1. LECTURA- FORMA SPECIFICA A MUNCII INTELECTUALE
MOTTO:
“ Te lasi de carte o saptamana, ea se lasa de tine o luna. Te lasi de
carte o luna-doua, ea te lasa pentru un an, te lasi un an-doi, te-ai lasat de ea
pentru totdeauna.”
Dimitrie Gusti
Planul lucrarii:
1. Invatarea in concordanta cu cerintele si conditiile vietii
2. Necesitatea invatarii eficiente
3. Modalitati de invatare a citit-scrisului in ciclul primar
4. Lectura – forma specifica a muncii intelectuale
1. Invatarea in concordanta cu cerintele si conditiile vietii sociale
Continuitatea in munca intelectuala as considera-o lege de aur a
studiului individual, o munca plina de efort, cu atat mai importanta cu cat
noi, oamenii, cautam sa evitam eforturile prea mari.
Pentru formarea unui om care sa se profesionalizeze rapid in anumite
directii se impune o noua viziune asupra sarcinilor care revin scolii si
implicit dascalilor ei.
In aceasta etapa cresc rolul si importanta invatamantului primar pentru
evolutia si devenirea tinerilor.Sunt prioritare obiectivele centrate pe
asimilarea instrumentelor de baza, care deschid calea spre dobandirea
viitoare a valorilor esentiale ale culturii, pe stilul activitatii intelectuale, pe
atitudini si capacitati psihice fundamentale.Nu este suficient ca elevul “sa
stie”, ci trebuie abilitat sa faca sa stie, adica “sa stie sa invete”, sa se poata
folosi in situatii noi de cunostintele si deprinderile dobandite, sa faca legaturi
logice si transferuri. Sporeste, astfel, rolul invatatorului, care trebuie sa
declanseze, sa dirijeze procesul invatarii,sa creeze situatii noi de invatare,
sarcini de lucru atractive, sa selecteze si sa utilizeze deliberat si creator
strategiile si mijloacele didactice care sa conduca spre o invatare eficienta.
1

2. 2. Necesitatea invatarii eficiente
Predarea nu constituie un scop in sine.Vehicularea informatiilor
comunicate de invatator, sau descoperite de elev, nu are ca finalitate
depozitarea lor in memorie ci modificari de natura formativa ce urmeaza a
se produce in personalitatea copiilor, achizitii cognitive, afective, trairi
sufletesti si experiente ce pot fi utilizate in urmatoarele etape ale invatarii, in
practica sau in viata.De altfel, studiile de specialitate sustin ca elevii au un
statut de ascultatori-receptori intr-un procent situat sub 57% iar ascultarea
insotita de intelegere presupune ca elevii sa se concentreze, sa fie deprinsi sa
se detaseze de propriul eu, intrand in rezonanta cu cel care vorbeste.Stim cu
totii ca aceste deprinderi se formeaza in timp si nu putem vorbi de
finalizarea lor in ciclul primar. Prin urmare, se impune abordarea metodelor
activ-participative care dau elevului libertate de exprimare si actiune, il
stimuleaza si il incurajeaza sa caute singur cunostintele, sa se implice, sa
dovedeasca responsabilitate in argumentarea propriilor afirmatii.
3. Modalitati de invatare eficienta a citit-scrisului in ciclul primar
“Invatarea nu are scopul doar de a ne conduce undeva, ea trebuie sa
ne permita sa continuam mai usor in etapa urmatoare.”(J.S. Bruner)
La finalul ciclului primar, elevii trebuie sa aiba deprinderi de scriere si
exprimare, formate si stabilizate, daca tinem cont ca principalul scop al
studiului limbii si literaturii romane in scoala generala este acela al formarii
obisnuintelor de exprimare corecta, clara, nuantata, atat in scris cat si oral.
Stim ca exprimarea gresita a celui mai valoros bagaj de cunostinte
anuleaza orice calitate,ca greselile de ortografie si pronuntie ingreuneaza
intelegerea si munca.
Pentru ca greselile sa fie inlaturate, e necesar sa cunoastem cauzele
care le-au generat si sa aplicam apoi acele modalitati de corectare care sa
asigure succesul.
Cauzele greselilor pot fi:
- de ordin didactic (exigenta scazuta, corectare
superficiala, metode lipsite de eficienta etc. )
- de natura psiho-sociala ( superficialitate, dezinteres,
invatare mecanica, climat daunator in unele familii etc.)
2

