2. INTRODUCERE (INTRODUCTION)
Pentru a facilita înţelegerea limbii engleze şi a modelelor de presă
britanică şi americană de către studenţii de nivel începător din cadrul
Facultăţii de Jurnalism, cursul de faţă îşi propune o introducere atât în
gramatica şi vocabularul limbii engleze, în general, cât şi în cel cu specific
de presă, structurată după cum urmează: Alfabetul şi simbolurile fonetice,
Gramatica – noţiuni elementare, Vocabular general şi specific - nivel
elementar, Modele de presă britanică şi americană, Cum să scriem/gândim
un eseu – De la paragraf la scrierea academică.
1
3. 2
CAPITOLUL 1 (FIRST CHAPTER)
ALFABETUL SI SIMBOLURILE FONETICE (THE ALPHABET AND THE
PHONETIC SYMBOLS)
Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de
a pronunţa corect suntele limbii engleze.
Subcapitole: 1. Alfabetul
2. Simbolurile fonetice
1. ALFABETUL (THE ALPHABET)
A [ei] B [bi] C [si] D [di] E [i:] F [ef]
G [dЗi] H [eit∫] I [ai] J [dЗei] K [kei] L [el]
M [em] N [en] O [əu] P [pi:] Q [kju:] R [ar]
S [es] T [ti:] U [ju:] V [vi:] W [dΛbəl ju:]
X [eks] Y [wai] Z [zed]
2. SIMBOLURILE FONETICE (THE PHONETIC SYMBOLS)
De ce ne trebuie simbolurile fonetice?
Simbolurile fonetice ne trebuie pentru a înţelege mai bine cum se pronunţă un
cuvânt atunci când îl vedem în dicţionar. Această introducere îşi propune o mai bună
transmitere şi receptare a sunetelor limbii engleze şi a simbolurilor fonetice
corespunzătoare, de către studenţii începători, prin echivalarea aproximativă a
respectivelor sunete cu cele ale limbii române.
a)Vocalele (the vowels):
Sunetul în limba engleză
(the sound in English)
Exemplu de cuvânt în limba
engleză
(Example of English
Words)
Sunetul aproximativ în
limba română şi pronunţia
din română a cuvântului
englezesc (the sound in
Romanian and the
Romanian pronunciation of
the English word)
[i:] See [si:] (= a vedea) [ii] – [sii]
[I] His [hIz] (= al lui) [i] – [hiz]
4. 3
[i] Twenty [‘twenti] (=20) [i] – [tuenti]
[e] Ten [ten] (= 10) [e] - [ten]
[æ] Stamp [stæmp] (= timbru) [e-a] (între e şi a) –
[steamp]
[a:] Father [‘fa:ðə] (B.E*
)/
[‘fa:ðər
] (A.E) (= tata)
[aa] – [faa+ z peltic (cu
limba între dinţi) + ă + (în
engl. americană r retroflex
(îndoit spre cerul gurii)
[o] Hot [hot] (= fierbinte) [o] – [hot]
[o:] Morning [‘mo:niŋ] (B.E)/
[‘mor
niŋ] (A.E) (=
dimineaţa)
[oo] – [moo (o + r retroflex
în engl. americană) nin (ŋ =
ng, cu g mai degrabă mut)]
[u] Football [‘futbo:l] (= fotbal) [u] – [futbool]
[u:] You [ju:] (= tu) [uu] – [iuu]
[Λ] Sun [sΛn] (= soare) [a] – [san]
[ə: ] sau [3:] Learn [lə:n] (B.E)/[
lər
n](A.E)sau [l3:n] (= a
învăţa)
[ăă] – [lăăn] / [lăr
n] (r
retroflex)
[ə] Letter [‘letə] (B.E}/[letər
]
(A.E) (= literă, scrisoare)
[ă] – [letă]/ [letăr
] (r
retroflex)
* - B. E, A. E = British English (engleza britanică), American English (engleza
americană)
b) Diftongii (două vocale împreună) – Diphthongs (two vowels together)
Sunetul în limba engleză
(the sound in English)
Exemplu de cuvânt în limba
engleză
(Example of English
Words)
Sunetul aproximativ în
limba română şi pronunţia
din română a cuvântului
englezesc (the sound in
Romanian and the
Romanian pronunciation of
the English word)
[ei] Name [neim] (= nume) [ei] – [neim]
[əu] No [nəu] (=nu) [ău] – [nău]
[ai] My [mai] ( = al meu) [ai] – [mai]
[au] How [hau] (= cum) [au] – [hau]
[oi] Boy [boi] (= băiat) [oi] – [boi]
[iə] Hear [hiə] (B.E.)/ [hiər
]
(A.E) (= a auzi)
[iă] – [hiă] / [hiăr
]
[eə] Where [weə] (B.E)/ [weər
]
(= unde)
[eă] – [ueă] / [ueăr
]
[uə] Tour [tuə] (B.E)/ [tuər
]
(A.E) (= tur)
[uă] – [tuă] / [tuăr
]
5. 4
c) Consoanele (the consonants)
Sunetul în limba engleză
(the sound in English)
Exemplu de cuvânt în limba
engleză
(Example of English
Words)
Sunetul aproximativ în
limba română şi pronunţia
din română a cuvântului
englezesc (the sound in
Romanian and the
Romanian pronunciation of
the English word)
[p] Pen [pen] (= stilou) [p] – [pen]
[b] Big [big] (= mare) [b] – [big]
[t] Tea [ti:] (= ceai) [t] – [tii]
[d] Do [du:] (= a face) [d] – [duu]
[k] Cat [kæt] (=pisica) [c] – [chet]
[g] Go [gəu] (= a merge) [g] – [gău]
[f] Four [fo:] (B.E)/ [fo:r
] (A.E)
(= 4)
[f] – [foo]/ [foor
]
[v] Very [‘veri] (= foarte) [v] – [veri]
[s] Son [sΛn] (= fecior, copil) [s] – [san]
[z] Zoo [zu:] (= gradina
zoologică)
[z] – [zuu]
[l] Live [liv] (= a trăi, a locui) [l] – [liv]
[m] My [mai] (= al meu) [m] – [mai]
[n] Near [niə] (B.E)/ [niər
]
(A. E) (= lângă)
[n] – [niă] / [niăr
]
[h] Happy [‘hæpi] (= fericit) [h] – [hepi]
[r] Red [red] (= roşu) [r]- [red]
[j] Yes [jes] (= da) [iî] – [ies]
[w] Want [want] (= a vrea) [u] – [uant]
[θ] Thanks [θæŋks] (=
mulţumesc)
[‘s’ peltic, pronunţat cu
limba între dinţi] – [θencs]
[ð] The [ðə] (= articolul
hotărât]
[‘z’ s’ peltic, pronunţat cu
limba între dinţi] – [ðă]
[∫] She [∫i:] (= ea) [ş] – [şii]
[3] Television [‘telivi3n] (=
televiziune)
[j] - [‘telivijân]
[t∫] Child [t∫aild](= copil) [ce/ci] – [ciaild]
[d3] German [d3ə:mən] (B.E)/
[d3ər
mən] (A.E)
[ge/gi] – [ge-ăr
măn]
[ŋ] English [‘iŋgli∫] (=
Englez(ă))
[niî/ng] – [ingliş]
Exerciţiu: Scrieţi fonetic, în limba engleză, următoarele cuvinte:
Boy =………. Paper = ………. Journalism = ………..
Girl = ………. Newspaper = ……… journalist = ………….
6. 5
CAPITOLUL 2 (SECOND CHAPTER)
GRAMATICA – NOŢIUNI ELEMENTARE (GRAMMAR – BASICS)
Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de
a conjuga corect verbele auxiliare ale limbii engleze, de a la utiliza în situaţiile
corespunzătoare. De asemenea, va învăţa cum se formează timpurile verbale, vorbirea
indirectă, diateza pasivă, pronumele, ordinea adjectivelor, şi pluralul substantivelor
Subcapitole: 1. Verbele auxiliare “to be”, “to do”, “to have”
2. Reguli de formare – timpurile
3. Vorbirea indirectă
4. Diateza pasivă
5. Pronumele
6. Articolul
7. Pluralul substantivelor
8. Ordinea adjectivelor
1. VERBELE AUXILIARE (THE AUXILIARY VERBS): “TO BE” (A FI), “TO DO”
(A FACE) , “TO HAVE” (A AVEA)
Ce sunt verbele auxiliare?
Verbele auxiliare sunt verbele cu care putem construi formele de interogativ
(întrebările) şi de negativ în limba engleză.
În această introducere verbele auxiliare vor fi conjugate la prezentul simplu
(present simple) şi la trecut (past tense simple), atât cu forma lungă (long form), cât şi cu
forma scurtă (short form), care este cea mai utilizată în limba engleza, atât în cea scrisă
cât şi în cea vorbită. Se va da pentru fiecare caz in parte atât transcrierea fonetică
specifică limbii engleze, cât şi o echivalare în limba română.
a) Verbul “to be” (The verb “to be” [tu: bi:] = a fi
1. Prezentul simplu (Present Simple)
a) Afirmativ (Affirmative / Statements)
Prezentul simplu, afirmativ,
limba engleză, forma lungă
(Present simple,
Prezentul simplu, afirmativ,
limba română (Present
simple,
Prezentul simplu, afirmativ,
limba engleză, forma scurta
(Present simple,
7. 6
affirmative/statement, long
form, English version)
affirmative/statement,
Romanian version)
affirmative/statement, short
form, English version)
I am [ai æm] / [ai em] (Eu) sunt (I = eu) I’m [aim]
You are [ju: a:r
] / [iu ar] (Tu) eşti (you = tu) You’re [iur]
He is [hi: iz] / [hi iz] (El) este (he = el) He’s [hiz]
She is [∫i: iz] / [şii iz] (Ea) este (she = ea) She’s [şiz]
It is [ it iz] / [it iz] (El/ea) este (it = el/ea când
ne referim la obiecte,
lucruri din natură sau
bebeluşi)
It’s [iţ]
We are [wi: a:r
]/ [uii ar] (Noi) suntem (we = noi) We’re [uiăr]
You are [ju: a:r
] / [iu ar] (Voi) sunteţi (you = tu, voi) You’re [iur]
They are [ðei a:r
] / [zei ar] Ei/ele sunt (they = ei/ele) They’re [zeiăr]
b) Negativul (Negative)
Prezentul simplu, negativ,
limba engleză, forma lungă
(Present simple, negatives,
long form, English version)
Prezentul simplu, negativ,
limba română (Present
simple, negatives,
Romanian version)
Prezentul simplu, negativ,
limba engleză, forma scurta
(Present simple, negatives,
short form, English version)
I am not (Eu) nu sunt I’m not
You are not (Tu) nu eşti You aren’t
He is not (El) nu este He isn’t
She is not (Ea) nu este She isn’t
It is not (El/ea) (obiect) nu este It isn’t
We are not (Noi) nu suntem We aren’t
You are not (Voi) nu sunteţi You aren’t
They aren’t (Ei/ele) nu sunt They aren’t
c) Interogativul (Interrogative/ “Yes/No” Questions)
Prezentul simplu, interogativ, limba
engleză, (Present simple, “yes/no
questions, English version)
Prezentul simplu, interogativ, limba
română (Present simple, “yes/no
questions”, Romanian version)
Am I…..? Sunt (eu)…….?
Are you…..? Eşti (tu)……?
Is he……? Este (el)…….?
Is she…….? Este (ea)…….?
Is it……….? Este el/ea (obiecte)……..?
Are we……..? Suntem (noi)…….?
Are you…….? Sunteţi (voi)……?
Are they…….? Sunt (ei)…….?
8. 7
!!! ATENŢIE!!!
După cum observaţi, forma de interogativ prezent a verbului “to be”, se formează
prin inversarea subiectului cu verbul. Avem deci, la afirmativ: I (subiect) + am (verb),
pentru ca la interogativ să avem întâi “am” (verbul) şi apoi “I” (subiectul). Pentru a forma
negativul, vom avea ordinea de la afirmativ, aşadar “I” (subiect) + “am” (verb), la care
vom adăuga marca negaţiei, adică “not”. Deci “I am not”.
2. Timpul trecut (Past Tense Simple)
a) Afirmativul (Affirmative/ Statements)
Timpul trecut, forma de afirmativ, limba
engleză (Past Tense Simple,
affirmative/statments, English version)
Timpul trecut, forma de afirmativ, limba
română (Past Tense Simple,
affirmative/statments, Romanian version)
I was [ai woz]/[wəz] (forma slabă) / [ai
uăz]
(Eu) am fost
You were [ju: wə:r
] / [iu: uăăr
] (Tu) ai fost
He was [hi: wəz] / [hii uăz] (El) a fost.
She was [∫i: wəz] / [şii uăz] (Ea) a fost.
It was [it wəz]/ [it uăz] (El/ea) (obiecte) a fost.
We were [wi: wə:r
] / [uii uăăr
] (Noi) am fost.
You were [ju: wə:r
] / [iu: uăăr
] (Voi) aţi fost.
They were [ðei wə:r
]/ [zei uăăr
] (Ei/Ele) au fost.
b) Negativul (Negatives)
Timpul trecut, forma de
negativ, forma lungă, limba
engleză (Past Tense Simple,
negatives, long form,
English version)
Timpul trecut, forma de
negativ, limba română (Past
Tense Simple, negatives,
Romanian version)
Timpul trecut, forma de
negativ, forma scurtă, limba
engleză (Past Tense Simple,
negatives, short form,
English version)
I was not (Eu) nu am fost I wasn’t
You were not (Tu) nu ai fost You weren’t
He was not (El) nu a fost. He wasn’t
She was not (Ea) nu a fost. She wasn’t.
It was not. (El/ea) (obiecte) nu a fost. It wasn’t.
We were not. (Noi) nu am fost. We weren’t.
You were not (Voi) nu aţi fost. You weren’t
They were not. (Ei/ele) nu au fost. They weren’t.
c) Interogativul (Interrogative/ “Yes/No” Questions)
Timpul trecut, interogativ, limba engleză,
(Past tense simple, “yes/no questions,
Timpul trecut, interogativ, limba română
(Past tense simple, “yes/no questions”,
9. 8
English version) Romanian version)
Was I? Am fost (eu)?
