analiza economico finaniara la firma x

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Analiza economico - financiara a unei firme utilizand bilantul
acesteia si contul de profit si pierderi

CAPITOLUL I
PREZENTAREA SOCIETĂŢII “TOBIMAR” SRL ALBA IULIA

SCURT ISTORIC
Societatea comercială “TOBIMAR” SRL, cu sediul în Alba Iulia, str. Clujului nr.29A,
telefon, fax 0258818191, având numărul de înregistrare la Registrul Comerţului
J01/542/1998, codul de înregistrare fiscală R11319570, cu cont curent deschis la Banca
Comerciala Romana SA Suc.Jud. Alba , cod IBAN RO24RNCB1100000004090001. Este o
societate cu capital integral privat, in suma de 10.000 mii lei , detinut de unicul asociat.
Înfiinţată în anul 1998, firma este specializată în comertul cu ridicata si cu amanuntul
al urmatoarelor grupe de marfuri : surse si corpuri de iluminat, aparataj electric, cabluri
electrice.
Este distribuitorul marfurilor electrice marca PHILIPS in judetele Alba, Mures,
Hunedoara, Sibiu, castigandu-si o clientela stabila in aceste orase precum si in localitatile
invecinate.
Desfacerea produselor catre populatie se face prin raionul de electrice de la parterul
magazinului universal UNIREA SA, intr-un spatiu inchiriat. Societatea a amenajat in
perioada 2003-2004 birourile si depozitul propriu, situate in. Alba Iulia- Barabant, str.
Clujului nr. 29 A.
Într-o perioadă relativ scurtă, firma a reuşit să-şi constituie o echipă omogenă ,
formata din 45 de persoane, cu o structură tehnico-funcţională adaptată meseriilor specifice în
activitatea de comerţ.
Personalul firmei este calificat, cu o buna pregatire profesionala , cu experienţă în
acest domeniu, marea majoritate a angajaţilor având o vechime de peste 6 ani.

MISIUNEA ŞI OBIECTIVELE FIRMEI

Pagina 1 din 50


Misiunea reprezintă concepţia managerilor privind ceea ce firma urmează să facă şi să
devină pe termen lung ; ea concretizează activităţile pe care firma le va desfăşura în viitor.
O misiune corect fundamentată trebuie să răspundă la următoarele întrebări : Cine este
firma? Încotro se îndreaptă ?
Misiunea arată de fapt prin ce se deosebeşte o organizaţie de alta, iar daca aceasta nu-
şi stabileşte precis ce intenţii are pentru viitor nu va putea desfăşura o activitate performantă.
În afara misiunii sale, organizaţia trebuie să stabilească misiuni pentru fiecare afacere
pe care o iniţiază. După definirea acestor misiuni managerii le concretizează în obiective şi
strategii. Obiectivele dau o imagine concretă asupra orientării generale a firmei în funcţie de
scopul urmărit şi misiunea stabilită. Strategia arată măsurile principale pe care managerii
planifică să le întreprindă pentru a îndeplini unul sau mai multe obiective
În cursul unei luni înregistrările contabile curente sunt :
Încasări în numerar prin casa în lei , cum ar fi :
încasări din vânzări magazin propriu en-detail;
încasări creanţe clienţi şi debitori diverşi;
ridicări numerar din conturi bancare în lei;
restituiri avans decontare neutilizat;
încasări sume creditate de asociaţi pe perioade determinate;
Plăţi în numerar prin casa în lei, care cuprind :
plata datoriilor la furnizori;
depuneri de numerar în conturile bancare ;
acordare de avansuri de trezorerie ;
plată avans şi rest de plată salarii personal;
restituiri sume avansate de asociaţi;
plăţi în numerar prin trezorerie ;
plăţi la furnizor a facturilor reprezentând nevoi proprii societate;
plata chiriei pentru spaţiu şi mijloacele de transport luate cu chirie conform
contractelor de închiriere ;
Prin nota contabilă, in jurnalul de cumparari se înregistrează lunar aprovizionările cu
marfuri electrice , cât şi facturile de telefon, energie electrică şi apă, gaz, reclamă şi
publicitate, facturi reprezentând majorări de întârziere plata facturilor de energie electrică şi
altele.

Pagina 2 din 50


Centralizarea se face printr-o notă contabilă distinctă, pe feluri de venituri, adică din
vânzarea de marfa (produse electrice) catre populatie prin magazinul inchiriat si venituri din
activitatea de distributie .
Încasările şi plăţile prin contul bancar se contabilizează conform extrasului de cont şi
a anexelor. Din grupa încasărilor ca operaţiuni curente înregistrate amintim :
încasări clienţi ;
depuneri numerar din caseria în lei;
transfer din alte conturi bancare şi depozite la termen;
încasări bonificaţii – disponibilităţi în lei;
Plăţile prin contul bancar pot fi concretizate:
ordonanţările la plată a furnizorilor
achitarea datoriilor la bugetul de stat şi alte bugete ;
reţinerea comisioanelor bancare privind operaţiunile bancare cât şi comisioanele
privind gestionarea contului şi ridicarea de extrase.
Nota de salarii reflectă obligaţiile salariale ale unităţii către angajaţi precum şi
contribuţiile aferente de salarii realizat la diverse bugete şi fonduri.
Lunar, prin nota contabilă, conform bonurilor de consum, se descarcă gestiunea
sortimentelor de marfuri , obiectelor de inventar şi a altor materiale. Lunar se înregistrează
ratele de amortizare a mijloacelor fixe, conform scadenţarului.
Conform cu fişa activităţii zilnice a mijloacelor de transport şi a foilor de parcurs se
dau în consum carburanţi şi lubrifianţi pentru mijloacele de transport închiriate.
În perioada supusa studiului, unitatea înregistrează scoaterea din evidenţă a unui
mijloc fix prin casare. După operaţia de casare rezultă produse reziduale înscrise cantitativ şi
valoric în procesul verbal de casare, produse care ulterior se valorifică.
După înregistrarea în contabilitate a tuturor operaţiunilor se stabilesc din punct de
vedere fiscal toate obligaţiile unităţii privind impozitul pe profit pe anul fiscal încheiat, cât şi
recuperarea pierderilor din anii precedenţi. După stabilirea profitului net, se procedează şa
repartizarea lui pe destinaţii astfel:
acoperirea de pierderi deductibile ;
repartizarea dividendelor cuvenite asociatului unic , din care se reţine la sursă
impozitul pe dividende ;
Pe baza balanţei de verificare se întocmeşte bilanţul contabil, care va sta la baza
calculării principalelor indicatorii economico financiari.

