopsine
I,l€nind rolrfteptr. Pr!.esu rol.r{epri.
esre idcnt. a c. e d.u d rjpu d de .e trle f.t.mcc pi!d,.
PismenlLt vlzua ibs!$€ ene.rlir.id ati.i uminrase 5
se dds..nprne in ceLe d.ua c.mp!
nei (c.mun
'utLr..
pismcntlor lizuali. der vat de vit
mina A) s lpsinr ({lirerr. ii rln.te d. piqFcnrr
vmal) Deraft.e pisnrentul h.e padc din sh.tur
rre b'dEi coiu.L!' i ban na*i,r de{ldt]dNre:
e delemni modifi.ari ac .oidr.rante.r irn..
urid. de a pan tia p.ten tiaLului .dePt r
S.DsLb Lrdted rdeptcdl.r vtlal e e lmfre mar
Bdsr.na*ie suit mull mai *nsibil. dfrdi coidr.
Perl u 3 stimua o ceLua .u bastonds 61e nLlcen:
eneqia uneL sinquE.uante de lLn iJ
Adapla€ reptrxild viaali S€nsibilibtcd celLle o-
i.rore..pi. e esta.u abt mii ma
iDi mut pi@enL cdntibtea Je 0d*i1 d r ..nlr
si b:n.iae vanra in fun.te de erpunere .r a lN
mLna su iiluned!.Pn erplneG. mrltimP laluntri:

2Jtemica Pgmenlul vrua aiji din c.nr. . s din
Sasronas.eiedes.h}siircrinensLopsine inphs
.ea dEr m e pafre a reliienu ui lsi din .onui sidin
!stona*)ene ftnsfomdii ! tanrna A Asrfi 5.ade
concen'a[d p sm.ni ff ftul, iir sensib i{atea..hjr'
uil: umna s.dde A.es p,m!s e*e nun I id.pbrc .
umd vederea ilLuma (r.t.p.a)* rdtedn.! ar .
tu c.nldlor TripLi d. adapbre ra Lnin, ene de 5 n
nui.. lnven da.a h ndivid sb muli tmp in intuneri.,
retinenuL s ops ie e d n ..nun si din b.n na* sunt c.n
lear re Ln piqment vizlalj. D€ a*mened, vibmina A .ne
IraNlomab in rciinen c.escand astiel .adhbtea de pLs
mdt vtuai Acen PI(es esre numil dd4tdr ld rn
ruiei. *nsib biea liuibasron.s la iilme.cesre de
,<i de oi mai mare dsar h
derea rduma Gc.i.p c;) e{e a5 sumta de b€n iase
rn avnamrnoz A se..mp(rre adapurea la iilu
rcri. ReduceFa ved.ni d ume aste nrm ta he,nem o
pe ara celei...tumc oicbl.pje
Vedea albne!ru 9i v.deB aornndcd Si mularea
ban nae .. polu.e senalia de umina alba, iar lipsa
slimuLani. enat a de iegtu Col?urile .dre reflecb roa
re fdiariie lumin.ase ap abd, ia..ee .ft absorn
roare hdiariilc ap negre Srimu area .dnuitor prodL.e
*rali drlereni dq iu nrclie de tipul de p€nre.t !i
zual pe.are il..n!n Astel eiista conud.ae.!.tirr
pqment seisib ld.ulo ea nsie G
.o5ii) ..nun cu pilrdenl ensibil ra curmFa wrda ( ..
nun veri) si.onu i.tr pisfrent seBsibil a cu. .a d
b61ra (.con!d albmtre'). St dlared e$ld a c.l{tr r.L
tpuri de conl. pDvoaca senzaGa de alb srimlLdrea
unei sjnque catql.ri ne .orul pr.vdaca seozarid .u
Culoile osl albastu si vede sufr .LLoi limare
su furdamentde. Prin amene.u ror if dile le prG
podL e pot .bll e tDie cel. alte .urori ale sp{tntu
rn.Lusv.ur. ea arbi. Fje.d.e cut.d din sDe.lru ijcoE
sPuide o culmre co'npLemenb.d c
llnnl dnte deldele vederii (.rndtice ene .un.s
.ut sub dedumi.ed de dnioris4 P
au din nasleie .elule cu con .orespr nzarsre uneia din
ft ccle te .u on f"ndamenbla rzd
vetrt irJsesc .eiuLeLe
.u .on sens b e la verde s c.le sen
apare aprcpa rr er. us virsie la ba.baij (gen. I eces va
X link al AD.oximativ 3% drn p.pularia na{dina
RepEzinta seqmenllL intcmediar a aMltaronlr
vnud (fig 5l) R{epiiiicaii .pi.c sunr .etuee for.
se6ibLlc.u .!r[ s ll3ionde Neunnull$ afli a
n velu ce u e or b pdft nin rehn6, br a ll ea neuron
Lai de ..lulelc mu tiplrare Aio ii neurcn 1.. mu iip. ari
p oven ti dirr .ampu intem a rebiei(camoulndaL) s
incru.ireazi. fomdd .hj,sna.prica dupa . e alunq
Ln ra.iur opi. .pus Ax.nr p.ovenrridn..'putexreii
dl .etine icampur emPoB ) N se in
lmcLulopi. de dceeai pade. ueNL opi..online lbE
de la un sjnqu, llob o.ua( in tmp ce (aciul opti.
conine fib.ede a antr .chr.
Iid.rur.pri.ijunge ametaraantrrls..lPulq.nr
.u al extem) unde malodbtea librelor lra.[ ur o0[. td.
sinaps c! ce de a Llllea o.u..n. al.;ruiaron se pr.
pasa spre s.G4..e.ebrala s seleminainlobr !..ip
c jn
lu rul { zuni cahanne ude * and dnre vtualc
pnnan si se.unda.e su rs( irive
S€gmmlul ordcal al amliaroutj viaal
Fi*dtuL pund de pe Eri.a iicoEpunde un p!i.r
sp€ljc de proiecn. cofrca, Aria vtudla pnma.a se
int nde ma a es pe ldb m.diar6 a robitor o..ipibti d. .
pane side alb a s.Lurii .dlca. ne ln lurula.esreid se
ana ariile vizuale *cuDdare iu dsNaive Li rivelu
anei vizL i e pdma.q cea maj i nlne rdp.ezenla.c o arc
mdcuLa: a.eask ocupa .e€iunca plsed. a a tobL ui
occipibl ln snile vhlale 5e reaDeda scnzara sip€ .eD.
la vhala resptrnv translomrarea slmulil.. elecri.!
p.m li de a iive ul du c.r l.lorc..pl.aE in emnc