Were you? Ai fost (tu)?
Was he? A fost (el)?
Was she? A fost (ea)?
Was it? A fost (el/ea) (obiect)?
Were we? Am fost (noi)?
Were you? Aţi fost (voi)?
Were they? Au fost (ei/ele)?
!!! ATENŢIE!!!
După cum observaţi, forma de interogativ trecut a verbului “to be”, ca şi cea de
interogativ prezent, se formează prin inversarea subiectului cu verbul. Avem deci, la
afirmativ: I (subiect) + was (verb), pentru ca la interogativ să avem întâi “was” (verbul) şi
apoi “I” (subiectul). Pentru a forma negativul, vom avea ordinea de la afirmativ, aşadar
“I” (subiect) + “was” (verb), la care vom adăuga marca negaţiei, adică “not”. Deci “I was
not”.
Când folosim verbul “to be”?
# Când vrem să exprimăm vârsta
Carlos is eight. (Carlos are opt ani)
Anna is ten. (Anna are zece ani)
# Când vrem să exprimăm naţionalitatea
I’m English. (Sunt englez)
She’s Romanian. (Ea este româncă)
# Când vrem să spunem care este meseria cuiva.
Jim is a teacher. (Jim este professor)
Are you a student? (Eşti student?)
# Cu un adjectiv
You’re right. (Ai dreptate)
I’m happy. (Sunt fericit)
# Cu “this/that” [ði:s]/ [ðæt], [ziis]/[zeat] (“acesta/acela”)
This is my book. (Aceasta este cartea mea)
Is that your newspaper? (Este acela ziarul tău?)
10. 9
# În întrebări
Is Tom here? (Este Tom aici?) Are you ten? (Ai zece ani?)
Are they Spanish? (Sunt ei spanioli?) Is it easy? (E uşor?)
Is this your house? (Este aceasta casa ta?)
# Ca verb auxiliar, pentru construirea formelor de continuu.
I am learning English at the moment. (În acest moment învăţ limba engleză)
Exerciţii: 1. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de prezent a verbului “to be”:
1. I………..eight.
2. He………..ten.
3. You…………right.
4. ………I a student?
5. Jim……….a teacher.
6. ………..they Chinese?
2. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de trecut a verbului “to be”:
7. I………..eight.
8. He………..ten.
9. You…………right.
10. ………I a student?
11. Jim……….a teacher.
12. ………..they Chinese?
b) Verbul “to do” [tu: du:]= a face
1. Prezentul simplu (Present Simple)
a) Afirmativ (Affirmative / Statements)
Prezentul simplu, afirmativ, limba engleză,
(Present simple, affirmative/statement,
English version)
Prezentul simplu, afirmativ, limba română
(Present simple, affirmative/statement,
Romanian version)
I do [ai du:]/ [ai duu] (Eu) fac
You do [ju: du:] / [iuu duu] (Tu) faci
He does [hi: dΛz] / [hii daz] (El) face
She does [∫i: dΛz] / [şii daz] (Ea) face
It does [it dΛz] / [it daz] (El/ea) (obiecte) face
We do [wi: du:] / [uii duu] (Noi) facem
You do [ju: du:] / [iuu duu] (Voi) faceţi
They do [ðei du:] / [zei duu] (Ei/ele) fac
11. 10
!!! ATENŢIE!!!
Observaţi terminaţia în “s” la persoana a treia singular a formei de afirmativ,
prezentul simplu, pentru verbul “to do” (“does”). O vom întâlni la toate verbele din limba
engleză cu excepţia celor modale.
b) Negativul (Negatives)
Prezentul simplu, negativ,
limba engleză, (Present
simple, negative, English
version)
Prezentul simplu, negativ,
limba română (Present
simple, negatives,
Romanian version)
Prezentul simplu, negativ,
limba engleză, forma scurtă
(Present simple, negatives,
short form, English version)
I do not (= auxiliary); I do
not do
Eu nu …(auxiliar); Eu nu
fac
I don’t (auxiliar, răspuns
scurt); I don’t do
You do not; You do not do (Tu) nu…..; (Tu) nu faci You don’t; you don’t do
He does not; He does not do (El) nu….; (El) nu face He doesn’t; he doesn’t do
She does not; She does not
do
(Ea) nu….; (Ea) nu face She doesn’t; She doesn’t do
It does not; It does not do (El/ea) (obiecte) nu….;
(El/ea) nu face
It doesn’t; it doesn’t do
We do not; We do not do (Noi) nu….; (Noi) nu facem We don’t; we don’t do
You do not; You do not do (Voi) nu....; (Voi) nu faceţi You don’t; you don’t do
They don’t; They don’t do (Ei/ele) nu…..; (Ei/ele) nu
fac.
They don’t; they don’t do
!!! ATENŢIE!!!
Ca verb auxiliar, “to do” are ca formă de negativ, “I do not”, prescurtat “I don’t”,
el ajutând de fapt la formarea negativului celuilalt verb de conjugat, de exemplu “I do not
write”, sau “I don’t write”, “Eu nu scriu”.
Ca verb de sine stătător, cu sensul de “a face”, el formează negativul cu el însuşi
pe post de auxiliar, urmat de infinitivul scurt “do”: “I don’t do that”, “Eu nu fac asta”.
După cum se observă în tabelul de mai sus, infinitivul scurt “do” este valabil pentru toate
persoanele de singular şi de plural.
c)Interogativul (Interrogative, “Yes/No Questions) – ca auxiliar, îl vom însoţi de aceea de
un verb de conjugat: “write [rait]” ( a scrie)
Prezentul simplu, interogativ, limba
engleză, (Present simple, “yes/no
questions, English version)
Prezentul simplu, interogativ, limba
română (Present simple, “yes/no
questions”, Romanian version)
Do I write? Scriu (eu)?
Do you write? Scrii (tu)?
Does he write? Scrie (el)?
Does she write? Scrie (ea)?
Does it write? Scrie (el/ea) (obiecte)?
12. 11
Do we write? Scriem (noi)?
Do you write? Scrieţi (voi)?
Do they write? Scriu (ei/ele)?
!!! ATENŢIE !!!
Observaţi ordinea la interogativ: auxiliarul “do” + subiect “I” + verbul la infinitiv
“write”. Vom întâlni această ordine la forma de interogativ prezent a tuturor verbelor
limbii engleze cu excepţia celor modale şi a verbului “to be”, pe care l-am conjugat mai
devreme.
Observaţi, de asemenea, faptul că la persoana a treia singular, unde la afirmativ
avem “he/she/it writes”, deci cu terminaţia “s”, la interogativ, vom folosi doar “s”-ul de
la persoana a treia singular a verbului auxiliar “do”, deci “does”, iar verbul de conjugat,
“write” în cazul de faţă, va rămâne tot la infinitivul scurt. Aşadar, avem “Does he/she/it
write?” şi NU “Does he/she/it writes?”
2. Timpul trecut (Past Tense Simple)
În cazul verbului “to do”, avem o singură formă de trecut (past tense simple)
pentru toate persoanele, şi anume “did”.
Afirmativ: I/He/We/You/They did the shopping.
(Eu/El/Noi/Voi/Ei/ am/au făcut cumpărăturile).
Negativ: I/He/We/You/They did not do (didn’t do) the shopping.
(Eu/El/Noi/Voi/Ei/ nu am/au făcut cumpărăturile).
Interogativ: Did I/he/we/you/they do the shopping?
(Am/au făcut eu/el/noi/voi/ei cumpărăturile?).
!!! ATENŢIE!!!
Observaţi şi în acest caz forma de infinitiv scurt a verbului de conjugat, în
construcţiile “did not do” şi “did I do”.
Când folosim verbul “to do”?
# Ca verb auxiliar (auxiliary verb):
- în întrebări: Do you like tennis? (Iţi place tennisul?)
What do you do in the evenings? (Ce faci seara?)
- în negaţii: I don’t like tennis. (Nu-mi place tennisul)
I don’t do much in the evenings. (Nu fac prea multe
seara)
Don’t go. (Nu te duce).
- în emfaze (accentuarea unei părţi a propoziţiei):
13. 12
Do sit down! (Stai jos, te rog!)
I do love her. (Chiar o iubesc)
- în inversiune (verb înaintea subiectului):
At no time did he lose his self-control. (Nu si-a
pierdut controlul nici un moment).
- elipsa (folosim un verb auxiliar în locul unui verb întreg):
You saw Allen, didn’t you? (L-ai văzut pe Allen, nu-i
aşa?)
# Ca verb cu scop general
- activităţi nedefinite – “ceva” (something [sΛmθiŋ] / [samsing
]), “nimic”
(nothing [nΛθiŋ] / [nasing
]), “orice” (anything [eniθiŋ] /[ enising
]):
Do something! (Fă ceva!)
- pentru “muncă”
I do the shopping, you do the cooking. (Eu fac cumpărăturile, tu
găteşte)
Exerciţii: 1. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de prezent a verbului “to do”:
1. ......you like tennis?
2. I.............like tennis.
3. ........she like tennis?
4. ............read!
5. They............like her!
2. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de trecut a verbului “to do”:
6. ......you like tennis?
7. I.............like tennis.
8. ........she like tennis?
9. They............like her!
c) Verbul “to have” [tu: hæv] = a avea
1. Prezentul simplu (Present simple)
a) Afirmativ (Affirmative / Statements)
Prezentul simplu, afirmativ,
limba engleză, forma lungă
(Present simple,
affirmative/statement, long
form, English version)
Prezentul simplu, afirmativ,
limba română (Present
simple,
affirmative/statement,
Romanian version)
Prezentul simplu, afirmativ,
limba engleză, forma scurtă
(Present simple,
affirmative/statement, short
form, English version)
I have [ai hæv] / [ai hev] (Eu) am I’ve [aiv]
You have [ju: hæv] / [iuu
hev]
(Tu) ai You’ve [iuv]
14. 13
He has [hi: hæz]/ [hii hez] (El) are He’s [hiz]
She has [∫i: hæz] / [şii hez] (Ea) are She’s [şiz]
It has [it hæz] / [it hez] (El/ea) (obiecte) are. It’s [iţ]
We have [wi: hæv] / [uii
hev]
(Noi) avem We’ve [uiv]
You have [ju: hæv] / [iuu
hev]
(Voi) aveţi You’ve [iuv]
They have [ðei hæv]’/ [zei
hev]
(Ei/ele) au They’ve [zeiv]
!!! ATENŢIE!!!
Observaţi şi în cazul verbului “to have” terminaţia “s” de la persoana a treia
singular, pentru forma de prezent simplu.
b) Negativul (Negatives)
Prezentul simplu, negativ,
limba engleză, forma lungă
(Present simple, negatives,
long form, English version)
Prezentul simplu, negativ,
limba română (Present
simple, negatives,
Romanian version)
Prezentul simplu, negativ,
limba engleză, forma scurtă
(Present simple, negatives,
short form, English version)
I have not / I do not have (Eu) nu am I haven’t/ I don’t have
You have not / You do not
have
(Tu) nu ai You haven’t/ You don’t
have
He has not/ He does not
have
(El) nu are. He hasn’t/ He doesn’t have
She has not/ She does not
have
(Ea) nu are. She hasn’t/ She doesn’t
have
It has not/ It does not have (El/Ea) (obiecte) nu are. It hasn’t/ It doesn’t have
We have not / We do not
have
(Noi) nu avem. We haven’t/ We don’t have
You have not / You do not
have
(Voi) nu aveţi. You haven’t/ You don’t
have
They have not / They do not
have
(Ei/Ele) nu au. They haven’t/ They don’t
have
!!! ATENŢIE!!!
Verbul “to have” poate fi verb auxiliar, ajutând la formarea unor întrebări pentru
formele de perfect, caz în care forma de negativ prezent este “I haven’t….”, fie ca
răspuns scurt, fie ca urmat de verbul de conjugat, forma a treia: “I haven’t written” (Nu
am scris).
Ca verb de sine stătător, cu sensul de “a avea”, “to have” are ca formă de negativ
“I don’t have”, deci îl utilizează ca verb auxiliar pe verbul “to do” despre care am vorbit
mai devreme.
15. 14
Aceleaşi observaţii sunt valabile şi pentru formele de interogativ prezent , pe care
le vom vedea în tabelul de mai jos.
c) Interogativul (Interrogative, “Yes/No Questions”
Prezentul simplu, interogativ, limba
engleză, (Present simple, “yes/no
questions, English version)
Prezentul simplu, interogativ, limba
română (Present simple, “yes/no
questions”, Romanian version)
Have I…..?/ Do I have? Am…..? Am (eu)?
Have you…..? / Do you have? Ai…..? Ai (tu)?
Has he…..? / Does he have? A…….? Are (el)?
Has she…..? / Does she have? A…….? Are (ea)?
Has it…..? / Does it have? A…….? Are (el/ea) (obiecte)?
Have we…..?/ Do we have? Am……? Avem (noi)?
Have you…..?/ Do you have? Aţi…..? Aveţi (voi)?
Have they…..?/ Do they have? Au…….? Au (ei/ele)?
2. Timpul trecut (Past Tense Simple)
În cazul verbului “to have” avem o singură formă pentru timpul trecut (past tense
simple) şi anume “had”, pentru toate persoanele.
Afirmativ : I/He/We/You/They had a car.
(Eu/El/Noi/Voi/Ei/ am/au avut o maşină).
Negativ: I/He/We/You/They didn’t have a car.
(Eu/El/Noi/Voi/Ei/ nu am/au avut o maşină)
Interogativ: Did I/he/we/you/they have a car?
Am/au avut eu/el/noi/voi/ei/ o maşină?
!!! ATENŢIE!!!
Observaţi formarea negativului şi a interogativului verbului “to have” ca verb de
sine stătător cu past tense-ul auxiliarului do, deci did, urmat de infinitivul scurt al
verbului de conjugat “have”. Aşadar, avem didn’t have, şi did I have şi NU “didn’t had”
şi “did I had”.