Pagina 3 din 50


1.3 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SC “TOBIMAR” SRL

Prin structura organizatorică a unei societăţi se înţelege modul de organizare a
elementelor componente (mijloace materiale, personal, circuite informaţionale), felul în care
acestea sunt corelate şi interacţionează reciproc.
Principalele elemente ale unei structuri pot fi de natură economică, ceea ce
corespunde unei folosiri eficiente a personalului, de natură dinamică, în care sens trebuie să
permită o rapidă şi fidelă circulaţie a informaţiilor de la conducere spre executanţi şi invers şi
de natură umană, care urmăresc să creeze satisfacţie morală şi materială a personalului.
Modul de organizare a structurii organizatorice are o mare influenţă asupra
desfăşurării activităţii în unitate, asupra eficienţei obţinute.
Societatea “ TOBIMAR” SRL este organizată pe compartimente, birouri , depozit de
marfa si magazin de desfacere.
Coordonarea activităţii acestora se realizează de Comitetul Director, care are în
subordine doua direcţii : Direcţia comerciala si Direcţia financiara . Direcţiile sunt alcătuite
din compartimente în cadrul cărora persoanele sunt strict şi bine definite. Depozitul de
marfuri si magazinul de desfacere sunt conduse de cate un şef .
Direcţia financiară este formată din două compartimente şi anume : Compartimentul
financiar şi Compartimentul contabilitate.
Compartimentul financiar este condus de o singură persoană care are calitate de
expert contabil şi ale cărei sarcini se rezumă la următoarele:
verifică corectitudinea şi legalitatea notelor contabile înregistrate de compartimentul
contabilităţii ;
verifică şi certifică corectitudinea şi legalitatea balanţelor de verificare lunare, a
registrului jurnal şi inventar ;
verifică corectitudinea şi legalitatea întocmirii registrului de casă şi legalitatea
operaţiilor de încasări şi plăţi ;
stabilirea impozitelor pe profit şi redactarea notelor contabile aferente precum şi a
notelor contabile legate de repartizarea profitului anual ;
dispune efectuarea inventarelor anuale şi emite deciziile de inventar, verifică
legalitatea, corectitudinea inventarelor efectuate şi dispune măsuri necesare pentru
valorificarea acestora;

Pagina 4 din 50


studiază şi face cunoscute compartimentelor contabile legile noi apărute în domeniul
economic;
face legătura dintre societate şi instituţiile statului D.G.F.P. Alba, Casa Naţională de
Sănătate, Bănci, Casa Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, etc.
Activitatea Compartimentului contabil se realizează cu ajutorul a două persoane ale
căror sarcini se rezumă la următoarele :
înregistrarea facturilor de prestaţii, a operaţiilor bancare, a operaţiilor bancare, a
operaţiilor legate de vânzarea mărfurilor, a cec-urilor;
evidenţa lunară a facturilor emise şi a situaţiei de lucrări;
întocmirea proceselor verbale de compensare şi confruntarea soldurilor economico-
financiari în vederea participării la licitaţie;
verificarea registrului de TVA ;
vericarea la sfârşit de lună a stocurilor de materii prime, materiale şi obiecte de
inventar şi confruntarea acestora cu fişele de magazie întocmite de gestionar;
calculul salariilor, calculul viramentelor, întocmirea declaraţiilor cuprinzând impozite
şi taxele datorate de societate către bugetul de stat şi bugetele locale;
verificarea corelaţiei între venituri, cheltuieli şi clasa de conturi de gestiune;
verificarea corelaţiei între gestiunea materialelor şi contabilitate în ceea ce priveşte
datoriile către furnizori şi achitarea acestora .

CAPITOLUL II
ASPECTE TEORETICE ŞI METODOLOGICE ALE ANALIZEI FINANCIARE

2.1 ANALIZA MICROECONOMICĂ CONŢINUT, NECESITATE, OBIECTIVE
2.1.1 CONŢINUTUL ANALIZEI MICROECONOMICE

Conţinutul şi aria de cuprindere a analizei microeconomice se regăsesc în numeroase
lucrări de specialitate.
Astfel, Robert C. Higgins este de părere că ” analiza microeconomică trebuie să
stabilească măsurile de întreprins pentru menţinerea firmei într-un echilibru financiar
permanent”1.

Pagina 5 din 50


Cercetătorul japonez Hiroynki Itani consideră că pe lângă obiectivele postfactum şi
curente, analiza economică şi financiară trebuie să ofere soluţii privind strategia pe care o va
alege firma, prin mobilizarea unor factori mai puţin abordaţi în literatura economică cum ar fi
: ” tehnologia know-how şi loialitatea clienţilor faţă de firmă” 2.
D. Mărgulescu şi colaboartorii săi consideră că “într-o accepţiune sintetică analiza –
diagnostic presupune reperarea simptomelor, a disfuncţionalităţilor unei firme, cercetarea şi
analiza faptelor şi responsabilităţilor, identificarea cauzelor şi disfuncţionalităţilor elaborarea
unor programe de actţiune prin a căror aplicare practică se asigură redresarea sau ameliorarea
performanţelor ”3.
Analiza economico – financiară reprezintă în opinia Mariei Niculescu ” un asamblu
de concepte, tehnici şi instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe, în
vederea formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situaţia unui agent economic, şa
nivelul şi calitatea performanţelor sale, la gradul de risc într-un mediu concurenţial extrem de
dinamic. Astfel definită, analiza economico-financiară integrează trei accepţiuni : analiza ca
disciplină, analiza ca activitate de cercetare ştiinţifică, respectiv analiza ca activitate practică.
În oricare din aceste accepţiuni, analiza economic-financiară este deosebit de complexă,
deoarece în economie :
acelaşi efect poate fi generat de cauze diferite ;
efecte diferite se pot culmina dând o rezultantă a complexului de acţiuni sau forţe;
complexitate şi intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea fenomenului
dat, ci şi calitatea lui;
în fenomenul analizat pot apărea însuşiri pe care anterior nu le avusese nici unul din
elementele fenomenului;
în realitatea obiectivă însuşirile esenţiale se combină cu cele neesenţiale secundare
sau întâmplătoare”4

1 Rober C. Higgims – Analysis for Financial Managent, Irvin m Homewood, H, Boston MA, USA, 1992, pag.1

2
Hidroyuki Itami Mibilizing Invisible Assets, Harvard University Press, Boston , USA
1991,pag.2
3
D.Mărgulescu s.c.- Diagnostic economico-financiar , Editura Romcart, Bucureşti,
1994, pag,2
4
M. Niculescu op.cit. , pag 22

Pagina 6 din 50


Analiza microeconomică este aceea care “se desfăşoară la nivelul întreprinderii şi
elementelor ei ca sistem. Analiza microeconomică studiază comportamentul individual sau
cel al întreprinderilor în activitatea economică şi rezultatele obţinute, relevă factorii care
determină orientarea în inventarierea capitalurilor în utilizarea resurselor şi a rezultatelor
obţinute ”5.
Analiza microeconomică cercetează cu ajutorul unui sistem de indicatori fenomenele
şi mecanismele specifice, care acţionează la nivelul agenţilor economici.
Obiectivul central al analizei microeconomic îl constituie, în opinia neutră, sporul
eficienţei comportamentului în afacere al firmelor. Aceasta se poate realiza prin cunoaşterea
port facturilor numar, curentă şi previzională al sistemului cibernetic al firmei, pe de-o parte
prin evoluarea resurselor interne ale acestuia, iar pe de altă parte prin evidenţierea cauzelor
care determină mecanismul de funcţionare al firmelor.

2.1.2 NECESITATEA ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

Necesitatea analizei economico-financiare a producătorului reiese din mai multe
considerente.
Sporirea eficienţei întregii activităţi economice constituie un obiectiv central al
analizei. Acest obiectiv se realizează prin cunoaşterea postfaptică, curentă şi previzională a
sistemului cibernetic al firmei, a rezervelor sale interne, precum şi a cauzelor ce determină
apariţia şi amplificarea acestora. În acest sens, putem spune că analiza factorială a cifrei de
afaceri a producţiei de eficienţă a productivităţii muncii, a costurilor şi profitabilităţii permite
evaluarea şi valorificarea rezervelor privind creşterea eficienţei economice, direcţionează
eforturile societăţilor comerciale spre domenii nevalorificate suficient, oferă soluţii
referitoare la menţinerea în afaceri a firmelor.
Scopul analizei macroeconomice este de cunoaştere a esenţei fenomenelor şi
proceselor care se desfăşoară în nucleul microeconomic, în vederea descoperirii legalităţilor
care guvernează dinamizarea portofoliului de afaceri al societăţii lor comerciale.
Analiza microeconomică prin metodele şi procedeele sale constituie un instrument
indispensabil activităţii manageriale a societăţii comerciale, întrucât oferă soluţii practice în
vederea prevenirii şi înlăturarea factorilor cu acţiune distructivă şi crează pe acea bază
condiţii prielnice pentru manifestarea neîngrădită a factorilor cu influenţă pozitivă.