Canpul vizua! veddo bin@laE a stdco?ica
Spalul clprifs cu privn.a se nlmene canrp !t$l
Fiecatrri {hii corcspunde un.amPrizulnon(u/rr
(fis 52) .a.e se supmpune in mare pane .u dmpu
vtualal.elu lat mhi Padea.dmLiJ: ce.I d.Ld om
puri .cprczinta d',p!l urTualbintrlhi Oice obie.t
aflat Lncampulvizualb nmlLar f.m
pe rerjna fie€rui o.hr. Aresle magini fulneaza pe
scodd j nh r aq ne unjci Prtresu de auziune codi
.,lt eda p.sjbil rufrar J.., im:linire retnlene se
fo.neaza in !u r.le c.,esPondenle
Acest prmes dE fuziuie a im:g,nilor jncepe a nive
lu co.pilo. qenLculat laien i VedeFa bin(u ai .on
Iera abiljtatea vededr in p..,uujme (ste.e.{oPL.al.
E trp ea e zld e prm e d.fem no orbnea
D stuqeFd n, or zuae r.unddP Pr.du.e ordid
Luctdti ptachce
'Dsiadobdd tr a
n4aiprial n..€s dhi de vit- (de la abatorl tus,
de disclie, plmttd eu taMta pentu djse.lje Lup4
,^.Jod de tu.ru Se or4a globul mhr, de gisimq
de lduluL conjundiv si de nug.hii extin*i 5i *
obsNb smeea si {leotica. Cu ! lama eu o bit
tudul se inciz€a sderob@, pe linla {uatona 6 pana b
corcida, contiouEnduie, cu fdf(a p6na la r€ljza@
une kiotun .rolaE Sclercrica F st [on@, ]o
evebi si * prinde cu ee p€ planseta Se obsefrl
.oroida S€ indepaftd com*a de{hizandu6e 6l'
fel camera anrentu din cde se {u.g€ dm€ea
apcd Se oberya irisu! c4e deLimiba, pupr a. DuP6
indepartea fisului, p.ln hspadta cislaintLui e
pot obseNa maola de4 pata @6a t laele de en'
qe de anvelu relne! S. x@ie cnsblnul)L linandu
deasupa unui tert * aoftta marirea lii@lol s?
d6pnnle apoi aisr.loida Dupa desp.indeEa .risreli
dulul * vede.oipul vilroe cu o consisbt, caEdens
tjca prin indeparlar@ caruia * pdte obseNa reona
'Ddnotst@ renenbl !{pihr
,lod d? LcrL Sdbie.tul esle ast jd faia unei
su& lminGe ii i * mped trhii o o eeda ne
Ea: cca 3 minute La despdndea ee.fei subi{t'il rr
buie $ p'iv€asc; c! dhil laJg de*hii +r. suM de
lhina S€ ob* a ca pupjlele suot dLit d,lite (midn
aza), micao6nduse in .tcw seonde (mioza),
dev€nind puncrifome la o lmina jnrens
RoluL sbiemului nesos vegebtiv in codlrlul relle
xuLui pupild e pGle pue jo evidsia pe (hi de
b.csca. folosindu* sunsiate neurcraDsmtdbarc
vftald: bolnavu rede Lde.el.
+'nrifi.at d cuvLntel...Lt le
(mediabn chimici) colineigft ' acericolinj elulie
l/lm0m eventEl atlpioa IC siadrderci.e - ad.e
nalidl (epinelrin.) solu!€ l/10 oco su prLcal?ina z{
'DqM5t@ cfr.hiui ffi de ctPie
Refled esle polisinapnc nsLc€prv. CljpituL,
.6spuns noior de aparue e p@te pdl!.e pnn ahn
ldea comei a vait Refl€rul nu e produce in @d
Dor l@iuni bulboplnrift ale nucleului suibv al tise
menului iu ale duii olta mice a aceiuia
Detdnilrc .anptird lizql
,tiit de irc.& Se ll"s@ Pe taba r@ vtntunLol
asdal inc3t lrd in ce s lnsetaie dr€Dtele denate
$ 6e la.ivelul pupiiei subiectulq .cesrt va sia la 15 cm
de tabla ri va pnvi cu m sinsu (ni l@l aminti!
claLaft (hi fi]nd ac.p6il O ala pds, deplM o
oeln aba in hds fi{arei In[ de pe bbia de la mf
gios s'c cenru cdd subieciut ce jd tot tmpul er
pdmstu ui pnvene numi in cenLrr muia ca a Ps
cput cuLlfta alba * m h@j punctulrespdiv. L
Iinal * (m. pucrele de p€ late lioiile, obunrndu e
o foma Sometsic6 reprsffid dmp'rl viaal mm
old pentu lmim albd PsLa campui vedoji mm
rice F vor rolosi dete de diloiie cuoq p€'imekle
acestod vor ,l diledte de cele penh lumitu alba L
a.elasi lel s pMeieat poh .elalaft mln Padea in
t,/

170694006 biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a-ed-corint

170694006 biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a-ed-corint

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (20)

170694006 biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a-ed-corint