Observaţi de asemenea că în limba engleză este obligatorie exprimarea/folosirea
subiectului, “did I have”, pe când în limba română el poate fi omis, “Am avut (eu)?”
Când folosim verbul “to have”?
# Ca auxiliar
1. Pentru formele de perfect (perfect verb forms):
I have read the book. (Am citit/citii cartea) (present perfect – prezent
perfect)
16. 15
I had read the book. (Citisem cartea) (past perfect – mai mult ca
perfectul)
I will have read the book by this time tomorrow. (Voi fi citit cartea până
mâine pe vremea asta).(future perfect – viitorul
perfect)
I’d like to have read this book ten years ago. (Mi-aş dori să fi citit cartea
asta acum zece ani) (perfect infinitive –
infinitivul perfect)
Having read the book before, he knew what to expect. (Citind/ Dat fiind
că citise cartea înainte, ştia la ce să se aştepte).
2. Întrebări şi negaţii
Have you read the book? (Ai citit/citişi cartea?)
I haven’t read the book. (Nu am citit/ nu citii cartea).
# Când vorbim despre posesie, relaţii şi alte situaţii/stări:
They have three newspapers. (Ei au trei ziare).
Have you got any brothers or sisters? (Ai fraţi sau surori?)
Do you often have headaches? (Ai des dureri de cap?)
# Când vorbim despre acţiuni şi experienţe:
I’m going to have a shower. (O să fac un duş)
We’re having a meeting next month. (Vom avea o întrunire luna viitoare).
# Când vorbim despre obligaţii
I had to read yesterday. (Ieri a trebuit să citesc).
# Când vorbim despre cauzarea sau experimentarea unor acţiuni şi evenimente
His son had everybody laughing. (Fiul său i-a făcut pe toţi să râdă)
I must have my shoes repaired. (Trebuie să-mi repar pantofii)
We had our car stolen last week. (Ni s-a furat maşina săptămâna
trecută)
Exerciţii:
1. Completaţi următoarele propoziţii cu forma corectă de prezent a verbului “to
have”:
1. I ………..a book.
2. He ……….a car.
3. ……..you………a picture?
4. She ……….not ……water.
5. He………..a newspaper.
17. 16
2. Completaţi următoarele propoziţii cu forma corectă de trecut a verbului “to
have”:
6. I ………..a book.
7. He ……….a car.
8. ……..you………a picture?
9. She ……….not ……water.
10. He………..a newspaper.
2. REGULI DE FORMARE (FORMATION RULES)- TIMPURILE (TENSES)
1. Prezentul simplu (Present simple) – obiceiuri, acţiuni generale
Afirmativ (Positive): I/You/We/They read He/She/It/ reads
(to read [ri:d] / [riid] = a citi)
Negative: You don’t read He doesn’t read
Interogativ: (Questions): Do you read…..? Does he read….?
2. Prezentul continuu (Present continuous): - acţiuni care au loc la momentul vorbirii
Afirmativ (Positive): I am reading. You/We/They are reading.
He/She/It is reading.
Negative: I am not reading. You aren’t reading.
She isn’t reading.
Question: Am I reading? Are you reading?
Is she reading?
3. Prezentul perfect (Present perfect): - acţiuni din trecutul apropiat, cu consecinţe
vizibile în prezent
Afirmativ (Positive): I/You/We/they have written. He/she/it has written.
(to write = a scrie)
Negative (Questions): They haven’t written. He hasn’t written.
Interogativ: Have they written? Has he written?
4. Past (Trecut) Simple: acţiune desfăşurată în trecut, cu mărci ale trecutului, ca
“ieri”, “anul trecut”, etc.
1. Regulat (Regular):
positive: I/You/He/She/It/We/They stopped.
negative: You didn’t stop.
interogative: Did you stop?
2. Neregulat (Irregular): positive: I/You/He/She/It/We/They wrote. (to
write – wrote- written)
18. 17
negative: You didn’t write.
interogativ: Did you write?
5. Past (Trecut) continuu (Past Continuous): acţiune trecută ce se desfăşoară în timpul
altei acţiuni trecute)
(Afirmative) Positive: I/He/She/It was writing. You/We/They/ were writing.
Negativ: You weren’t writing. She wasn’t writing.
Interogativ: Were you writing? Was she writing?
Exerciţiu: Treceţi verbele date la infinitiv la timpurile cerute în paranteză.
1. I ………….. (to read – prezent simplu).
2. You………. .(to go – prezent continuu)
3. He …………. (to write – prezentul perfect)
4. We……………… (to watch TV – past tense simplu)
5. They………….. (to speak – past tense continuu)
3. VORBIREA INDIRECTĂ (REPORTED SPEECH)
Direct Reported
‘I never eat vegetables’ He said (that) he never ate vegetables.
(Nu mănânc niciodată legume) (El a spus că nu mănâncă niciodată legume)
‘I’m reading’. She said (that) she was reading.
‘I’ll write to you soon.” He said (that) he would write to you soon.
‘I’ve read it.’ She said (that) she had read it.
‘I took it.’ She said (that) she had taken it.
‘I was reading.’ She said (that) she had been reading.
Exerciţiu: Treceţi propoziţiile următoare la vorbirea indirectă:
1. ‘I’m writing’ …………………….
2. ‘I’ll talk to you soon’ …………………….
3. ‘I’ve seen it’ ………………………
4. ‘I ate it’ ……………………..
5. ‘I was laughing’. ……………………….
19. 18
4. DIATEZA PASIVA (PASSIVE VOICE)
Active Passive
He helps. (El ajută) He is helped. (El este ajutat)
He has helped. He has been helped
He helped. He was helped.
He will help. He will be helped.
5. PRONUMELE (PRONOUNS)
# Pronume personale cu funcţie de subiect (Subject pronouns [sΛbd3ekt] [prounauns]/
[sabgect pronauns]:
I [ai] = eu She [∫i:] / [şii] = ea
You [ju:] / [iuu] = tu It [it] = el/ea pentru obiecte sau elemente din natură
He [hi:] / [hii] = el We [wi: ] / [uii] = noi
You [ju:] / [iuu] = voi They [ðei] / [zei] = ei/ele
# Pronume personale cu funcţie de complement (Object [obd3ekt]/ [obgect] pronouns)
Me [mi: ] / [mii] = pe mine, mie Her [hər
] / [hăr
] = pe ea, ei
You [ju:] / [iuu] = pe tine, ţie It [it] = pe el/ea, lui/ei
Him [him] = pe el, lui Us [Λs] / [as] = pe noi, nouă
You [ju:] / [iuu] = pe voi, vouă Them [ðem] /[zem] = pe ei/ele, lor
# Pronume posesive (Possessive pronouns):
Mine [main] = al meu Hers [hər
z] / [hăr
z] = al ei
Yours [jo:r
z] / [ior
z] = al tău its [its] / [iţ] = al lui/ei
His [hiz] = al lui Ours [auər
z] / [auărz
]= al nostrum
Yours [jo:r
z] / [ior
z] = al vostru Theirs [ðeəz] / [zeăr
z] = al lor
# this şi that
Singular: this [ði:s] / [ziis] = acesta that [ðæt] / [ze-at] = acela
Plural These [ðiz] / [ziz] = acestea those [ðous ] / [zous] = acelea
# one, ones [wΛn] / [uan]
I like that one = Îmi place aceea.
I don’t like the blue ones= Nu-mi plac cele albastre.
20. 19
Exerciţiu: Completaţi propoziţiile cu pronumele corespunzătoare:
1. ……..am reading a book.
2. ………is writing his homework.
3. ………are going to the cinema.
4. ………is my house.
5. ………house is ……..`
6. ARTICOLUL (THE ARTICLE)
# Articolul hotărât (the definite article) – the
# Articolul nehotărât (the indefinite article) – a – în faţa consoanelor
- an - în faţa vocalelor
7. PLURALUL SUBSTANTIVELOR (PLURAL NOUNS)
În limba engleză pluralul substantivelor se formează prin adăugarea unui “s” la
forma de singural, aşa cum vom vedea mai târziu. Mai jos vom vedea doar câteva
exemple de substantive neregulate.
Man [mæn] / [me-an] – men [men] = bărbat
Woman [wumən] / [umăn] – women [wimin] / [uimin] = femeie
Child [t∫aild] / [ciaild] – children [t∫ildrən] = copil
Tooth [tu:θ] / [tuus] – teeth [ti:θ] / [tiis] = dinte
Mouse [maus] – mice [mais] = şoarece
Foot [fut] – feet [fi:t] / [fiit] = picior (de la gleznă în jos)
8. ORDINEA ADJECTIVELOR (ORDER OF ADJECTIVES)
În limba engleză adjectivul se aşază înaintea substantivului:
A beautiful girl. O fată frumoasă.
Beautiful [bju:təful] / [biutăful] = frumos
Girl [gər
l] / [găr
l] = fată
Când avem două sau mai multe adjective (poziţia 1 – cel mai departe de
substantiv)
Poziţia: 1. Unul sau mai multe din următoarele tipuri de adjective:
21. 20
1a Opinie: beautiful
1b Mărime: large [lar
d3] / [lar
gi] = lung
1c Vârstă: old [ould] = bătrân
1d Formă: round [raund] = rotund
1e Temperatură: cold [kould]/ [could] = rece
Poziţia: 2. Culori: green [gri:n] / [griin] (verde), blue [blu:] / [bluu] (albastru)
3. Materialul (din ce este făcut): wooden [wudən] / [uudăn] = din lemn;
plastic
4. Scop (pentru ce este): a running shoe [ə rΛniŋ ∫u:] / [ ă raning
şuu] = un
pantof pentru alergat
5. Substantivul
1c 3 4 5
An old, leather, (din
piele)
football boot (bocanc)
1c 2 3 4 5
Some new
(nou),
orange
(portocaliu),
lycra, cycling shorts
1a 2 3 5
A beautiful, green, silk (mătase) shirt
22. 21
CAPITOLUL 3 (CHAPTER THREE)
VOCABULAR (VOCABULARY)
Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de
a se prezenta corect în limba engleză, ca şi aceea de a utiliza corect cuvinte din cele mai
frecvente şi uzuale ale limbii engleze, precum şi cuvinte specifice jurnalismului.
Subcapitolele: 1. Vocabular general – nivel elementar
2. Vocabular specific de presă
VOCABULAR GENERAL – NIVEL ELEMENTAR (GENERAL VOCABULARY –
ELEMENTARY LEVEL)
# Prezentarea (Introducing ourselves)
Hello, my name is Tom. = Bună, numele meu este Tom.
hello [hel’ou] = bună
name [neim] = nume
What is your name? = Care este numele tău?
what [wot] /[uo-at] = ce, care
Who are you? = Cine eşti tu?
who [hu:] / [huu] = cine
I am from Romania = Eu sunt din România.
from [from] = din
Where are you from? = De unde eşti tu?
where [weər
] / [ ueăr
] = (de) unde
I live in Bucharest = Locuiesc în Bucureşti.
to live [tu: liv] / [tuu liv] = a trăi, a locui
Where do you live? = Unde locuieşti tu?
I am a journalist. = Sunt jurnalist.
journalist [d3ər
nəlist] / [giăr
nălist] = ziarist
I am working for Adevărul. = Acum lucrez pentru (ziarul) Adevărul.
to work [tu: wər
k] / [tuu uăr
c] = a lucra, a munci
What is your job? = Care este meseria ta? (slujba ta acum)
job [d3ob] / [giob] = ocupaţia, slujba, etc.
What do you do (for a living)? = Ce faci/lucrezi (ca sa-ti castigi existenţa)?
for [for
] = pentru
living [liviŋ] / [living
] = existenţă, trai, mod de viaţă
23. 22
I am 24 (years old) = Am 24 de ani.
year [jiər
] / [iiăr
] = an
old [ould] = bătrân
How old are you? = Ce vârstă ai? Câţi ani ai?
What is your age = Ce vârstă ai?
age [eid3] / [eigi] = vârstă
# Cum salutăm şi cum răspundem la salut (Greeting and replying to greetings)
Good morning! = Bună dimineaţa!
good [gud] = bun, bine
morning [mor
niŋ] / [mor
ning
] = dimineaţa
Good afternoon! = Bună ziua (la prânz spre după-amiază)
afternoon [aftər
nu:n] / [aftăr
nuun] = după-amiază
Good evening! = Bună seara!
evening [i:vniŋ]/ [iivning
] = seara
Good night! = Noapte bună!
night [nait] = noapte
Salut formal (Formal greeting)
How do you do? = Bună ziua! Vă salut!; Sărut mâna!; Îmi pare bine! Încântat de
cunoştinţă!
How do you do?
how [hau] = cum
Salut neoficial/ informal (Informal greeting)
Hello, how are you? = Bună, ce mai faci? (Cum mai eşti?)
Fine, thanks. And you? = Bine, mulţumesc. Şi (Dar) tu?
fine [fain] = bine, bun, frumos, plăcut, minunat
to thank [tu: θæŋk]/ [tuu senc] = a mulţumi
thanks [θæŋks]/ [sencs] = mulţumesc - varianta scurtă (= mersi)
and [end] = şi
Întrebări despre sănătate (Asking and replying about health)
How are you? = Ce mai faci?
I’m all right, thanks = Sunt bine, mulţumesc.
Not so good = Nu chiar atât de bine.
all right [o:l rait] / [ool rait] = în regulă
so [sou] = atât de
How do you feel? = Cum te simţi?