3. Pentru prevenirea sau corectarea greselilor in scrierea
elevilor,metodele sunt variate.Exemplu:
- invatarea pe grupe;
atentionarea elevului ca a gresit “in randul al doilea”
-
sau ca “are trei greseli pe pagina” fiind pus sa
gandeasca, sa le descopere si sa le corecteze;
- autocorectarea unei dictari, autodictari, compozitii
literare, pe randurile lasate libere in acest scop, inca din
momentul in care au inceput sa scrie;
- unitate de cerinte si in cazul altor discipline predate de
profesori;
- verificarea temei scrise, cu ocazia raspunsului oral sau
verificarea caietului de notite;
pastrarea evidentei greselilor personale pentru fiecare
-
elev in fise de observare individuala sau a greselilor
colective si urmarirea persistentei sau remedierii
acestora;
Scrisul si cititul se invata simultan, intr-o unitate integratoare. Insusirea
cititului este un proces relativ indelungat, care parcurge doua etape:
a). invatarea tehnicii, a mecanismului propriu-zis al cititului;
b). asimilarea acestui instrument al muncii intelectuale, adica
familiarizarea elevului cu capacitatea de a se orienta intr-un text scris, de a
folosi cartea ca mijloc de informare si formare;
A sti sa citesti inseamna a fi dobandit o tehnica ce nu prezinta valoare
si interes decat daca cel ce “stie sa citeasca” intelege ceea ce citeste. Cititul
devine operational numai atunci cand el constituie “o metoda de lucru care
sa-i faca pe elevi in stare sa-si completeze singuri instruirea elementara pe
care au primit-o in scoala.”
4 . Lectura – forma specifica a muncii intelectuale
Depasirea stadiului de asimilare a cititului, ca deprindere
fundamentala, se face prin intrarea progresiva a elevului in rolul de cititor
avizat.Spre sfarsitul ciclului primar, elevii al caror gust pentru lectura a fost
stimulat, ori cei care au aceasta placere pornita din structura lor sufleteasca,
pot fi ajutati sa deprinda tehnici de lectura rapida si eficienta.Astfel, elevii
vor fi indrumati in etape premergatoare :
3

4. - sa-si organizeze un program zilnic rational si eficient;
sa stapaneasca diverse modalitati de citire: cu voce tare
-
si in gand , expresiv si rapid, fluent si dialogat;
Rapiditatea, viteza de citire se perfectioneaza in timp, prin exercitiu
sustinut, fara rabat la corectitudine. Elevul va fi ajutat sa-si mareasca campul
de vizibilitate atat pe orizontala cat si pe verticala, sa-si disciplineze ochii,
ajungandu-se spre sfarsitul ciclului primar la viteza de 190-200 cuvinte pe
minut sau pana la 25 de pagini pe ora. La baza vitezei de citire stau
procesele mintale : coeficientul de inteligenta, un bagaj bogat de informatii,
cultura precum si antrenamentul in lectura).
Pe de alta parte, motivatia este un filtru ce nu lasa sa treaca decat
mesajele care ne intereseaza la un moment dat, deci adevarata lectura este
una motivata, deosebita de cea intamplatoare.
Din acest punct de vedere descoperim elevi care citesc pentru
informare dar si elevi pentru care autorul si personajele devin prieteni si
confidenti ai acestuia.
Un cititor pasionat va ajunge in scurt timp sa stapaneasca si sa
utilizeze un vocabular bogat si nuantat. La intrarea in scoala numarul de
cuvinte cunoscute de un copil variaza intre 2000-3000 insa multe dintre ele
constituie vocabularul pasiv al acestuia. Pentru activizarea si imbogatirea
lui invatatorul cauta cele mai eficiente modalitati, stiut fiind faptul ca
inamicul nr. 1 al lecturii in general este televizorul si ca elevii utilizeaza un
vocabular pentru scoala si unul,foarte colorat,pentru comunicarea in afara
scolii.
Revenind la ideea ca lectura este un instrument al muncii intelectuale,
nu este lipsit de importanta sa dam elevului “cheia” studierii tematice a unei
carti, fie pentru documentare fie pentru relaxare, si anume RICAR, adica:
R- rasfoind-o isi formeaza o idee generala despre ce contine cartea;
I- sa-si puna intrebari la care se asteapta sa afle raspunsul dupa citirea
cartii;
C- sa citeasca cartea;
A- sa-si aminteasca punctele principal;
R- sa recapituleze pentru a verifica cat de bine a depistat punctele
principale.
Asadar, cartea ramane principalul izvor de informatie, suportul
nelipsit in activitatea educationala in perioada scolaritatii si a sta
aplecat asupra cuvantului scris inseamna a cauta calea cunoasterii a
intelegerii si a propriei realizari.1Chemarea cartii vine la inceput din
afara, fiind favorizata de atmosfera din familie si scoala, apoi se
constituie intr-un stil de munca.
4

5. BIBLIOGRAFIE:
1. Ioan Neacsu “ Metode si tehnici de invatare eficienta” Edit.
Militara, Bucuresti , 1990
2. L. Tompa
Georgeta Lazarescu
I. Negura
C. Olareanu
Camelia Rosculet
Maria Debruyker - “Metode si tehnici de munca intelectuala”
Edit. Did. Si Pedagogica , Bucuresti 1979
3. Derek Rowntree - “ Invata cum sa inveti” , Ed. Did. Si Ped.
Bucuresti 1980
4 “Probleme ale perfectionarii procesului de invatamant” Editura
Did. si Ped. Bucuresti 1974
5.Invatamantul primar nr. 2-3 , 2001
6Invatamantul primar nr. 3-4 ,1995
Intocmit,
Inv. PURCAR NORETA , Sc. Gen. nr. 4
BISTRITA
5

6. 6