Pagina 7 din 50


2.1.3 OBIECTIVELE ANALIZEI MICROECONOMICE

În concordanţă cu consideraţiile teoretice ale conceptului, considerăm, în primul rând,
ca analiza trebuie şi poate să ofere soluţii de descompunere a fenomenului scumpirii
procesului economic în părţi componente, să studieze comportamentul acestora, independent
şi corelat cu alte componente, să ofere soluţii practice de combinare şi substituţie a factorilor
care au un rol relevant în mecanismul cibernetic care au un rol relevant în mecanismul
cibernetic de funcţionare al firmei, în scopul maximizării performanţelor acesteia.
În al doilea rând , opinăm ca analog stării microeconomiei trebuie să cerceteze
mişcarea, transformarea fenomenelor şi proceselor economice din interiorul firmei , sub
aspect calitativ şi cantitativ, static şi dinamic ; să evidenţieze factorii endogeni şi exogeni,
cauzele şi consecinţele influenţei acestora asupra mecanismului său cibernetic.
5
C. Stănescu A.Işfănescu, A.Băicuşi, op.cit. pag.15
În al treilea rând, analiza trebuie să ofere soluţii practice cuantificării, pe de-o parte, a
efortului firmei, iar pe de altă parte, a efectului pe care aceasta îl va înregistra în economia
competiţională.
Nu în ultimul rând, constatăm că analiza microeconomiei studiază realitatea obiectivă
prezentă sub forma stării fenomenelor şi proceselor sin mediul microeconomic, prin prisma
corelaţiei cauză efect. Astfel, factorul care într-o ecuaţie de cercetare constituie cauza
modificării stării unui fenomen, într-o altă ecuaţie poate să se transforme în fenomen de
investigat.

2.2 ANALIZA FINANCIARĂ A AGENŢILOR ECONOMICI
2.2.1 CONŢINUTUL ANALIZEI FINANCIARE

Privită ca sistem analiza financiară se descompune în următoarele segmente:
analiza structurii patrimoniale;
analiza financiară a gestiunii resurselor;
analiza lichidităţii şi solvabilităţii financiare;
analiza rentabilităţii ;
analiza fezabilităţii financiare;

2.2.2 TIPOLOGIA ANALIZEI FINANCIARE

Pagina 8 din 50


Analiza financiară cu ajutorul procedeelor şi tehnicilor sale vizează, după părerea
noastră şi două obiective principale, anume:
un prim obiectiv constă în transmiterea unor informaţii utile şi în timp real
managerilor în vederea adoptării deciziilor financiare de investire şi de îndatorare.
Un alte obiectiv este acela de prezentare a “ tabloului de bord”, ala activităţii
financiare, necesar acţionarilor şi creditorilor societăţii comerciale. Realitatea informaţiilor
financiare consemnate va mării încrederea acţionarilor în activitatea societăţii comerciale şi
va atrage noi investitori şi clienţi dispuşi să intre în afaceri cu aceasta.
Tipurile de analize financiare care se întâlnesc în activitatea practică sunt variate şi se
grupează în funcţie de diverse criterii :
după sfera de cercetare:
analize financiare totale, exemplu : analiza patrimoniului
analize financiare parţiale , exemplu : analiza financiară a activelor imobilizate în
terenuri, mijloace fixe, active circulante;
b) după perioada de raportare :
analiza financiară curentă care descompune în :
analiza financiară postoperatorie (postfactum) care împreună cu analiza financiară
previzională formează analiza diagnostic financiară;
analiza financiară operatorie;
analiza financiară previzională sau prospectivă;
c) după modul de urmărire în timp a fenomenelor:
analiza financiară dinamică, care cercetează fenomenele financiare în continuă
mişcare, transformare. Această analiză scoate în evidenţă legătura dintre substraturile
fenomenului financiar care s-au succedat, pe baza cercetării factorilor care determină
schimbările poziţionale.
d) după orizontul de timp la care se referă analiza financiară :
analiza financiară pe termen scurt, cu un orizont de timp legat de durata exerciţiului
financiar;
analiza financiară pe termen lung, care vizează fenomenele financiare care se întinde
pe mai multe examene financiare.

2.2.3 FUNCŢIILE ANALIZEI STĂRII ECONOMICE ŞI FINANCIARE A FIRMEI

Pagina 9 din 50


În comparaţie cu alte ştiinţe în nucleul economic experimentele de laborator înseamnă
de fapt experimentarea “pe viu”a unei strategii care poate fi benefică sa nu pentru firma
respectivă . De aceea spre deosebire ştiinţele exacte cum ar fi fizica, chimia, experimentul
economic nu se mai poate repeta atunci când firma a ajuns în stare de faliment. De aceea
analiza economico- financiară are o serie de îndatorii :
furnizarea unor informaţii utile şi operative în vederea evaluării deciziei de a investi şi
de a apela la credite financiare. În acest scop analiza economică şi financiară trebuie să
sintetizeze starea atât pentru actualii investitori şi creditori, cât şi pentru noii clienţi care
doresc să intre în afaceri cu firma respectivă;
prezentarea unor informaţii utile legate de perspectivele funcţionării fluxurile
financiare. Astfel, cu ajutorul sistemului criteriile de performanţă, analiza va pune la
dispoziţie investitorilor şi creditorilor firmei informaţii relevante privind:
mărimea momentului şi riscului încasări dividende;
câştigurile rezultate din vânzări şi răscumpărări ;
maturitatea stocului de acţiuni de la bursă;
oportunitatea împrumuturilor bancare;
furnizarea de informaţii veridice despre resursele investite în afaceri, posesorii
resurselor şi modificările care intervin în mărimea şi dinamica alocării resurselor.
În scopul realizării acestor terţe analiza economică şi financiară se bazează pe
următoarele funcţii:
Funcţia de diagnoză – prin care analiza financiară trebuie să stabilească
“diagnosticul” stării economice şi financiare a unei firme într-un timp şi spaţiu particular.
Prin stabilirea unui diagnostic corect se va deschide calea administrării “terapiei”, impusă de
starea economică şi financiară a firmei . Această terapie va mării credibilitatea pe care o
acordă firmei investitorii actuali şi cei potenţiali.
Funcţia de descoperire a rezervelor interne – acest principiu de care dispune o firmă
este o altă funcţie a analizei economice care are un impact favorabil asupra evaluării corecte a
stării firmelor. Pe acestă bază se va asigura protecţia economică a actualilor investitori,
atragerea unor noi investitori, precum şi protejarea stocului de acţiuni ale firmei de la bursă
Funcţia de sporire a eficienţei economice – prin aceasta, analiza are în vedere faptul
că orice acţiune sau activitate ce se derulează atât în interiorul cât şi în afara firmei trebuie să
fie evaluată prin prisma principiului costului minim şi a profitului maxim Acest principiu
care stă la baza estimării eficienţei ecnomice maxime, ar în vedere, pe de o parte progresul

Pagina 10 din 50


evolutiv al firmei, iar pe de altă parte progresul evolutiv al firmei, iar pe de altă parte
dinamica societăţii. În acest sens acceptăm că relaţia cost – profit se regăseşte în fapt, pe de o
parter, în cotaţia la bursă a firmei, iar pe de altă parte relaţia este implementată în societate
sub forma preţurilor şi acţiunilor sociale ale firmei, relaţie care va reflecta alocarea
eficientă(ineficientă ) a resurselor în funcţie de comportamentul clientelei faţă de oferta
firmei
Funcţia de conservare a rezultatelor – presupunem că în perioada următoare firma să
atingă cel puţin nivelul performanţelor exerciţiilor financiare precedente. Aceasta presupune
menţinerea patrimoniului, a rezultatelor fiind şi alte criterii de performanţă în aceeaşi
parametri ca în exerciţiile financiare precedente.