24. 23
I feel fine/ great/ awful = Ma simt bine/ minunat/ groaznic.
to feel [fi:l ]/ [fiil] = a (se) simţi
great [greit] = minunat
awful [o:ful] / [ooful] = groaznic
Să spunem “La revedere” (Saying goodbye)
Goodbye [gud bai] = la revedere
Bye! [bai] = Pa
Bye for now = Pa, pe curând.
now [nau] = acum
See you tomorrow = Pe mâine
to see [tu: si:] / [tuu sii] = a vedea
tomorrow [təmorou] / [tămorou] = mâine
See you soon! = Pa, pe curând.
soon [su:n] / [suun] = curând
See you! = Pa (ne vedem)
# Cum ne cerem scuze (Apologizing, Making excuses)
I’m (very) sorry. – Îmi pare (foarte) rău. Îmi cer scuze.
sorry [sori]= scuzaţi, întristat, mâhnit
very [veri] = foarte
Sorry, it was my fault. = Scuzaţi, a fost vina mea.
fault [fo:lt] / [foolt] = vină
Excuse me = Mă scuzaţi (când vrem să trecem de cineva care stă în drum; la
începutul întrebărilor adresate persoanelor necunoscute)
to excuse [ tu: iks’kju:s] / [tuu icschiuus] = a (se) scuza
I’m sorry I’m late. = Îmi cer scuze că am întârziat.
to be late [tu: bi: leit] / [tuu bii leit] = a întârzia
Never mind = Nu contează. Nu are nimic. Lasă.
never [nevər
] / [nevăr
] = nu, niciodată
mind [maind] = minte, suflet, raţiune, importanţă.
That’s all right = E în regulă.
Don’t worry = Nu-ţi fă probleme. Nu te îngrijora.
to worry [tu: wΛri] / [tuu uari] = a se îngrijora
# Cum aprobăm sau dezaprobăm (Agreeing and disagreeing)
I agree = Sunt de acord.
to agree [tu: əgri:] / [tuu ăgrii] = a fi de accord.
That’s right = Aşa este. Corect.
I like this film. So do I. = Îmi place acest film. Şi mie.
to like [tu: laik] / [tuu laic] = a(-i) plăcea
25. 24
I don’t like this film. Neither do I. = Nu-mi place acest film. Nici mie.
neither [naiðər
] / [naizăr
] = nici (unul – din doi)
I don’t agree. = Nu sunt de acord.
I don’t think so = Nu cred asta. Nu cred că este aşa. Nu prea cred
to think [tu: θiŋk] / [tuu sinc] = a crede
# Cum cerem informaţii (Asking for information)
Do you know the time? (informal) = Ştii cât e ceasul? (neoficial, informal)
to know [tu: nou]/ [tuu nou] = a şti
the time [ðə taim] / [ză taim] = timpul, ora
Excuse me, could you tell me the time? = Fiţi amabil, aţi putea să-mi spuneţi cât
este ceasul? (formal, oficial)
could [kud] /[cud] = forma de condiţional a verbului “can” = a putea
to tell [tu: tel] / [tuu tel] = a spune
What does this mean, please? = Ce înseamnă asta, vă rog?
to mean [tu: mi:n] / [tuu miin] = a însemna
please [pli:z] / [pliiz] = a ruga
How do you say (…..) in English? = Cum spui (se spune) (…) în engleză?
to say [ tu: sei] / [tuu sei] = a spune
# Cum cerem şi cum dăm sfaturi? (Asking and giving advice)
What do you think I should do? = Ce crezi că ar trebui să fac?
should [∫ud]/ [şud] = forma de condiţional prezent a lui “shall”, cu sensul
de “ar trebui”
What would you do? = Tu ce ai face?
would [wud] / [uud] = forma de condiţional prezent a lui “will”, cu sensul
“ai” (ai face)
I think you should (go.....) = Cred că ar trebui să (te duci….)
to go [tu: gou] / [tuu gă-ou] = a merge, a se duce
If I were you, I would (go.....) = Dacă aş fi în locul tău, aş (merge….)
if [if]= dacă
Why don’t you (go…..)? = Ce-ar fi să te duci…? De ce nu te duci....?
why [wai]/ [uai]= de ce
What about (going.....)? = Ce-ar fi să te duci? Ce-ai zice despre mersul....?
about [əbaut] / [ăbaut] = despre
How about (going.....)? = Ce-ar fi să te duci? Cum ar fi să te duci/mersul….?
Shall we (go for a walk)? = Mergem (la plimbare)?
walk [wo:k] / [uooc] = plimbare
Let’s (go for a walk) = Hai/ Să mergem. (la plimbare).
26. 25
# Cum cerem, cum acordăm şi cum refuzăm permisiune? (Asking for, giving and refusing
permission)
Can I (leave early?) (informal)= Pot (pleca devreme)?
can [kæn] / [chen] = a putea
to leave [tu: li:v] / [tuu liiv] = a pleca
early [ər
li] / [ăr
li] = devreme
Yes, you can.= Da, poţi.
No, you can’t. = Nu, nu poţi.
Is it alright if I (leave early)? (informal) = E în regulă dacă (plec devreme)?
Sure. That’s OK. = Sigur. E ok (în regulă).
sure [∫uər
] / [şuăr
] = sigur
Sorry, no. = Îmi pare rău, nu.
May I (leave early)? (formal)= Aş putea (pleca devreme?)
may [mei]= a putea, a avea voie, a-i fi permis
Yes, you may. Da, ai putea.
No, you may not. = Nu, nu ai putea.
Do you mind if I (open the window)? (formal) = Te superi dacă (deschid
fereastra?)
to open [tu: oupən] / [tuu oupăn] = a deschide
the window [ðə windou] / [ză uindou] = fereastra
That’s fine. = E ok.
Go ahead = Dă-i drumul.
ahead [əhed] / [ăhed] = înainte
All right = În regulă.
No problem = Nici o problemă.
Sorry, but (I’m cold) = Îmi pare rău, dar (mi-e frig).
but [bΛt] / [bat] = dar, însă
cold [kould] / [could] = frig, rece
# Cum invităm şi cum răspundem la invitaţii (Inviting and replying to invitations)
Do you want to (go to the cinema)? (informal) = Vrei să (mergi la cinema?)
to want [tu: wont] / [tuu uo-ant] = a vrea
Do you feel like (going to the cinema)? (informal) = Ai chef să (mergi la
cinema?)
Would you like to (go to the cinema)? (formal) = Ai vrea să (mergi la cinema?)
Thanks, I’d love to (go) = Mersi, mi-ar face mare plăcere să (merg).
to love [tu: lΛv] / [tuu lav] = a iubi
I’m sorry but (I’m going to a party). = Scuze dar (merg la o petrecere).
party [par
ti]= petrecere
I’m afraid I can’t = Mi-e teamă că nu pot.
27. 26
to be afraid [tu: bi: əfreid] / [tuu bii ăfreid] = a-i fi teamă
# Cum oferim (Making an offer)
Can I help (you)?= Pot să (te) ajut?
to help [tu: help]/ [tuu help] = a ajuta
Shall I help (you) = Să te ajut?
Do you want (some tea)? (informal) = Vrei (nişte ceai)?
some [sΛm] / [sam] = nişte
tea [ti: ] / [tii] = ceai
Would you like (some tea)? (formal) = Ai vrea (nişte ceai)?
# Cum promitem (Promises)
I’ll be home at 8.30. = Voi fi acasă la 8.30
home [houm] = casă (acasă)
I won’t be late again! = Noi voi mai întarzia!
to be late [tu: bi: leit] / [tuu bii leit] = a intarsia
late [leit] = târziu
again [əgein] / [ăghein] = din nou
# Cum cerem ceva şi cum răspundem la cereri (Making requests, replying to requests)
Can you (open the window), please? (informal) = Poţi (să deschizi fereastra), te
rog?
Could you (open the window), please? (informal) = Ai putea (să deschizi
fereastra), te rog?
Would you mind (opening the window), please? (formal) = Ai putea (să deschizi
fereastra), te rog?
Can you....? Could you...? Of course. Sure. (Bineînţeles. Sigur)
of course [of kor
s] / [of cor
s] = bineînţeles
Would you mind…….? Nu prin răspuns, ci prin acţiune.
# Cum exprimăm preferinţele (Preferences)
I prefer (tea) to (coffee) = Prefer (ceaiul) (cafelei)
I’d rather have (tea) than (coffee) = Aş vrea/bea mai degrabă (ceai) în loc de
(cafea)
rather [ra:ðər
] / [raazăr
] = mai degrabă
than [ðæn] / [zen] = în loc de, decât
28. 27
# Cum reamintim (Reminders)
Don’t forget to (bring your dictionary on Wednesday). = Nu uita să (îţi aduci
dicţionarul miercuri).
to forget [tu: fər
get] / [tuu făr
ghet] = a uita
to bring [tu: briŋ] / [tuu bring
] = a adduce
Wednesday[wenzdi] / [uenzdi] = miercuri
Remember to (bring your dictionary on Wednesday) = Aminteşte-ţi să (îţi aduci
dicţionarul miercuri).
to remember [tu: rimembər
] / [tuu rimembăr
] = a-şi aminti
# Cum descriem pe cineva? (Asking for a description and replying)
What’s George like? (Cum este George) – He’s very friendly (Este foarte
prietenos)
What’s George like? (Cum este Cairo)- It’s big city (Este un oraş mare)
big [big] = mare
city [siti] = oraş
What does Tina look like? (Cum arată Tina?) – She’s tall and she’s got long hair
(Este înaltă şi are părul lung)
to look [tu: luk] / [tuu luc] = a privi, a arăta (look like)
tall [to:l] / [tool] = înalt
has got = has = are
long [loŋ] / [long
] = lung
hair [heə] /[heăr
] = păr (din cap)
# Cum avertizăm (Warning)
Be careful! = Ai grijă!
careful [keəful] / [cheăr
ful] = grijuliu
Careful! = Grijă!
Watch out! = Atenţie!
to watch [ tu: wot∫] / [tuu uo-aci] = a privi
Look out! = Atenţie!
Mind out! = Atenţie! Fereşte!
# Urări (Greetings)
Happy birthday! = La mulţi ani!
happy [hæpi] / [hepi] = fericit
birthday [bər
θdei] / [băr
sdei] = zi de naştere, aniversare
Many happy returns of the day! = Mulţi înainte!
many [mæni] / [meni] = mult
returns [ritər
n] / [rităr
n] = reveniri
We wish you a Merry/Happy Christmas! = Vă dorim Crăciun fericit!
wish [wi∫] / [uiş] = a dori, a vrea
29. 28
merry [meri] = vessel, voios
Christmas [krisməs] / [crismăs] = Crăciun
We wish you a Happy New Year! = Vă dorim un An Nou fericit!
new [nju:] / [niuu] = nou
Happy Anniversary! = Aniversare fericită!
Happy Fourth of July! = La mulţi ani cu ocazia zilei de 4 iulie! (ziua naţională in
cazul Statelor Unite)
# Calendarul (Calendar)
a) În scris (Writing) – British English: 2/ 08/ 10 2(nd) August 2nd
Aug
Thursday 2nd
August, 2010
American English: 08/ 2/ 10 August 2(nd) Aug 2nd
Thursday August 2nd
2010
În limba vorbită (Speaking): B.E –
the second of August, 2010; August the second, 2010
A. E -
August second
b) Anii (Years): 1997 (lba scrisă) = nineteen ninety-seven (lba vorbită)
2010 (lba scrisă) = two thousand and ten (lba vorbită)
c) Zilele (Days): Monday [mΛndi] / [mandi] = luni
Tuesday [tju:zdi]/ [tiuuzdi] = marţi
Wednesday [wenzdi] / [uenzdi] = miercuri
Thursday [θə:zdi] / [săăzdi] = joi
Friday [fraidi] = vineri
Saturday [sætər
di] / [se-atăr
di] = sâmbătă
Sunday [sΛndi] / [sandi] = duminică
I’ll visit you on Sunday. (Te vizitez duminică)
tomorrow [təmorou] / [tă-îmorou] = mâine
the day after tomorrow =poimâine
after [a:ftər
] / [aaftăr
] = după
next week [nekst wi:k] / [necst uiic] = saptămâna viitoare
week [wi:k]/ [uiic] = saptămâna
next Sunday [nekst sΛndi] / [necst sandi] = dumica viitoare
yesterday [jestədi] / [iestăr
di] = ieri
the day before yesterday = alaltăieri
before [bifo:r
] / [bifoor
]= înainte
last week = saptămâna trecută
last [la:st] / [laast] = ultimo, cel din urmă
last Sunday = duminica trecută
30. 29
d) Lunile (Months): January [d3ænjuəri] / [geaniuări], February [februəri] / [februări] ,
March [ma:t∫] / [mar
ci], April [eiprəl] / [eiprăl] , May [mei], June
[d3u:n]/ [giuun], July [d3u:lai] / [giuulai], August [o:gəst] / [oogăst],
September [septembər
] / [septembăr
], October[oktoubər
] / [octoubăr
],
November [nouvembər
] / [nouvembăr
], December [disembər
] /
[disembăr
]
- formele prescurtate – short forms
Jan Feb Mar Apr Aug Sept Oct Nov
Dec
I’ll be back in June. = Mă voi întoarce în iunie.
back [bæk] / [bec] = înapoi
next month [mΛnθ] /[ mans] = luna viitoare
last month = luna trecută
e) Anotimpurile (seasons): spring = primăvara; summer [sΛmər
] / [samăr
] = vara
autumn [o:təm] / [ootăm] = toamna
winter [wintər
] / [uintăr
] = iarna
I’m going to Portugal in the winter.
next summer = vara viitoare
last winter = iarna trecută
# Timpul (Time)
a) Momentele zilei (Parts of the day)
in the morning [in ðə mo:niŋ] / [in ză mor
ning
] = dimineaţa
in the afternoon [in ði a:ftənu:n] / [in zi aaftăr
nuun] = după-amiaza
in the evening [in ði i:vniŋ] / [in zi iivning
] = seara
at night [æt nait] / [et nait] = noaptea, seara
at midday (noon) [æt middei] / [et middei] = la prânz
at midnight [æt midnait] / [et midnait] = la miezul nopţii
b) “a.m” şi “p.m”
midnight to midday = “a.m” 1.00 a.m midnight = 12.00 a.m.
midday to midnight = “p.m” 4,45 p.m midday = 12.00 p.m
c) Sistemul de 24 de ore (24-hour clock)
hour [auər
] / [auăr
] = ora clock [klok] / [cloc] = ceas
13.50 – thirteen fifty [θə:ti:n fifti] / [săr
tiin fifti] = treisprezece cincizeci
d) Cum spunem ora (Telling the time)
31. 30
ora 3 fix = three o’clock [θri:] / [srii]
3 şi 5 = five past three [faiv]
3 şi 10 = ten past three
3 şi un sfert = a quarter past three
3 şi 20 =twenty past three [twenty] / [ tuenti]
3 şi 25 = twenty-five past three
3 şi jumătate = half past three [ha:f]/ [haaf[
4 fără 25 = twenty-five to four [fo:r
] / [foor
]
4 fără 20 = twenty to four
4 fără un sfert =a quarter to four
4 fără 10 = ten to four
4 fără 5 = five to four
3.12 =twelve minutes past three
3.43 = seventeen minutes to four
- Sistemul digital (Digital system)
2.10 two ten 1.15 one fifteen
4. 26 four twenty-six 5.30 five thirty
6. 40 six forty 7. 45 seven forty-five
Cum întrebăm cât e ceasul (Asking the time)
What’s the time? It’s five o’clock. (E ora cinci)
What time is it? It’s twenty to nine (E nouă fără douăzeci)
Nu se poate spune: They are seven o’clock!
# Numerele (Numbers)
Numeralul cardinal (Cardinal numbers)
1 = one [wΛn] / [uan] 16 = sixteen [siksti:n] / [sicstiin]
2 = two [tu:] / [tuu] 17 = seventeen [sevənti:n] / [sevăntiin]
3 = three [θri:] / [srii] 18 = eighteen [eiti:n] / [eitiin]
4 = four [fo:r
] / [foor
] 19 = nineteen [nainti:n] / [naintiin]
5 = five [faiv] 20 = twenty [twenti] / [tuenti]
6 = six [siks] / [sics] 21 = twenty-one [twenti – wΛn]/ [tuenti-uan]
7 = seven [sevən] / [sevăn] 22 = twenty-two [twenti – tu:] / [tuenti-tuu]
8 = eight [eit] 30 = thirty [θər
ti] / [săr
ti]
9 = nine [nain] 40 = forty [for
ti]
10 = ten [ten] 50 = fifty [fifti]
11 = eleven [ilevən] / [ilevăn] 60 = sixty [siksti] / [sicsti]
12 = twelve [twelv] / [tuelv] 70 = seventy [sevənti] / [sevănti]
13 = thirteen [θər
ti:n] / [săr
tiin] 80 = eighty [eiti]
14 = fourteen [for
ti:n] / [for
tiin] 90 = ninety [nainti]
32. 31
15 = fifteen [fifti:n] / [fiftiin] 100 = a/one hundred [hΛndrəd”] / [handrăd]
0 = “nought” [no:t] / [noot] sau “zero” [ziərou] / [ziărou]
= pentru numerele de telefon îl pronunţăm ca pe litera “o”. La fotbal spunem
“nil”. La tennis spunem “love”
101 = a hundred and one
200 = two hundred (“hundred” nu este la plural)
300 = three hundred
999 = nine hundred and ninety-nine
1,000 = a thousand / one thousand [θauzənd] / [sauzănd]
1,001 = a thousand and one
2,250 = two thousand, two hundred and fifty (“thousand” nu este plural)
999,999 = nine hundred and ninety-nine thousand, nine hundred and ninety-nine
1,000,000 = a million/ one million
5,000,000 = five million (“million” is not plural)
Numeralul ordinal (Ordinal numbers)
1st
= first 9th
= ninth 17th
= seventeenth 25th
= twenty-fifth
2nd
= second 10th
= tenth 18th
= eighteenth 26th
= twenty-sixth
3rd
= third 11th
= eleventh 19th
= nineteenth 27th
= twenty-seventh
4th
= fourth 12th
= twelfth 20th
= twentieth 28th
= twenty-eigth
5th
= fifth 13th
= thirteenth 21st
= twenty-first 29th
= twenty-ninth
6th
= sixth 14th
= fourteenth 22nd
= twenty-second 30th
= thirtieth
7th
= seventh 15th
= fifteenth 23rd
= twenty-third 31st
= thirty-first
8th
= eighth 16th
= sixteenth 24th
= twenty-fourth
Fracţii şi zecimale (Fractions and decimals)
½ = a half (o jumătate) 3 ½ = three and a half 1.5 = one point five
¼ = a quarter (un sfert) 1 ¼ = one and a quarter 1.25 = one point two five
¾ = three quarters 4 ¾ = four and three quarters 4.75 = four point seven five
# Culori (Colours)
white [wait] / [uait] = alb black [blæk] / [blec] = negru
yellow [jelou] = galben orange [orind3] /[oringi] = portocaliu
pink [piŋk] / [pinc] = roz red [red] = roşu
mauve [məuv] / [măuv] = mov green [gri:n] / [griin] = verde
blue [blu:] / [bluu] = albastru
34. 33
to wear [weər
] / [ueăr
] = a purta young [jΛŋ]/ [iang
] = tânăr
modern [modər
n/ [modăr
n] = modern new [nju:] / [niuu] = nou
to describe [diskraib] / [discraib] = a descrie to look [luk] / [luc] = a privi
to appear [əpiər
] / [ăpiăr
] = a apărea to study [stΛdi] / [staid] = a studia
student [stju:dənt] / [stiuudănt] = student double [dΛbəl] / [dabăl] = dublu
to marry [mæri] / [meri] = a se căsători married [mærid] / [merid] = căsătorit
marriage [mærid3] / [merigi] = căsătorie to get[ get] / [ghet] = a obţine, a lua
what [wot] / [uo-at] = ce? where [weər
] / [ueăr
] = unde?
after [a:ftər
] / [aaftăr
] = după alike [əlaik] / [ălaic] = asemenea
like [laik] / [laic] = ca, a plăcea
# Familia (Family matters)
family [fæmili] / [femili] = familie child [t∫aild] / [ciaild] = copil
children [t∫ildrən] / [cildrăn] = copii parent [peərənt] / [peărănt] = părinte
daughter [do:tər
] / [dootăr
] = fiică son [sΛn][san] = fiu
brother [brΛðər
] / [brazăr
] = frate sister [sistər
] / [sistăr
] = soră
husband [hΛzbənd] / [hazbănd] = soţ wife [waif] / [uaif] = soţie
father [fa:ðər
] / [fazăr
] = tată mother [mΛðər
] / [mazăr
] = mamă
grandfather [grænd~] / [grend~] =bunic grandmother = bunică
grand son = nepot grand daughter = nepoată
aunt [a:nt] / [aant] =mătuşă uncle [Λŋkəl] / [ancăl] = unchi
niece [niis] = nepoată (de mătuşă) nephew[ nevju:] / [neviuu] = nepot
relatives [relətiv] / [relătiv] = rude people [pi:pəl] / [piipăl] = lume
person [pər
sən] / [păr
săn] = persoană know [nou] = a cunoaşte
stranger [streind3ər
] / [streingeăr
] = necunoscut meet [mi:t] / [miit] = a întâlni
foreigner [forinər
] / [forinăr
] = străin, din altă twins[twin] / [tuin] = gemeni
ţară
eldest [eldəst] / [eldăst] = cel mai în vârstă dintre
fraţi
# Timpul liber (Free time)
vacuum cleaner [vækjuəm kli:nər
] / [ve-achiuăm cliinăr
] = aspirator
to do the housework [hauswər
k] / [haus uăr
c] = treburile gospodăreşti
alarm clock [əlar
m klok] / [ălar
m cloc] = ceas deşteptător
to wake up [weik Λp] / [ueic ap] = a se trezi
shampoo [∫æmpu:] /[şempuu] = şampon
to wash your hair [wo∫] / [uo-ăş] = a te spăla pe cap
compact disk (CD) [sidi] = CD
(video) cassette = casetă (video)
to listen to music [ lisən] / [lisăn], [mju:zik]/ [miuuzic] = a asculta muzică
camera [kæmərə] / [cheamără] = aparat de fotografiat, cameră de televiziune
to take photos [teik foutous] / [teic foutous] = a face poze
piano [pja:nou] / [piaanou] = pian
to play the piano [plei] = a cânta la pian
35. 34
television [telivi3ən] / [telivijăn] = televiziune
television set = televizor
to watch television [wot∫] / [uo-ăci] = a privi , a se uita la TV
brush [brΛ∫] / [braş] = pensulă
to paint a picture = a picta un tablou
to paint [peint] = a picta
picture [ pikt∫ər
] / [picciăr
] = tablou
book [buk] / [buc] = carte
best [best] = cel/cea mai bun(ă)
favourite [feivərit] / [feivărit ] = favorit
to make [meik] / [meic] = a face to join [d3oin] / [gioin] = a se alătura
to spend [spend] = a petrece (timpul liber) fun [fΛn] / [fan] = haz, glumă, distracţie
to have fun = a se distra hobby [hobi] = hobi, pasiune
empty [empti ] = gol member [membər
] / [membăr
] = membru
spare [speər
] / [speăr
] = liber team [ti:m] / [tiim] = echipă
(spare time- timp liber) the cinema [sinimə] / [sinimă] = cinema
to walk [wo:k] / [uooc] = a se plimba to travel [trævəl] / [trevăl] = a călători
to enjoy [ind3oi] / [ingioi] = a se bucura de to draw [dro:] / [droo] = a desena
danger [deind3ər
] / [deingeăr
] = pericol dangerous = periculos
stamp [stæmp] / [stemp] = timbru song [soŋ] / [song
] = cântec
to sing [siŋ] / [sing
] = a cânta game [geim] / [gheim] = joc
# Camerele (Rooms)
ceiling [si:liŋ] / [siiling
] = tavan door [do:r
] / [door
] = uşă
floor [flo:r
] / [floor
] = podeaua wall [wo:l] / [uo-ăll] = zid
light [lait] = lumină chair [t∫eər
] / [ceăr
] = scaun
armchair = fotoliu window [windou] / [uindou] = fereastră
radiator [reidieitər
] / [reidieităr] = radiator kitchen [kit∫in] / [chicin] = bucătăria
dining room [dainiŋ ru:m] / [daining
ruum] bedroom [bedru:m] / [bedruum] = pat
= sufragerie bathroom [ba:ð ~] [baas ~] = baie
living-room [liviŋ ru:m] / [living
~] study [stΛdi]/ [staid] = cameră de studiu
= cameră de zi to turn off [tər
n] / [tăr
n] = a stinge (lumina)
to close [klouz] / [clo-ăuz] = a închide to shut [∫Λt] / [şat] = a închide, a zavorî
to stop [stop] = a opri lunch [lΛnt∫] / [lanci] = prânz
breakfast [brekfəst] / [brecfăst] = mic dejun dinner [dinər
] / [dinăr
] = cină
to hit [hit] = a lovi to knock [nok] / [noc] = a bate (la uşă)
to put [put] = a pune to open [oupən] / [oupăn] = a deschide
to turn on = a porni desk [desk] / [desc] = birou
furniture [fər
nit∫ər
] / [făr
niciăr
] = mobilă upstairs [Λpsteər
z] / [apsteăr
z] = la etaj
place [pleis] = loc space [speis] = spaţiu
area [eəriə] / [eăriă] = suprafaţă bedsit [bedsit] = garsonieră
cottage [kotid3] / [cotogi] = vilă saloon [səlu:n] / [săluun] = salon
casă mirror [mirər]/ [mirăr]= oglinda
curtain[kər
tən] / [căr
tăn] = perdea office [ofis] = birou
bookcase [buk keis] / [buc cheis] library [laibrəri] / [laibrări]= bibliotecă
36. 35
= bibliotecă, dulap pt cărţi carpet [ka:r
pit] / [car
pit] = covor
cupboard [kΛbəd] / [cabăd] = buffet to share [∫eər
] [ şeăr
] = a împărţi
wardrobe [wor
droub] / [uor
droub] hostel [hostəl / [hostăl] = cămin
= garderob, şifonier home [houm] = (a)casă
college [kolid3] / [coligi] = colegiu
accommodations[əkomədei∫ən]/ [ăcomădeişăn] = locuinţă
# Locuri (Places)
greengrocer [gri:n grousər
] / greengrocer’s = la aprozar
[griingrousăr
] = zarzavagiu market [mar
kit] / [mar
chit] = piaţă
bank [bæŋk] / [benc] = bancă chemist [kemist] / [chemist] = farmacist
chemist’s = la farmacie baker [beikər
] / [beicăr
] = brutar
butcher [but∫ər
] / [baceăr
] = măcelar post office [poust ofis]= poştă
newsagent [nju:z eid3ənt] / [niuuz eigeănt] city [siti] = oraş
= agent de presă, vânzător de ziare country [kΛntri] / [cantri] = (la) ţară
field [fi:ld]/ [fiild] = câmpie capital [kæpitəl] / [cheapităl] = capitala
centre [sentər
] / [sentăr
] = centru town [taun] = oraş
village [vilid3] / [viligi] = sat villa [vilə]/ [vilă] = casă de vacanţă
land [lænd] / [lend] = pământ earth [ər
θ] / [ăr
s] = planeta pământ
mountain [mauntin]= munte world [wər
ld] / [uăr
ld] = lume
to find [faind] = a găsi to leave [li:v]/ [liiv] = a pleca
road [roud] = drum, cale, şosea way [wei] /[uei] = drum, cale
direction [direk∫ən] / [direcşăn] far [fa:r
] / [faar
] = departe
= direcţie, sens distance [distəns] / [distăns] = distanţă
journey [d3ər
ni] / [giăr
ni] = călătorie over [ouvər
] / [ouvăr
] = peste
straight on [ streit] = drept înainte through [θru:]/ [sruu] = prin
on = pe at [æt] / [et] = la
by [bai] = pe la, de către station [stei∫ən] / [steişăn] = staţie, gară
block of flats [blok of flæt] / hotel [houtel] = hotel
[bloc of flet] = bloc de apartamente restaurant [restərəŋ] / [restărăn] = restaurant
police station[pəli:s]/ [păliis] = secţie de theatre [θiətər
] / [siătăr
] = teatru
poliţie
# Ocupaţii, meserii (Jobs)
job [d3ob] / [giob] = ocupaţie, meserie company [kΛmpəni] / [campăni] = firmă
typewriter [taipraitər
] / [taipraităr
] typist [taipist] = dactilograf
maşină de scris doctor [doctər
] / [doctăr
] = doctor
dentist [dentist] = dentist electric [ilektrik] / [ilectric]= = electric
electrician [ilektri∫ən] / [ilectrişăn] cook [kuk] / [cuc] = bucătar
= electrician cooker [~ər
] / [~ăr
] = cuptor
teacher [ti:t∫ər
] / [tiiciăr
] = învăţător, professor [prəfesər
] / [prăfesăr
] = prof univ
profesor de liceu vet [vet] = medic veterinar
journalist [d3ər
nəlist] / [giăr
nălist] judge [d3Λd3] / [geagi] = judecător
38. 37
food [fu:d] / [fuud] = mâncare meal [mi:l]/ [miil] = masă, mâncare
menu[ menju:] / [meniuu] = meniu picnic [piknik] / [picnic] = picnic
snack [snæk] / [snec] = aperitiv, gustare course[kor
s] / [cor
s] = fel de mâncare
to boil [boil]= a fierbe cook [kuk]/ [cuc] = a găti
water [wo:tər
] / [uootər
] = apă to pour [po:r
] / [poor
] = a turna
cup [cΛp]/ [cap] = cană to bake [beik] / [beic] = a coace
to fry [frai] = a prăji, a frige fish [fi∫] / [fiş] = peşte