2.2.4 ETAPELE PROCESULUI DE ANALIZĂ FINANCIARĂ

Activitatea practică de analiză este strâns legată de activitatea de control şi de
conducere a întreprinderilor.
Fără o analiză economică şi financiară este de neconceput realizarea obiectivelor
deciziilor privind planificare, urmărirea şi reglarea activităţilor economice a întreprinderii se
bazează pe concluziile analizei economice şi financiare, legate de factorii şi cauzele
modificării rezultatelor economice şi financiare, de soluţiile oferite de analiză pentru
prevenirea şi înlăturarea lor.
Nivelul eficienţei economice a activităţilor de analiză decizie – control depinde de:
metode de cercetare, de calităţile , experienţa, pregătirea profesională a personalelor, dar mai
ales de modul de agândi ala acestora.
Principalele etape ale desfăşurării muncii practice de analiză financiară:
Întocmirea planului de analiză – presupune precizarea scopului analizei financiare,
obiectivele principale ce trebuie atinse, problemele cheie de cercetat pentru realizarea
scopului ordinea executării lui, locul desfăşurării analizei, perioada de timp analiza , perioada
cât se desfăşoară analiza, baza informaţională a analizei , stabilirea echipei de analiză,
eventualele colective mixte pentru probleme şi definirii planului de analiză, echipa de
informează asupra planului de analiză, echipa se informează asupra situaţiei financiare a
întreprinderii, asupra obiectivului activităţilor acesteia, asupra particularităţilor tehnologice şi
organizatorice.

Pagina 11 din 50


Culegerea şi selectarea informaţiilor – asigură baza de date necesare analizei .
Purtătorii de informaţii economice, ale evidenţei economice sau alte informaţii constituie
principalele surse informaţionale care pot fi folosite de analiză.
Constatările directe, sesizările clienţilor, materialele de profil economice din presă,
procesele verbale ale organelor de control, actele normative, instrucţiunile elaborate de
Ministerul de Finanţe, corespondenţa cu ministerul de resort şi subunităţile întreprinderilor
pot oferii informaţii care ajută la atingerea obiectivelor analizei.
Selectarea informaţiilor economice în funcţie de scopul urmărit, utilizarea
informaţiilor economice reprezentative, apelarea la mai multe surse de culegere a
informaţiilor economice, gruparea şi clasificarea informaţiilor financiare uşurează
desfăşurarea analizei financiare.
Verificarea informaţiilor culese are menirea de a asigura baza informaţională în
concordanţă cu realităţile din economia întreprinderii.
Verificarea formei de prezentare a purtătorilor de informaţie (planul economic, dări de
seamă statistice, contabile) trebuie să concorde cu normele de întocmire şi înaintare a lor ca :
termen de depunere, conţinut economic, semnăturile pe care le poartă, corecturile să fie
certificate.
Verificarea calculelor indicatorilor economici comparativ cu normele legale
evidenţiază eventualele erori de calcul şi anomalii între diferiţi indicatori economici.
Verificarea de fond a informaţiilor se referă la urmărirea veridicităţii acestora, la
concordanţa evidenţei economice cu realitatea practică din întreprindere, la verificările
faptice pentru identificarea mijloacelor economice astfel încât, la evoluarea corectă a unor
indicatori financiari din bilanţul contabil sau analizele acestuia, la sigurarea comparabilităţii
dintre diferiţi indicatori financiari.
Analiza propriu- zisă a informaţiilor financiare reprezintă preluarea informaţiilor
financiare cu ajutorul proceselor, adică analiza postfaptică şi curentă.
Prin analiza postfaptică şi curentă se urmăresc posibilităţile reale ale întreprinderii
faţă de rezultatele efectiv obţinute, evidenţiind şi valorificând rezervele interne din economia
întreprinderii.
Desfăşurarea unei astfel de analize presupune :
Constatarea rezultatelor financiare ale întreprinderii la un moment dat sau o perioadp
dată, compararea şi stabilirea abaterilor faţă de plan sau în dinamică faţă de bază pentru
evidenţierea gradului de îndeplinire a planului şi a tendinţei fenomenului.

Pagina 12 din 50


Descompunerea rezultatelor financiare în elementele lor componente, în factori cu
forţe motrice ale acestora în cauze care explică de fapt esenţa fenomenelor, a rezultatelor
economice şi financiare.
Precizia formei dintre fenomenul sau rezultatul economic al analizei şi factorii de
influenţă(legături funcţionale sau statice şi stabilirea ordinii de intercondiţionare analiză) a
factorilor de influenţă.
Prin calcul influenţei factorilor se evoluează mărimea rezervelor interne din economia
întreprinderii privind creşterea rezultatelor economico- financiare, stabilindu-se priorităţi de
valorificare a lor în funcţie de mărimea rezervelor, importanţa domeniului în care se găsesc,
timpul disponibil pentru valorificare, eficienţa evidenţierii şi valorificării rezervelor, tendinţa
de evoluţie a lor.
Întocmirea referatului de analiză oferă posibilitatea stabilirii concluziilor de asamblu
privind laturile pozitive şi negative ale rezultatelor economice şi financiare ale întreprinderii.
Pe baza cunoaşterii factorilor şi cauzelor abaterilor rezultatelor economico – financiare de la
nivelul planificat sau faţă de o perioadă luată ca bază să elaboreze măsurile pentru
îmbunătăţirea situaţiei.

2.2.5 UTILIZATORII RAPOARTELOR DE ANALIZĂ ECONOMICO –
FINANCIARA

Utilizatorii informaţiilor furnizate de analiză se împart în două categorii :
Utilizatori interni, adică managerii firmei;
Utilizatorii externi, adică creditorii, investitorii , partenerii comerciali ai firmei şi
statul;

Utilizatorii interni
Managerii firmei, indiferent de nivelul lor ierarhic, monitorizează în permanenţă
activitatea firmei. Informaţiile furnizate de analiza economică şi financiară trebuie să stea la
baza fundamentării deciziilor operative, curente şi strategice viitoare privind traiectoriile de
urmat : expansiunea sau restrângerea portofoliului de afaceri, gestionarea serviciului datoriei
în parametrii proiectaţi.
Resursele financiare pot fi obţinute de către o firmă în două modalităţi : prin
împrumuturi acordate de creditori (de regulă bănci) şi prin investiţii de capital (investitori

Pagina 13 din 50


publici sau private). Ambele categorii de resurse financiară includ un anumit tip de risc şi
anume :
Împrumuturile presupun riscul împrumuturilor neperformante ;
Investiţiile de capital presupun riscul neîncasării dividendelor şi riscul scăderii
cursului acţiunilor la bursă.