oil [oil] = ulei, petrol bill [bil] = nota de plată
fresh[ fre∫] / [freş] = proaspăt frozen [frouzən] / [frouzăn] =
meat [mi:t]/ [miit] = carne îngheţat
vegetable [ved3təbəl] / [vege
tăbăl] = legumă oven [Λvən] / [avən]= cuptor
vegetarian [ved3iteəriən] / [vegiteăriăn]= loaf [louf] = franzelă
= vegetarian jug [d3Λg]/ [geag] =ulcior
fork [for
k] / [for
c] = furculiţă knife [naif] = cuţit
plate [pleit] = farfurie spoon [spu:n] / [spuun] = lingură
straw [stro:] / [stroo] = pai tray [trei] = tavă
# Animale (Animals)
horse [hor
s] = cal dog [dog] = câîne
cat [kæt] / [chet] = pisică bird [bər
d] / [băr
d] = pasăre
monkey [mΛŋki] / [manchi] = maimuţă lizard [lizər
d] / [lizăr
d] = şopârlă
pet [pet] = copil, animal favorit toy [toi] = jucărie
to shout [∫aut] / [şaut] = a striga to bark [bar
k] / [bar
c] =a lătra
to run [rΛn] / [ran] = a alerga to fly [flai] = a zbura
lion [laiən] / [laiăn]= leu tiger [taigər
] / [taigăr
] = tigru
wild [waild]/ [uaild] = sălbatic ride [raid] = a călări
to feed [fi:d] / [fiid] = a hrăni to climb [klaim] / [claim] = a se
to eat [i:t] = a mânca căţăra
low [lou] =jos deep [di:p]/ [diip] = adânc
deep [di:p]/ [diip] = adânc sea [si:] / [sii] = mare (litoral)
tail [teil] = coadă to bite [bait] = a muşca
to jump [d3Λmp] / [geamp] = a sări to bite [bait] = a muşca
snake [sneik] / [sneic] = şarpe parrot [pærət] / [perăt] = papagal
sleep [sli:p]/ [sliip] = a dormi to hunt [hΛnt] = a vâna
mouse [maus] = şoarece duck [dΛk] / [dac] = raţă
hen [hen] = găină goose [gu:s] /[guus] = gâscă
cock[kok] / [coc] = cocoş
#Hainele (Clothes)
skirt [skər
t] / [scăr
t]= fustă beard [biər
d] / [biăr
d] = barbă
long [loŋ] / [long
] =lung hair [heər
] / [heăr
] =păr
glasses[gla:sis] / [glaasis] = ochelari jeans [d3i:ns] / [giins] = blugi
pullover [pulouver] = pullover tracksuit [træksu:t]/[trecsuut]
suit [su:t] / [suut] = costum =trening
39. 38
ear-rings [iər
- riŋ] / [iăr
-ring
] = cercei hat [hæt] / [het] = pălărie
belt [belt] = curea, centură glove [glΛv]/ [glav] = mănuşă
costume [kostju:m] / [costiuum] = costum sock [sok] / [soc] = şosetă
overcoat [ovər
kout] / [ovăr
cout] = palton to dress [dres] = a se îmbrăca
underwear [Λndəweər
] / [andăr
ueăr
] = izmene blouse [blauz] = bluză
shirt [∫ər
t] / [şăr
t] =cămaşă trouser [trauzər
]/[trauzăr
] = pantalon
size [saiz] = mărime, dimensiune large [lar
d3]/ [lar
gi] = larg, mare
label [leibəl] / [leibăl] = etichetă bargain [bar
gin] / [bar
ghin] = târg
#Vremea (Weather)
it’s hot [hot] =foarte cald it’s cold [kould] = rece
it’s snowing [snouiŋ] /[snouing
] = ninge it’s windy[windi]/ [uindi] = bate vânt
it’s raining [reiniŋ] / [reining
] = plouă it’s cloudy [klaudi] / [claudi]= nor
sky[ skai] / [scai] = cer cloud [ klaud]/ [claud] = nor
rain [rein] = ploaie dark [dar
k] / [dar
c] = întuneric
storm [stor
m] = furtună thunder [θΛndər
] / [sandăr
] = tunet
shower [∫auər
] / [şauăr
] = aversă wind [wind] / [uind]= vânt
to blow [blou] = a sulfa, a bate wet [wet] / [uet] = ud
sunshine [sΛn∫ain] / [sanşain] = lumina soarelui sunny [sΛni] / [sani] = însorit
lightning [laitniŋ] / [laitning
] = fulger to freeze [fri:z] / [friiz] = a îngheţa
heavy [hevi] = greu (ploaie multă) watery [wo:təri] / [uootări] = apos
sunburn [sΛnbər
n] / [sanbăr
n] = bronzare
# Corpul (The body)
eye [ ai] = ochi mouth [mauθ] / [maus] = gură
arm [ar
m] = braţ hand [hænd] / [hend] = mână
leg [leg] = picior (de la şold la gleznă) foot [fut] =picior (de la gleznă în jos)
finger [fiŋgər
] / [fingăr
] = deget (mână) nose [nouz] = nas
ear [iər
] / [iăr
] = ureche back [bæk] / [bec] = spinare
head [hed] = cap knee [ni:] / [nii] = genunchi
nose [nouz] = nas toe [tou] = deget de la picior
neck [nek] / [nec]= gât waist [weist] / [ueist] = talie
to laugh [la:f] / [laaf] = a râde to kick [kik]/[chic] = a da din picior
to bite [bait] = a muşca to smell [smel] = a mirosi
to wink [wiŋk] / [uinc] = a clipi, a face cu ochiul to blink [bliŋk] / [blinc] = a clipi
to kiss [ kis] / [chis] = a săruta to shout [∫aut] / [şaut] = a striga
# Să ne menţinem sănătoşi (Staying healthy)
soap [soup] = săpun to wash [wo∫] / [uoş] = a (se) spăla
operation [opərei∫ən] / [opăreişăn] = operaţie a cold [ə kould] / [ă could] = răceală
ill [il] = bolnav pain [pein] = durere
hospital [hospitəl] / [hospităl] = spital medicine [medisin] = medicament]
accident [æksidənt] / [ecsidănt] = accident heat [hi:t] / [hiit] = căldură
40. 39
temperature [temprit∫ər
] / [tempriceăr
] earache [iəreik] / [iăreic] = durere
= temperatură de ureche
thermometer [θər
momitər
] / [săr
momităr
] patient [pei∫ənt] / [peişănt] = pacient
= termometru to fell [fel] = a cădea
to sneeze [sni:z] / [sniiz] = a strănuta to bleed [bli:d] / [bliid] = a sângera
wound [wu:nd] / [uund] = rană plaster [pla:stər
] / [plastăr
] = plasture
to smoke [smouk] / [smouc] = a fuma to fit [fit] = a se potrivi
dangerous [deind3ərəs] / [deingeărăs] = periculos healthy [helði] / [helzi] = sănătos
injured [ind3əd] [ingeăr
d] = rănit sore [so:r
] / [soor
] = dureros
headache [hedeik] / [hedeic] = durere de cap fever [fi:vər
]/ [fiivăr
] = febră
sore throat [so:r
θrout] / [soor
srout] = durere de gât dizzy [dizi] = ameţit
back ache [bæk eik] / [bec eic] = durere de spate
stomach ache [stΛmək ~]/ [stamăc ~] = durere de
stomac
broken arm [broukən ar
m]/ [broucăn ar
m]
= braţ rupt
# Lumea din jurul nostru (The world around us)
bush [bu∫] / [buş] = tufiş fence [fens] = gard
field [fi:ld] / [fiild] = camp flower [flauər
] / [flauăr
] = floare
lake [leik]/ [leic] = lac hill [hil] = deal
stream [stri:m]/ [striim] = râu, şuvoi tree [tri:] / [trii] = pom
river [rivər
]/ [rivăr
] = râu garden [gar
dən]/ [gar
dăn] = grădină
island [ailənd] / [ailănd] = insulă land [lænd] / [lend] = pământ
lake [leik] / [leic] = lac ocean [ou∫ən] / [ouşăn] = ocean
beach [bi:t∫] / [biici] = plajă seaside [si:said] / [siisaid] = litoral
outside [autsaid] = afară country [kΛntri] / [cantri] = (la) ţară
coast [koust] / [coust] = coastă side [said] = parte, latură
castle [ka:səl] / [caasăl] = castel forest [forist] = pădure
bridge [brid3] / [brigi] = pod
# Transportul (Transport)
bus [bΛs] / [bas] = autobus station [stei∫ən]/ [steişăn] = staţie
stop [stop] = staţie de autobus car [ka:r
] / [caar
] = maşină
to drive [draiv] = a conduce (maşina) trip [trip] = excursie
on foot [on fut] = pe jos to arrive [əraiv] /[ăraiv] = a sosi
return ticket [ritər
n tikit]/ [rităr
n tichit] = to leave [li:v] / [liiv] = a pleca
billet dus-întors to lose [lu:z] / [luuz] = a pierde
to miss [mis] = a pierde (autobuzul), a-i fi dor to hurry [hΛri] / [hari] = a se grăbi
airport [eər
porr
t] / [eăr
por
t] = aeroport train [trein] = tren
welcome [welkəm]/ [uelcăm] = bine aţi venit to fly [flai] = a zbura
voyage [voiid3] / [voiigi] = călătorie, voiaj journey [d3ər
ni]/ [geăr
ni] = călătorie
to run [rΛn] / [ran] = a alerga to lead [li:d] / [liid] = a îndruma, a
41. 40
to reach [ri:t∫] / [riici] = a ajunge până la, conduce (pe cineva)
a atinge street [stri:t] / [striit] = stradă
path [pa:θ] / [paas] = potecă way [wei] / [uei] = drum
plane [plein] = avion to fine [fain] = amenda
flight [flait] = zbor bike [baik] / [baic] = bicicletă
boat [bout] = barcă ship [∫ip] / [şip] = vapor
to take off [teik] / [teic] = a decola to row [rou] = a vâsli
motorway [moutər
wei] / [moutăr
uei] = autostradă
double-decker bus [dΛbəl dekər
] / [dabăl decăr
]
= autobus cu două etaje
# Lucruri utile (Useful things)
tin opener [tin oupənər
] / [tin oupănăr
] camera [kæmərə] / [cheamără]
= deschizător de conserve = aparat foto
dishwasher [di∫ wo∫ər
] / [diş uoşăr
] = maşina de kettle [ketəl] / [chetăl] = ceainic
spălat vase phone [foun] = telefon
mobile phone [moubail ~] = telefon mobil can [kæn] / [chen] = conservă
pencil [pensəl] / [pensăl] = creion pen [pen] = stilou
sharpener [∫ar
pnər
] / [şar
pnăr
] = ascuţitoare to lock [lok] / [loc] = a încuia
scissors [sizər
] / [sizăr
] = foarfecă key [ki:] / [chii] = cheie
light [lait] = lumină tissue [tisju:] / [tişiuu] = stofă,
washing machine [wo∫iŋ mə∫i:n]/ [uoşing
măşin] batistă
= maşina de spălat rufe ruler [ru:lər
] / [rulăr
] = linie, riglă
envelope [envəloup] / [envăloup] = plic bowl [boul] = castron
frying pan [frainŋ pæn] / [fraing
pe-an] = tigaie bulb [bΛlb]/ [balb] = bec
candle [kændəl] / [cheandăl] = lumânare mug [mΛg] / [mag] = cană, pahar
saucepan [so:s pæn] / [soos pe-an] = oală, cratiţă
# Alte ţări (Other countries)
passport [pa:spor
t] /[paaspor
t] = paşaport country [kΛntri] / [cantri] = ţară
continent [kontinənt] / [continănt] = continent map [mæp] / [meap] = hartă
Europe [juərəp]/[iuărăp] = Europa abroad [əbro:d]/ [ăbrood] = în
străinătate
Anthem [ænθəm]/ [ensăm] = imn dish [di∫] / [diş] = fel de mâncare
national [næ∫ənəl] / [neşănăl] =naţional South [sauθ]/ [saus] = Sud
the Alps [ælps] [ealps] = Alpii range [reind3] / [reingi] = lanţ
Turkey [tər
ki] / [tăr
chi]= Turcia Turkish [tər
ki∫]/ [tăr
chiş] = turc(esc)
Italian [itæljən] / [ite-aliən] = italian Italy [itəli] / [ităli] = Italia
Spanish [spæni∫] / [speniş] = spaniol(esc) Spain [spein] = Spania
Germany [d3ər
məni] / [geăr
măni] = Germania German [d3ər
mən] / [geăr
măn] =
neamţ, nemţesc, german
French [frent∫]/ [frenci] = francez, franţuzesc France [fra:ns] / [fraans] = Franţa
Greek [gri:k] / [griik] = grec, grecesc Greece [gri:s]/ [griis] = Grecia
Brazilian [brəziliən] / [brăziliăn] = brazilian Brazil [brəzil] / [brăzil] = Brazilia
42. 41
Swiss [swis] / [suis] = elveţian Switzerland[switsər
lənd]/
[suitsăr
lănd] = Elveţia
Polish [poliş] / [poliş] = polonez Poland[poulənd]/[poulănd] = Polonia
Argentinian [ar
d3əntinjən]/[ar
geăntiniăn] Argentina [ar
d3ənti:nə] /[ar
geăntiină]
= argentinian = Argentina
Norwegian [nor
wi:d3ən] / [nor
uiigeăn] = Norway[nor
wei]/ [nor
uei] = Norvegia
norvegian
Hungarian [hΛŋgeəriən] / [hangheăriăn] Hungary [hΛŋgəri] / [hangări]
= ungur(esc) = Ungaria
Mexican [meksikən] / [mecsicăn] = mexican Mexico [meksikou] / mecsicou]
= Mexic
Dutch [dΛt∫] / [daci] = olandez Holland [holənd] / [holănd] = Olanda
Irish [aiəri∫] / [aiăriş] = irlandez Ireland [aiər
lənd]/[aiăr
lănd] = Irlanda
Swede [swi:d] / [suiid] = suedez Sweden [swi:dən]/[suiidăn] = Suedia
Egyptian [i:d3ip∫ən] / [iigip∫ăn] = egiptean Egypt [i:d3ipt] / [iigipt] = Egipt
Scot [skot] / [scot] = scoţian Scotland [skotlənd] / [scotlănd] =
Scoţia
Warsaw [wor
so:] / [uor
soo] = Varşovia Budapest [bju:dəpest] / [biuudăpest]
= Budapesta
Lisbon [lizbən] / [lizbăn] = Lisabona London [lΛndən]/ [landăn] = Londra
Athens [æθinz] / [easinz] = Atena Japan [d3əpæn] /[geăpen] = Japonia
Austria [ostriə] / [ostriă] = Austria England[iŋglənd]/[inglănd] = Anglia
# In clasă (In the clasroom)
to read [ri:d]/ [riid] = a citi to study [stΛdi] / [stadi] = a studia
test [test] = test hard [har
d] = din greu
dictionary [dik∫ănəri] / [dicşănări] = dicţionar absent [æbsənt] / [ebsănt] = absent
exercise [eksəsaiz] / [ecsăsaiz] = exerciţiu to fail [feil] = a eşua, a pica
un examen
homework [houmwər
k] / [houmuăr
c] = temă to teach [ti:t∫] / [tiici] = a preda
to learn [lər
n] / [lăr
n] = a învăţa lesson [lesən] / [lesăn] = lecţie
geography [d3iogrəfi] / [giogrăfi]= geografie maths [mæθs] / [meas] = mate
biology [baioləd3i] / [baiolăgi] = biologie history [histəri] / [histări] = istorie
chemistry [kemistri] / [chemistry] = chimie physics [fiziks] / [fizics] = fizică
to mean [mi:n] / [miin] = a însemna word [wər
d] / [uăr
d] = cuvânt
to answer [a:nsər
] / [aansăr
] = a răspunde to guess [ges] / [ghes] = a ghici
meaning [mi:niŋ] / [miining
] = sens to ask [a:sk] / [aasc] = a întreba
knowledge [nolid3] / [noligi] = cunoaştere model [modəl] / [modăl] = model
attention [əten∫ən] / [ătenşăn] = atenţie sample[sa:mpəl] /[saampăl] = mostră
example [igza:mpəl]/ [igzaampăl] = exemplu to behave [biheiv] = a se purta
behaviour [biheivjər
] / [biheiviăr
] = purtare to hear [hiər
] / [hiăr
] = a auzi
to realize [riəlaiz] / [riălaiz] = a înţelege to attend [ətend] = a fi prezent
to repeat [ripi:t] / [ripiit] = a repeat to retell [ri:tel] / [riitel] = a repovesti
to explain [iksplein] / [icsplein] = a explica to copy [kopi] / [copi] = a copia
43. 42
to practise [præktis] / [prectis] = a exersa exam [igzæm] / [igzem] = examen
to underline [Λndər
lain]/[andăr
lain] = a sublinia break [break] / [breic] = pauză
attendance [ətendəns] / [ătendăns] = prezenţă class [kla:s] / [claas] = clasă
timetable [taim teibl] = orar, program note [nout] = notiţă
project [prod3ekt]/[ progect] = proiect term [tər
m] / [tăr
m] = semestru
uniform [ju:nifor
m] / [iuunifor
m] = uniformă report [ripor
t] = raport
subject [sΛbd3ikt] ] / [sabgict] = subiect, materie chapter [t∫æptər
] / [ceaptăr
] = capitol
information [infər
mei∫ăn] / [infăr
meişăn] school [sku:l] / [scuul ] = şcoală
= informaţie
# Să ieşim afară (Going out)
to record [riko:d] / [ricor
d] = a înregistra tape [teip] = bandă
to swim [swim] / [suim] = a înota singer [siŋər
] / [sing
ăr
]= cântăreţ
cartoon [kar
tu:n] / [car
tuun] = desen animat to win [win] / [uin] = a câştiga
party[par
ti] = petrecere keen on [ki:n] / [kiin] = mort după
to discuss [diskΛs] / [discas] = a discuta to find [faind ]= a găsi
to change [t∫eind3] [ceingi] = a schimba to hate [heit] = a urî
to admire [ədmaiər
] / [ădmaiăr
]= a admira club [klΛb] / [clab] = club
stadium [steidiəm] / [steidiăm] = stadion court [kor
t] / [cor
t] = curte
pool [pu:l]/ [puul] = iaz, piscină trak [træk] / [trec] = pistă
competition [kompiti∫ən] / [compitişăn] diving[daiviŋ]/[daiving
] = scufundări
= competiţie cup [kΛp]/[cap] = cupa
marathon [mΛrəθən]/ [marăsăn] = maraton final [fainəl] / [fainăl] = finala
doubles [dΛbəls] / [dabăls] = la dublu match [mæt∫] / [meci] = meci
# La cumpărături (Shopping around)
to buy [bai] = a cumpăra shoe [∫u:] / [şuu] = pantof
receipt [risi:t] / [risiit] = chitanţă to cost [kost] / [cost] = a costa
money [mΛni] / [mani] = bani cash [kæ∫] / [cheş] = bani gheaţă
to try [trai] = a încerca shop [∫op] / [şop] = magazine
to close [klouz] / [clouz] = a închide to sign [sain] = a semna
bag [bæg] / [beg] = sac, geantă sack [sæk] / [se-ac] = sac (de pânză)
price [prais] = preţ cheque [t∫ek] / [cec] = cec
to spend [spend] = a cheltui parcel [par
səl] / [par
săl] = pachet
to book [buk] / [buc] = a înregistra bottle [botl] = sticlă
bunch [bΛnt∫] / [banci] = buchet pile [pail] = grămadă
crowd [kraud] / [craud] = mulţime box [boks] / [bocs] = cutie
packet [pækit] / [pechit] = pachet (de ţigări) tube [tju:b] / [tiuub] = tub
lump [lΛmp] = bulgăre, calup bar [bar
] = lingou, bucată
cube [kju:b] / [chiuub] = cub kilo [ki:lou] / [chiilou] = kg
container [konteinər
] / [conteinăr
] = recipient trolley [troli] = cărucior vagonet
customer [kΛstəmər
] / [castămăr
] = client sale [seil] = vânzare
pocket [pokit] / [pochit] = buzunar cheap [t∫i:p] / [ciip] = ieftin
44. 43
various [veəriəs] / [veăriăs] = divers, variat often [ofən] / [ofăn] = adesea
expensive [ikspensiv] / [icspensiv] = scump square [skweər
] / [scueăr
] = piaţă,
pătrat
market [mar
kit] / [mar
chit] = piaţă, târg
2. VOCABULAR SPECIFIC DE PRESĂ
# Presa, ziarele, televiziunea, radioul (Press, Newspapers, Tv, Radio)
news [nju:s]/ [niuuz] = ştire
news agency [~ eid3ənsi] / [~ eigeănsi] = agenţie de ştiri
news agent [~ eid3ənt] / [~ eigeănt] = agent de presă, vânzător de ziare
newsboy [~boi] = vânzător de ziare (băiat sau tânăr)
newscast [~ka:st] / [~ caast] = (rad, telev) buletin de ştiri; radiojurnal sau telejurnal
newscaster [~ər
] / [~ăr
] = (rad, tv), crainic (care transmite ştirile)
news conference [~ konfrəns] / [~ confrăns] = conferinţă de presă
newsman [~mən] / [~măn] = reporter, corespondent; vânzător de ziare
news media [~mi:diə] / [~miidiă] = mass media
news monger [~ mΛηgər
] / [ ~ mangăr
] = colportor, bârfitor
newsmongering [~mΛηgəriη] / [~mangăring
] = ştiri necontrolate, zvonuri
newspaper [~peipər
] / [~peipăr
] = ziar, gazetă
newspaper man [~~ mən] / [~~măn] = ziarist, gazetar
newsprint [~print] = hârtie de ziar
news reel [~ ri:l] / [~ riil] = (rad, cin, telev) (jurnal de ) actualităţi
news room [~ ru:m] / [~ruum] = sală de lectură a periodicelor; redacţie de actualităţi, ştiri
news sheet [~ ∫i:t] / [~şiit] = foaie de ziar
news stall [~ sto:l] / [~ stool] = chioşc de ziare
news stand [~ stænd] / [~ steand] = chioşc de ziare (A.English)
news vendor [~ vendər
] / [~ vendăr
] = vânzător de ziare
newsworthy [~ wə:ði] / [~ uăr
si] = important, care merită să fie publicat
newsy [~zi] = plin de noutăţi
“What’s the latest news? = Care sunt ultimele ştiri?
Here is the news = Iată ştirile.
That’s no news to me = Asta nu e o noutate pentru mine
No news (is) good news. = Lipsa de veşti înseamnă veşti bune
Ill news flies fast/apace = vestea rea aleargă repede
He is in the news = se vorbeşte despre el în ziare; e în centrul atenţiei
press [pres] = presă, publicitate
press agency [~eid3ənsi] / [~ eigeănsi] = agenţie de ştiri/ presă
press agent [~eid3ənt] / [eigeănt]= agent de publicitate
press conference [~konfərəns]/ [confărăns] = conferintă de presă
press officer [~ofisər
]/ [ofisăr
] = ataşat de presă
45. 44
press release [~rili:s]/ [riliis] = declaraţie de presă
press review [~rivju:] / [riviuu] = revista presei
press room [~ru:m] / [ruum] = camera (rezervată) ziariştilor
radio [reidiou] = radio (difuziune), aparat de radio, a transmite prin radio
radio announcer [~ənaunsər
] / [~ ănaunsăr
] = crainic (de radio)
radio broadcasting [~bro:dka:stiη]/ [~broodcaasting
] = radiodifuziune
radio communication [~ kəmju:nikei∫ən] = radiocomunicaţie
radio drama [~dra:ma] ‘ [~draama] = teatru radiofonic
radioreceiver [~risi:vər
] / [~risiivăr
] = (radio)receptor
television [telivi3ən]/ [telivijiăn] = televiziune
teleprompter [~promtər
] / [~promtăr
] = teleprompter
telerecord [~riko:d]/ [~ricor
d] = a înregistra pe bandă video
telethon [teləθon]/ [telăson] = program Tv foarte lung
teleview [~vju:]/ [~viuu] = a viziona, a urmări (un program televizat)
televiewer [~vju:ər
] / [~viuuăr
] = telespectator
television set [telivi3ən set] / [telivijiăn set] = televizor
televisional [~əl]/ [~ăl] = televizat, transmis prin televiziune
television buff [~bΛf] = telespectator pasionat, maniac
televisor [telivaizər
] / [telivaizăr
] = televizor
bulletin [ bulitin] = buletin (de ştiri)
forecast [for
ka:st] / [for
caast] = prevdere (meteo)
actuality [æktjuæliti] / [eactuealiti] = înregistrarea unui eveniment actual sau a a cuiva
care vorbeşte
ad [æd] / [ead] = prescurtare pentru ‘advertisment’ ( = reclamă)
audio[o:dio] / [oodio] = material sonor
broadsheet [bro:d∫i:t] / [broodşiit] = foaie de ziar (23 inchi/16inchi) – presă de calitate
bulletin [bulitin] = program de ştiri (UK); ştire (US)
byline [bailain] = numele reporterului care apare cu un articol
classified [klæsifaid (ad) ] / [cleasifaid (ad)] = mica publicitate
copy [kopi] / [copi] = materialul scris produs de jurnaliştii de la ziare; uneori folosit şi de
cei din radio
copy flow [~ flou] = drumul parcurs de material
correspondent = 1. jurnalist care acoperă un anumit loc sau o anumită regiune (ex:
corespondent la Paris, sau într-un sat)
2. jurnalist specialist (corespondent politic, de afaceri, etc)
deadline [dedlain] = termenul limită până la care trebuie scris articolul
display [displei] = reclamele mari
dub [dΛb] / [dab] = un articol înregistrat de pe o casetă pe alta
edit = a edita, a pregăti pentru tipar, a publica, a redacta
editing = îmbunătăţirea şi verificarea unui articol sau a unei înregistrări; munca unui
editor
46. 45
editor = responsabil, din punct de vedere legal, la un ziar, pentru întregul conţinut al
ziarului; editor de carte; redactor şef
edition [idi∫ən] / [idişăn] = ediţie
editorial = articol de fond, editorial
editorial board = comitet de redacţie
editorialize = A.E. – a-şi exprima părerile în articole de fond; informaţii tendenţioase (în
ziare)
editorial office = redacţie de ziar
editorial staff = personal de redacţie
editor-in-chief = redactor şef; redactor responsabil
editorship = conducere redacţională
edit out = a elimina cuvinte
editress = editoare de carte, responsabilă de ediţie; redactoare şefă
embargo = interzicerea de a publica înaintea unei perioade de timp specificate;
declaraţiile de presă sunt adesea distribuite în avans si
supuse embargoului
feature = articol dintr-un ziar care nu este ştire
feature writer = jurnalist care scrie astfel de articole, deci nu ştiri (scrise de reporteri)
freelance = jurnalist care nu aparţine personalului de redacţie, liber profesionist
headline = titlul unui text
inside back = penultima pagină
layout = desingn-ul unei pagini de ziar
middle-market = presa dintre ziarele de calitate şi tabloide: Daily Mail
newsprint = hârtia pe care sunt tiparite ziarele
nib = paragrafe ale ştirilor scrie de obicei într-o coloane (< news in brief)
package = raport făcut din contribuţia unui jurnalist şi dintr-un eveniment de actualitate
pagination = număr de pagini
pictures = fotografii
producer = persoană din radio responsabilă cu transmiterea buletinului de ştiri
quality = ziare serioade (“broadsheet, up-market”)
reporter = jurnalist preocupat în principal de colectarea ştirilor
script = exemplarul jurnalistului din radio
story = articol, sau potenţial articol
sub-editor = jurnalist care verifică, corectează şi pregăteşte exemplarul pentru tipărit
tabloid = dimensiunea paginii (jumătate din broadsheet), folosit pentru a descrie presa de
slabă calitate
text = principalul material tipărit într-un ziar, ca diferit de titluri, grafice, fotografii, etc.