Utilizatorii externi
Creditorii firmei acordă împrumuturi pentru investiţii pentru activitatea curentă.
Fundamentarea deciziei de creditare se face în mod diferit în funcţie de tipul împrumutului .
Astfel:
Pentru împrumuturile pe termen scurt, creditorul este interesat de lichiditatea firmei,
adică de capacitatea acesteia de a face faţă plăţilor pe termen scurt ;
Pentru împrumuturile pe termen lung, creditorul monitorizează starea de solvabilitate
financiară şi de rentabilitate economică;
Investitorii achiziţionează acţiuni ale firmei având un scop dublu :
Să încaseze un dividend mai mare decât rata dobânzii pe piaţa financiară;
Să speculeze valoarea titlului la Bursă . În acest sens, ei sunt interesaţi de
rentabilitatea finaciară a firmei şi de cotaţia titlului la Bursă
Clienţii sunt interesaţi de viabilitatea firmei , adică de măsura în care aceasta poate sa-
şi onoreze obligaţiile contractuale şi dacă firma va rămâne un potenţial furnizor în viitor .
Riscul asumat de către clienţii este un risc comercial.
Furnizorii sunt interesaţi pe de-o parte, de măsura în care firma îşi poate achita
datoriile conform clauzelor contractuale, iar pe de altă parte, de menţinerea firmei ca un client
fidel. Furnizorii îşi asump atât riscul comercial, cât şi riscul acordării de credite
neperformante.
Statul, prin organele sale financiare specializate, este interesat de analiza corectă a
activităţii firmei în vederea încasării impozitelor şi taxelor în conformitate cu legislaţia
financiar – fiscale ale agentului economic.
Potenţialul viitor al unei firme poate fi evaluat cu ajutorul unor metode şi instrumente
de predicţie a comportamentului în afaceri a firmei. În acest sens, cu ajutorul metodelor de
actualizare la inflaţie a rezultatelor , a metodelor de analiză a cursurilor viitoare, a metodelor
de predicţie a stării de creştere şi a stării de faliment se evaluează următoarele ţinte :
Dacă creşterea economică a firmei poate fi susţinută, pe baza evoluţiei criteriilor de
performanţă : randamentul capitalurilor proprii, rata dividendelor şi rata profitului reinvestit ;

Pagina 14 din 50


evoluţia cotaţiei la Bursă a acţiunilor firmei cu ajutorul următorilor indicatori : cursul
acţiunii, câştigul pe acţiune ;
riscul de faliment, care poate fi prognozat cu ajutorul ratelor îndatorării sau modelelor
specifice.

CAPITOLUL III
ANALIZA LICHIDITĂŢII ŞI SOLVABILITĂŢII

Lichiditatea şi solvabilitatea financiară exprimă capacitatea unei societăţi de a face
faţă plăţilor scadente (la termen). În timp ce lichiditatea financiară reflectă capacitatea de
plată pe termen scurt a unei firme, solvabilitatea vizează coordonatele pe termen mediu şi
lung ale plăţilor unei firme.

3.1 ANALIZA LICHIDITĂŢII FINANCIARE

Lichiditatea reprezintă capacitatea activelor circulante de a se transforma în
disponibilităţi băneşti pentru a face faţă plăţilor scadente.

3.1.1 LICHIDITATEA GENERALĂ

Lichiditatea generală reflectă capacitatea activelor circulante disponibile materializate
în stocuri, facturi neîncasate, plasamente pe termen scurt, de a se transforma în disponibilităţi
băneşti cere să acopere datoriile scadente.
a) Mărimi absolute :
LG = AC* - DTS ,
unde :
AC* - activele circulante + conturi de regularizare+prime privind rambursarea
operaţiunilor ;
DTS – (total datorii financiare şi asimilate <1 an) +(alte datorii +Ttotal <1 an)
b) Mărimi relative , calculate ca rată a lichidităţii generale (RLG) :
*
AC
RLG = * 100
DTS

3.1.2 LICHIDITATEA INTERMEDIARĂ

Pagina 15 din 50


Lichiditatea intermediară evidenţiază capacitatea activelor circulante, altele decât
stocurile de a participa la finanţarea datoriilor scadente. Lichiditatea intermediară îmbracă
două forme şi anume :
a) Forma absolută
LI=(AC* - S ) –DTS
unde:
LI – lichiditatea intermediară
S – stocurile
AC*- activele circulante + conturile de regularizare + prime privind rambursarea
operaţiunilor
DTS – (total datorii financiare şi asimilate <1 an ) + (alte datorii +Ttotal < 1 an)

b) Forma relativă
AC − S
*
RLI = * 100
DTS

3.1.3 LICHIDITATEA EFECTIVĂ

Lichiditatea efectivă măsoară gradul în care disponibilităţile băneşti acoperă plăţile
scadente. Îmbracă şi ea două forme :
Forma absolută
LE = TR – DTS ,
unde :
LE – lichiditatea efectivă;
TR – trezoreria din activul bilanţier ;
DTS – (total datorii financiare şi asimilate < 1 an) + (alte datorii . Ttotal <1 an);

b) Forma relativă :
TR
RLI = * 100
DTS

Exerciţiul practic la societatea “TOBIMAR ” SRL :

Pagina 16 din 50


- LICHIDITATEA GENERALĂ
LG = AC* - DTS
LG1 = (488.617 + 16.099)-741.371 = -236.655
LG2 = (566.633 + 0) -1.356.064 = -789.431
LG3 = (551.435 +0 ) – 1.529.260 = -977.825
b) Mărimi relative :
*
AC
RLG = * 100
DTS
488.617 + 16.099
RLG1 = * 100 = 68.07%
741.371
566.633 + 0
RLG 2 = * 100 = 41.78%
135.064
551.435 + 0
RLG 3 = * 100 = 36.05%
1.529.260

- LICHIDITATEA INTERMEDIARĂ
a) Forma absolută :
LI=(AC* - S ) –DTS
LI1 = (488.617 + 16.099 – 389.393) -741.371=-626.048
LI2 = (566.633 – 545.226) – 1.356.064 = - 1.334.657
LI3 = (551.435 – 497.723) – 1.529.260 = - 1.475.548
AC − S
*
RLI = * 100
DTS
(488.617 + 16.099) − 389.393
RLI1 = *100 = 15.55%
741.371

566.633 − 545.226
RLI2 = *100 = 1.57%
1.356.064
551.435 − 497.723
RLI3 = * 100 = 3.51%
1.529.260
- LICHIDITATEA EFECTIVA
a) Forma absolută:
LE = TR – DTS
LE1 = 78.749 – 741.371 =-662.622

Pagina 17 din 50


LE2 = 2.333 – 1.356.064 =-1.353.731
LE3 = 40.528 – 1.529.260 = -1.4888.732
TR
RLI = * 100
DTS
78.749
RLI1 = * 100 =10.62
741.371
2.333
RLI2 = * 100 = 0.17
1.356.064
40.528
RLI3 = * 100 = 2.65
1.529.260
Analiza lichidităţii
Tabelul Nr.1 Cap III, Paragraf 3.1
INDICATORI 2002 2003 2004
Lichiditatea generală -236.655 -789.431 -977.825
Rata lichidităţii generale 68,07% 41,78% 36,05%
Lichiditate intermediară -626.048 -1.334.657 -1.475.548
Rata lichidităţii intermediare 15,55% 1,57% 3,51%
Lichiditatea imediată -662.622 -1.353.731 -1.488.732
Rata lichidităţii imediate 10,62% 0,17% 2,65%

EVOLUŢIA RATEI LICHIDITĂŢII GERERALE
Fig.1 Capitolul III, Paragraf 3.1.1

2002 2003 2004

EVOLUŢIA RATEI LICHIDITĂŢII INTERMEDIARE
Fig. 2 Capitolul III, Paragraf 3.1.2

Pagina 18 din 50


2002 2003 2004

EVOLUŢIA RATEI LICHIDITĂŢII EFECTIVE
Fig.3 Capitolul III, Paragraf 3.1.3

2002 2003 2004

Interpretare : 2003 faţă de 2002
- Rata lichiditatii generale :
În 2003 se observă o scădere a ratei lichidităţii generale cu 0,61%, datorită creşterii
datoriilor pe termen scurt cu 614.693 în valori absolute, respectiv cu 82,91%, faţă de o
scădere a activelor circulante cu 61.917 în valori absolute, respectiv cu 12,26% în valori
relative.

-Rata lichiditatii intermediare :
În 2003 faţă de 2002 se observă o scădere a ratei lichidităţii intermediare de 0,10%,
datorită scăderii activelor circulante cu 619.917 lei în valori absolute şi creşterii lente a

Pagina 19 din 50


stocurilor cu 155.833 în valori absolute respectiv cu 40,01% cât şi o creştere a datoriilor pe
termen scurt cu 614.693 lei în valori relative respectiv cu 82,91%.

- Rata lichiditatii efective :
În 2003 faţă de 2002 se observă o scădere bruscă a ratei lichidităţii efective cu 0,01%,
datorită scăderii trezoriei cu 74.416 lei în valori absolute, respective cu 2,96% în mprimi , cât
şi o creştere a datoriilor pe termen scurt cu 616.693 lei în valori absolute respectiv cu 82,91%
mărimi relative.

Interpretare : 2004 faţă de 2003
- Rata lichiditatii generale :
În 2004 faţă de 2003 se observă o scădere a ratei lichidităţii generale cu 5,73%
datorită scăderii uşoare a activelor circulante cu 15.195 lei în valori absolute, respectiv cu
2.68% mărimi relative; cât şi o creştere uşoară a datoriilor pe termen scurt cu 173.196 lei ,
respectiv 12,77% în mărimi relative.

- Rata lichiditatii intermediare :
În 2004 faţă de 2003 se observă o creştere a ratei lichidităţii intermediare cu 1,94%.
Această creştere se datorează în principal scăderii lente a activelor circulante cu 15.199 lei în
valori absolute, respectiv cu 2,68% în mărimi relative, scăderea lentă a stocurilor cu 47.503
lei în valori absolute respectiv cu 8,71% şi creşterea datoriilor pe termen scurt cu 173.196 în
valori absolute, respectiv cu 12,77 % mărimi relative.

- Rata lichiditatii efective :
În 2004 faţă de 2003 se observă o creştere cu 2,48%. Această creştere se datorează în
mod special creşterii trezoreriei cu 38.195 lei în valori absolute şi creşterea totodată a
datoriilor pe termen scurt cu 173.196 lei în valori absolute, respectiv cu 12,77% în mărimi
relative.

3.2 ANALIZA SOLVABILITĂŢII FINANCIARE

Solvabilitatea exprimă capacitatea unui agent economic de a rambursa la o scadenţă
mai mare de 1 an, ratele existente faţă de bănci şi alte instituţii financiare.

Pagina 20 din 50


3.2.1 SOLVABILITATEA FINANCIARĂ GENERALĂ

Solvabilitatea generală exprimă capacitatea de a rambursa la scadenţă ratele curente,
creditele pe termen mediu şi lung rămase de achitat.

Mărimi absolute
> 0 excedent de solvabilitate

SG = ABr − RC= 0 echilibru de solvabilitate

 < 0 insolvabilitate

unde :
ABr – activele totale rămase după deducerea DTS-urilor
ABr=AI+LG
AI – datorii imobilizate
RC – datorii pe termen mediu şi lung rămase de rambursat
RC = (total datorii financiare > 1 an ) + (alte datorii – total > 1 an)

 > 0 grad de acoperire excedentara
AB
r

RGS = * 100= 0 solvabilitate integrala
RC < 0 solvabilitate partiala


3.2.2 SOLVABILITATEA FINANCIARA PE TERMEN MEDIU

Solvabilitatea financiară pe termen mediu exprimă capacitatea de a rambursa la
scadenţă ratele curente pentru creditele pe termen mediu rămase de achitat.

 0 excedent mediu de solvabilitate
>
SM =ABr −RCM  0 echilibru mediu de solvabilitate
=
 0 insolvabilitate pe termen mediu
<

unde:
ABr* - active rămase după deducerea datoriilor pe termen scurt şi lung;
ABr* =AI –RCL
AI – active imobilizate

Pagina 21 din 50


RCL – împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, credite pe termen lung rămase de
rambursat, provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii financiare,
dobânzi aferente creditelor şi împrumuturilor pe termen lung ;
RMC =( total datorii financiare şi asimilate 1 – 5 ani) +(alte datorii – total între 1-5
ani)

 > 0 grad de acoperire medie excedentara
r

RGM = AB * 100= 0 solvabilitate medie integrala
RCM < 0 solvabilitate medie partiala


3.2.3 SOLVABILITATEA FINANCIARA PE TERMEN LUNG

Solvabilitatea financiară pe termen lung exprimă capacitatea de a rambursa la
scadenţele ratele curente pentru credite pe termen lung rămase de achitat.


 0 excedent de solvabilitate pe termen lung
>

SL =( ABr −RCM) - RCL  0 echilibru de solvabilitate pe termen lung
=

 <0 insolvabilitate pe termen lung


− RCM > 0 grad de acoperire excedentara pe termen lung
r

RSL = AB * 100= 0 solvabilitate pe termen lung integrala
RCl < 0 solvabilitate pe termen lung partiala


Exerciţiul practic la societatea “TOBIMAR ” SRL :

a)
SG = ABr − RC
SG2002=783.100-741.371-0=41.729
SG2003=1.278.286-1.356.064-369.941=-447.719

Pagina 22 din 50


SG2004=2.005.460-1.529.260-952.664=-476.646
r
RGS = AB * 100
b) RC
RGS2002=0
1.278.286 - 1.356.064
RGS 2001
=
369.941
* 100 = −29.02%

2.005.460 - 1.529.260
RGS 2002
=
952.664
*100 = 49.98%

Analiza solvabilităţii
Tabelul Nr.2 Cap. III Paragraf 3.2
INDICATORI 2002 2003 2004
Solvabilitate financiară 41.729 -447.719 -476.464
generală
Rata lichidităţii generale - -29.02% 49.98%
Solvabilitate financiară pe 41.729 -447.719 -476.464
termen mediu
Rata solvabilităţii medie - -29,02% 49.98%
Solvabilitatea financiară - - -
pe termen lung
Rata solvabilităţii pe - - -
termen lung

EVOLUŢIA RATEI SOLVABILITĂŢII GENERALE
Fig. 3

2002 2003 2004

Pagina 23 din 50


Interpretare:
În anul 2004 faţă de 2003 rata solvabilităţii generale a scăzut extrem de mult cu
20,96%, datorită creşterii datoriilor mai mari de un an cu 582.723 lei în valori absolute,
respectiv cu 15,75% în mărimi relative. Datoriile pe termen scurt au crescut şi ele de la un an
la altul cu 173.196 lei în valori absolute, respectiv cu 12,77% mărimi relative. Deoarece firma
nu a apelat la credite pe termen lung (doar pe termen mediu) rezultă că rata solvabilităţii
generale este egală cu rata solvabilităţii medii, iar solvabilitatea pe termen lung este nulă.

ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A FIRMEI

“Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară
a întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune sp stabilească punctele tari şi
punctele slabe ale gestiunii financiare, în vederea fundamentării unei noi strategii de
menţinere şi dezvoltare într-un mediu concurenţial.”
Principala sursă informaţională pe baza căruia se face analiza financiară este bilanţul
contabil; pentru exemplificare la firma “TOBIMAR ” SRL se vor folosi datele din bilanţurile
contabile pe anii 2002, 2003 şi 2004.
Analiza echilibrului financiar are în vedere indicatorii care caracterizează activitatea
de ansamblu, rezultatele, rezultatele şi situaţia financiară.

CAPITOLUL IV
ANALIZA RENTABILITĂŢII

Analiza rentabilităţii se realizează pe baza contului de profit şi pierderi şi se referă la
următoarele aspecte :
Analiza de asamblu a rentabilităţii pe baza contului de profit şi pierdere ;
Analiza rentabilităţii pe baza ratelor de rentabilitate ;

4.1 ANALIZA DE ANSAMBLU A RENTABILITĂŢII PE BAZA CONTULUI DE
PROFIT ŞI PIERDERE

Pagina 24 din 50


Presupune interpretarea contului de profit şi pierdere şi a structurii acestuia care
reprezintă ponderea fiecărui indicator în venituri totale.
Pentru a urmări modul în care ponderea diferiţilor indicatori din contul de profit şi
pierdere s-a modificat faţă de perioadele precedente, analiza de asamblu trebuie să includă şi
analiza structurii contului de profit şi pierdere. Ponderile se calculează ca raport între
valoarea indicatorului analizat şi totalul veniturilor realizate de firmă.
De exemplu pentru cifra de afaceri, relaţia de calcul este :
cifra de afaceri
G CA = x100
venituri totale , unde :

G CA = ponderea cifrei de afaceri în totalul veniturilor.

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
Tabelul Nr. 3 Capitolul IV, Paragraf 4.1
DENUMIREA INDICATORILOR Nr 2002 2003 2004
.rd
.
Venituri din vânzarea mărfurilor(ct. 707) 01 9.539.014 12.369.803 11.375.275
Producţia vândută 02 491.063 460.953 673.911
(ct. 701+702+703+704+705+706+708)
Cifra de afaceri 03 10.030.077 12.830.756 12.031.186
Venituri din producţia Sold creditor 04 - - -
Sold debitor 05 - - -
stocată
Venituri din producţia de imobilizări 06 - - -
(ct. 721+722 )
Producţia exerciţiului (rd. 02+04+05+06) 07 491.063 460.953 -
Venituri din subvenţii de exploatare(ct.741) 08 - - -
Alte venituri din exploatare(ct. 754+758) 09 29.156 4.751 -
I. VENITURI DIN EXPLOATARE 11 10.059.233 12.835.507 12.031.186
-TOTAL
(rd. 03+04-05+06+08 la 10)
Cheltuieli privind mărfurile(ct. 607) 12 7.412.928 9.587.584 8.749.594
Cheltuieli cu materiile prime(ct. 600) 13 - -
Cheltuieli cu materiale consumabile(ct. 601) 14 266.109 143.253 100.803
Cheltuieli cu energia şi apa(ct. 605) 15 140.663 239.609 290.181
Alte cheltuieli materiale 16 20.527 12.584 36.317

Pagina 25 din 50


(ct. 602+603+604+606+608)
Cheltuieli materiale –total(rd. 13 la 16) 17 427.299 395.446 9.176.895
Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de 18 506.748 823.600 588.550
terţi (ct.
611+612+613+614+621+622+623+624+625
+626+627+628)
Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte 19 359.459 410.516 264.964
asimilat (ct.635)
Cheltuieli cu renumeraţiile personalului 20 791.733 1.391.056 1.331.087
(ct. 641)
Cheltuieli privind asigurările şi protecţia 21 341.365 510.734 467.097
socială (ct. 645)
Cheltuieli cu personalul –total (rd. 20+21) 22 1.133.098 1.901.790 1.798.184
Alte cheltuieli de exploatare(ct. 654+658) 23 - -
Cheltuieli cu amortizările şi previzionale 24 86.223 154.718 160.796
(ct. 681 )
II CHELTUIELI PENTRU 25 9.925.755 13.273.654 11.989.416
EXPLOATARE – TOTAL
(rd. 12+17 la 19+22 la 24)
REZULTATUL DIN EXPLOATARE 26 133.478 - 41.770
Profit (rd. 11-25)
Pierdere(rd. 25-11) 27 - 438.147 -
Venituri din participaţii, alte imobilizări 28 - - -
financiare şi creanţe imobilizate(ct.
761+762+763)
Venituri din titluri de plasament (ct 764) 29 - - -
Venituri din diferenţe de curs valutar 30 - - -
(ct. 765)
Venituri din dobânzi (ct. 766) 31 584 433 204
Alte venituri financiare(ct 767+768) 32 - - -
Venituri din provizionare(ct. 768) 33 - - -
III VENITURI FINANCIARE – TOTAL 34 584 433 204
(rd. 28 la 33)
Pierderi din creanţe legate de participaţii 35 - -
(ct. 633)
Cheltuieli privind titlurile de plasament 36 - -
cedate(ct. 664)
Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 37 - 4.707 1.131
(ct. 665)
Cheltuieli privind bobânzile(ct. 666) 38 - - 18.819
Alte cheltuieli financiare(ct. 667+668) 39 - -

Pagina 26 din 50


Cheltuieli cu amortizările şi 40 - - -
provizioanele(ct.686)
IV CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL 41 - 4.707 19.950
(rd. 35 la 40)
REZULTATUL FINANCIAR 42 584 -
Profit(rd. 34-41)
Pierdere(rd. 41-34) 43 - 4.274 19.746
REZULTATUL CURENT AL 44 134.062 - 22.024
EXERCIŢIULUI
Profit(rd. 11+34-25-41)
Pierdere(rd. 25+41-11-41) 45 - 442.421 -
V VENITURI EXCEPŢIONALE – TOTAL 46 29.970 36.626 154.149
VI CHELTUIELI EXCEPŢIONALE – 47 14.814 83.653 204.918
TOTAL
(ct. 671+672+687)
REZULTATUL EXCEPŢIONAL 48 15.156 - -
Profit(rd. 46-47)
Pierdere (rd. 47-46) 49 - 47.027 50.769
VII VENITURI TOTALE 50 10.089.787 12.872.566 12.185.539
(rd. 11+34+46)
VIII CHELTUIELI TOTALE 51 9.940.569 13.362.014 12.214.284
(rd. 25+41+47)
REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI
Profit(rd. 50-51) 52 149.218 -
Pierdere (rd. 51-50) 53 - 489.448 28.745
Impozitul pe profit/venit (ct. 691) 54 38.643 - -
REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 55 110.575 - -
Profit (rd. 52-54)
Pierdere(rd. 35+54) (rd. 54-52) 56 - 489.448 28.745