47. 46
Exerciţiu: Completaţi următoarele texte:
A. My name……………John. Who …….you?
B. I…………..Maria. I………..20 years old. And you?
A. I………….22 years old.
B. How………..you do! Nice to meet …….
A. Nice to meet you, too. How……….you?
B. I am ……….thanks!
Hello, everybody! I………..Maria, and I ……….20 years old.
I…………from Deva and right now I………..living in Bucharest. I am
a……………, so I interview people.
48. 47
CAPITOLUL 4 (CHAPTER 4)
MODELE DE PRESĂ ANGLO-AMERICANĂ
Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de
a înţelege corect prima pagină, titlul, şi lumea presei anglo-americane.
Subcapitole: 1. Prima pagină a unui ziar
2. Titlurile de ziare
3. Tipuri de ziare în lumea anglo-saxonă
1. PRIMA PAGINĂ A UNUI ZIAR (= FRONT PAGE)
Aveţi în imagine prima pagină din ziarul american The New York Times varianta
online, căci pe acest tip de variantă se va baza tot restul cursului. (www.nytimes.com).
masthead [ma:sthed] / [maasthed] = numele primei pagini (numele ziarului)
= cutia de pe pagina editorială cu numele celor mai
importanţ redactori
= cutia cu numele, numerele de telefoane si adrese
de pe primele pagini ale ziarului
headline [hedlain] = titlul unui articol de ziar
crosshead [kroshed] / [croshed] = câteva cuvinte folosite pentru a despărţi fragmente mari
de text, şi care sunt, în mod normal, luate din textul principal. Acestea
se folosesc adesea în interviuri
byline [bailain] = numele jurnalistului la începutul articolului
dateline [deitlain] = un rând la începutul articolului indicând locaţia povestirii
caption [kæp∫ən] / [cheapşăn] = un text tipărit folosit sub o poză pentru a o descrie (=
cutline)
infographics [infou græfiks] / [infou greafics] = reprezentaţii vizuale ale informaţiei,
datelor sau cunoştiinţelor (ex: a hartă a metroului)
diagram [daiəgræm] / [daiăgream] = desen sechematic sau tehnic
box [boks]/ [bocs] = material încadrat, complet sau parţial, de un dreptunghi
lead-story [li:d sto:ri] / [liid stoori] = ştire de importanţă majoră
subhead [sΛb hed] / [sabhed] = un titlul mai scurt/mic, de un rând, pentru un articol
subheading [sΛbhediη]/ [sabheding
] = subtitlu
49. 48
2. TITLURILE DE (ARTICOLE) DE ZIARE ( = HEADLINES)
a. Titlurile de ziare nu sunt întotdeauna propoziţii complete. Multe titluri constă
din expresii substantivale fără verbe:
ex: More Wage Cuts = Mai multe reduceri la salarii
more = mai multe
wage = salarii
cuts = reduceri
b. Titlurile conţin adesea şiruri de trei, patru, sau mai multe substantive;
substantivele de la începutul şirului le modifică pe cele care urmează:
ex: Furniture Factory Pay Cut Row = a “row” ( = un dezacord) despre o
“cut” (= reducere) în ce priveşte plata (“pay”) la o fabrică “factory” de mobilă (furniture)
furniture = mobilă
factory = fabrică
(to) pay = a plăti
(to) cut = a tăia
row = dezacord
c. Adesea, titlurile lasă la o parte articolele şi verbul “to be”
ex: Woman Walks on Moon = O femeie / Femeia merge pe Lună (în mod
normal “the moon”)
woman = femeie
(to) walk = a se plimba, a merge, a păşi
(the) moon = luna de pe cer
d. În titlurile de ziare, timpurile simple sunt adesea folosite în locul formelor
progresive sau continue. Prezentul simplu este folosit atât pentru evenimentele prezente
cât şi pentru cele trecute:
Ex: Blind Girl Climbs Everest = ….has climbed….
= O fată oarbă s-a căţărat pe Everest.
blind = orb
girl = fată
(to) climb = a se căţăra
Students Fight For Course Changes = …are fighting….
= Studenţii luptă pentru schimbarea cursurilor
(to) fight = a (se) lupta
course = curs
changes = schimbări
Prezentul continuu poate fi folosit, în special pentru a vorbi despre schimbări. De
obicei nu folosim şi “be”.
Britain Getting Warmer, Say Scientists = “is getting”
50. 49
= Marea Britanie se încălzeşte (devine mai) caldă, spun
oamenii de ştiinţă.
Warm = cald – warmer = mai cald
(to) say = a spune
scientists = oamenii de ştiinţă
e. Multe cuvinte din titluri sunt folosite fie ca substantive, fie ca verbe, iar
substantivele sunt adesea folosite pentru a modifica alte substantive (a se vedea
paragraful “b” de mai sus). Aşadar, nu este întotdeauna uşor să ne dăm seama de
structura unei propoziţii sau fraze. Comparaţi:
U.S. CUTS AID TO THIRD WORLD ( = The U.S. reduces its
help…..CUTS este verb, AID este substantiv) = [S.U.A reduce ajutorul dat lumii a treia]
(to) cut = a tăia, a reduce
aid = ajutor
third = a(l) treia/treilea
world = lume
AID CUTS ROW ( There has been a disagreement about the reduction in
aid – AID şi CUTS sunt ambele substantive) = [A fost a neînţelegere în ce priveşte
reducerea ajutorului acordat)
Aid = ajutor
(to) cut = a tăia, a reduce
row = dezacord, neînţelegere
CUTS AID REBELS (= The reduction is helping the revolutionaries.
CUTS este substantiv, AID este verb) = [Reducerea îi ajută pe revoluţionari]
(to) cut = a tăia, a reduce
aid = ajutor
rebels = rebeli, revoluţionari
f. Titlurile folosesc adesea infinitivul pentru a se referi la viitor.
HOSPITALS TO TAKE FEWER PATIENTS. (Spitalele vor lua/primi
mai puţini pacienţi)
Hospital = spital
To take = a lua (primi) – sens de viitor
Fewer < few = puţini = mai puţini
Patient = pacient
Putem folosi “for” pentru a ne referi la acţiuni sau planuri viitoare:
TROOPS FOR GLASGOW? ( = Vor fi soldaţi trimişi la Glasgow?)
g. În ce priveşte structurile pasive, de regulă nu sunt folosite verbele auxiliare, ci
doar participiile trecute.
SIX KILLED IN EXPLOSION ( = Six people have been killed in
explosion) = (6 persoane au fost ucise în explozie)
Six = 6
Killed <have been killed = au fost ucişi
51. 50
Observaţi că forme ca held (a fi deţinut), killed (a fi ucis), attacked (a fi atacat),
sunt de obicei participii trecute cu sens pasiv, nu timpuri trecute (acestea fiind rare în
titlurile de ziare)
Comparaţi:
AID ROW: PRESIDENT ATTACKED ( = the President has been
attacked) = (Preşedintele a fost atacat)
AID ROW: PRESIDENT ATTACKS CRITICS (= the President has
attacked his/her critics) = (Preşedintele şi-a atacat criticii)
h. Semnul de punctuaţie “două puncte” este adesea folosit pentru a separa
subiectul dintr-un titlu de ceea ce se spune despre subiect:
MOTORWAY CRASH: DEATH TOLL RISES (A avut lot o ciocnire pe
autostradă: numărul victimelor creşte)
Motorway = autostradă
(to) crash = a se ciocni, a se prăbuşi
death = moarte
toll = victime
(to) rise = a creşte
Semnele citării (ghilimelele) sunt folosite pentru a arăta ca altcineva a spus
cuvintele respective, şi că ziarul nu îşi asumă în mod necesar adevărul lor:
CRASH DRIVER ‘HAD BEEN DRINKING’ = They said that the driver
involved in the crash had been drinking (Se spune/ Lumea spune că şoferul implicat în
accident băuse alcohol/era beat)
Driver = şofer
(to) drink = a bea
Semnul de întrebare este adesea folosit când ceva nu este sigur:
CRISIS OVER BY SEPTEMBER? (Criza se va termina în septembrie?)
Crisis = criza
Over = gata
3. TIPURI DE ZIARE ÎN LUMEA ANGLO-SAXONĂ (AMERICAN/BRITISH
TYPES OF NEWSPAPERS)
A. În Marea Britanie:
Se vând săptămânal cam 200 de milioane de ziare, şi multe alte milioane sunt
citite pe gratis. Marea Britanie are 21 de ziare naţionale, 89 de ziare regionale, şi mai
mult de 1500 de ziare săptămânale locale. De fapt, nicăieri în lume nu se citesc atât de
multe ziare – de exemplu, britanicii cumpără de trei ori mai multe ziare pe cap de locuitor
decât francezii.
Ziarele publicate în Marea Britanie se încadrează în una din următoarele categorii:
52. 51
- ziare naţionale – se vând în toată ţara şi abordează atât subiecte care
afectează sau sunt relevante pentru întreaga naţiune, cât şi subiecte din
străinătate;
- ziare regionale - abordează întâmplări şi evenimente care afectează o parte a
ţării sau oraşului, dar şi probleme majore naţionale sau internaţionale ale zilei;
cu una sau două excepţii, ca acelea distribuite gratuit navetiştilor din metroul
londonez, acestea se plătesc
- ziare locale – vorbesc despre o zonă sau o comunitate mai mică, mai detaliat
decât cele regionale sau naţionale. Din ce în ce mai multe ziare locale sunt
finanţate prin publicitate şi sunt distribuite gratuit tuturor caselor sau
companiilor din zona respectivă. Pentru altele se plăteşte.
Probleme neobişnuite sau foarte importante, cum ar fi o crimă, vor fi abordate în
toate cele trei tipuri de ziare, dar o întrunire a cercetaşilor va apărea doar în ziarul local,
deşi ar putea fi publicată şi de ziarul regional dacă rămâne spaţiu după ce au fost abordate
problemele importante.
Unele ziare naţionale şi regionale sunt publicate zilnic, fie dimineaţa devreme, fie
târziu după-amiaza, în timp ce altele pot apărea doar săptămânal sau de două ori pe
săptămână, ca ziarele naţionale de duminică şi cele locale. La un cotidian, pot fi publicate
trei sau patru versiuni/ediţii updatate (aduse la zi) ale ziarului.
Cel mai mare proprietar de ziare din Anglia este Rupert Murdoch, care
controlează News International, The Sun, Today, News of the World, The Times, Sunday
Times, plus multe alte trusturi de presă (radio-difuziune) din lume. News International
angajează cam 3600 de oameni în Marea Britanie, majoritatea, la sediul său din Wapping.
Grupul de ziare Mirror, al răposatului Robert Maxwell, parte dintr-un trust internaţional
mai mare, controlează The Daily Mirror, Daily Record (varianta scoţiană a lui Mirror),
The People si Sunday Mirror. Daily Mail al Lordului Rothermere şi General Trust
publicau Daily Mail, Mail on Sunday şi The London Evening Standard, cel mai mare
cotidian regional din Marea Britanie. United Newspaper este responsabil pentru Daily
Express, Daily Star şi Sunday Express. Grupul Hollinger al canadianului Conrad Black
este acţionar majoritar la Daily Telegraph şi Sunday Telegraph.
Dintre celelalte ziare, Sunday Sport este independent, Financial Times este deţinut
de Pearson. Grupul Media The Guardian, cu ziarele sale cotidiene naţionale şi regionale,
a cumpărat recent şi The Observer. The Independent a fost preluat de un consorţium
internaţional în care Grupul Mirror este majoritar.
Cele 21 de cotidiene naţionale şi ziare duminicale la care ne-am referit până acum
reprezenintă majoritatea celor vândute, şi totuşi, de departe cel mai mare procentaj al
jurnalismului de informare, adică 80%, se practică în afara Londrei. Ştirile nu se întâmplă
doar în capitală, aşa cum vor mărturisi miile de reporteri care lucrează în regiune. De
fapt, este corect să spunem că ziarele locale şi regionale sunt în mod frecvent o sursă de
inspiraţie pentru cele naţionale, şi în mod sigur servesc ca principal teren de instructaj
pentru viitorii reporteri ai ziarelor cotidiene.
[tradus de autorul cursului din Niblock, Sarah. Inside Journalism, Blueprint, London:
1996]