ANALIZA RENTABILITĂŢII PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
Tabelul Nr. 4, Cap IV, Paragraf 4.1
DENUMIREA INDICATORILOR 2002 2003 2004
Venituri din vânzarea mărfurilor 94,82 96,37 94,54
Producţia vândută 4,86 3,58 5,51
Cifra de afaceri 99,41 99,67 98,73
Producţia exerciţiului 4,86 3,58 0,00
Alte venituri 0,28 0,036 0,00
VENITURI DIN EXPLOATARE 99,61 99,72 98,73
Cheltuieli privind mărfurile 74,57 71,75 71,63
Cheltuieli cu materiale consumabile 2,67 1,07 0,82

Pagina 27 din 50


Cheltuieli cu energia şi apa 1,41 1,79 2,3
Alte cheltuieli cu materiale 0,2 0,09 0,29
Cheltuieli cu materiale –TOTAL 4,29 2,95 0,00
Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate 5,09 6,16 4,81
Cheltuieli cu impozite, taxe, vărsăminte asimilate 3,61 3,07 2,16
Cheltuieli cu renumeraţiile personalului 7,96 10,41 70,89
Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 3,43 3,82 3,82
Cheltuieli cu amortizări şi provizionare 0,86 1,15 1,31
CHELTUIELI PENTRU EXPLOATĂRI – 99,85 99,33 98,15
TOTAL
Rezultatul din exploatare 1,34 0,03 -
Profit/Pierdere
Venituri din dobânzi 0,05 0,03 0,01
VENITURI FINANCIARE – TOTAL 0,05 0,03 0,01
Cheltuieli cu diferenţe de curs valutar 0,00 0,03 0,09
Cheltuieli privind dobânzile 0,00 0,00 0,015
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTALE 0,00 0,03 0,16
REZULTATUL FINANCIAR Profit/Pierdere 0,05 0,03 0,16
REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI 1,32 3,31 0,18
Profit /Pierdere
VENITURI EXCEPŢIONALE – TOTALE 0,29 0,28 1,26
CHELTUIELI EXCEPŢIONALE – TOTALE 0,14 0,62 1,67
REZULTATUL EXCEPŢIONAL 0,15 0,36 0,41
Profit /Pierdere
VENITURI TOTALE 100 100 100
CHELTUIELI TOTALE 98,5 103,8 100,2
REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI 1,47 3,8 0,23
Profit /Pierdere
Impozit pe profit 0,38 0,00 0,00
REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 1,09 3,80 0,23
Profit /Pierdere

Pe ultimul an analizat, adică 2004, se pot concluziona următoarele :
Activitatea de exploatare contribuie cu 98,73 % la obţinerea veniturilor, cea financiară
în proporţie de 0,01% şi cea excepţională în proporţie de 1,26%. Din acest punct de vedere,
activitatea firmei se desfăşoară normal deoarece veniturile trebuie obţinute, în cea mai mare
măsură din activitatea ce face obiectul principal al firmei, în caz contrat îndemnând că
desfăşurarea activităţii firmei întâmpină deficienţe.
Ponderea cea mai mare o deţin cheltuielile de exploatare (98,15%), ponderea
cheltuielilor financiare (0,16%) înregistrând un nivel superior ponderii veniturilor financiare,

Pagina 28 din 50


ceea ce înseamnă că firma înregistrează o pierdere financiară. Cheltuielile excepţionale
înregistrează o creştere (1,67 % în totalul cheltuielilor).

Pentru interpretarea structurii veniturilor din exploatare raportate la veniturile totale:
Fig 4. Cap 4.4.1, Evoluţia structurii veniturilor din exploatare raportate la veniturile
totale

2002 2003 2004

Fig 5. Cap 4.4.1, Evoluţia structurii cheltuielilor din exploatare raportate la veniturile
totale

2002 2003 2004

Fig 6. Cap 4.4.1, Evoluţia structurii veniturilor excepţionale

Pagina 29 din 50


2002 2003 2004

Fig 7. Cap 4.4.1, Evoluţia structurii cheltuielilor excepţionale

2002 2003 2004

Fig 8. Cap 4.4.1, Evoluţia rezultatului execepţional al exerciţiului

Pagina 30 din 50


2002 2003 2004

Fig 9. Cap 4.4.1, Evoluţia rezultatelor financiare

2002 2003 2004

Fig 10. Cap 4.4.1, Evoluţia cheltuielilor financiare

2002 2003 2004

Pagina 31 din 50


Din graficele de mai sus privind evoluţia ponderii indicatorilor din contul de profit şi
pierdere în total venituri, pe perioada analizată, se pot trage următoarele concluzii:
Veniturile din exploatare au o uşoară tendinţă de creştere de la un an la altul în totalul
venituri, ceea ce nu este în favoarea veniturilor financiare care au o tendinţă de scădere de la
un an la altul; aceasta înseamnă că ponderea activităţii financiare nu duce la realizarea
creşterii veniturilor.
Cheltuielile din exploatare în anul 2004 se observă o scădere cu 1,18% în valori
absolute faţă de anul 2003 şi o scădere faţă de anul 2002 cu 1,7% uşoară faţă de 2003;
ponderea cheltuielilor din exploatare rămâne relativ constantă în anul 2002 şi 2003, iar în
anul 2004 se constată o scădere uşoară faţă de anul 2003, în timp ce variază foarte mult
ponderea cheltuielilor excepţionale, în anul 2003 au crescut faţă de 2002 cu 0,48%.
Constatăm şi în anul 2004 o creştere cu 1,05% faţă de anul 2003.
O creştere a cheltuielilor financiare în anul 2004 faţă de anul 2003 ceea ce nu
reprezintă un aspect normal.
Evoluţia ponderii rezultatelor în total venituri este deja pe baza analizei veniturilor şi
a cheltuielilor evidentă; rezultatul din exploatare înregistrează o tendinţă de creştere în anul
2004 faţă de anul 2003 cu 2,33% iar faţă de anul 2002 înregistrează o tendinţă de scădere
bruscă cu 3,57%, explicabilă prin reducerea veniturilor şi creşterea cheltuielilor.

Pe baza contului de profit şi pierdere se pot constitui indicatori de rezultat parţiali şi
finali pe următoarele nivele:

Nivelul de exploatare
1.Cifra de afaceri (CA) evidenţiază dimensiunea portofoliuliu de afaceri realizate de o
societate comercială în relaţia cu diferiţi parteneri. Fiind un indicator de volum, cifra de
afaceri reflectă atât latura comercială a unei firme producătoare, cât şi volumul activităţii
desfăşurate de o firmă axată pe vânzări.
CA=VM+Qv
VM – vânzările de mărfuri
Qv – producţia vândută

Pagina 32 din 50


2.Producţia exerciţiului (QE) evidenţiază dimensiunile activităţii comerciale a unei
firme productivr atât în relaţia cu terţii prin producţia vândută şi variaţia producţiei stocate,
pe de o parte, cât şi relaţia cu sine însăşi prin producţia de imobilizări pe de altă parte .
QE=Qv+Qs+Qi
Qs – producţia stocată
Qi – producţia de imobilizări
Variaţia producţiei stocate (Qs) cuprinde atât variaţia sistemului de produse finite
(SPF), cât şi variaţia producţiei în curs de execuţie (SPCE) de la sfârşitul şi începutul
exerciţiului financiar analizat.
Qs=DSPCE +DSPF
Producţia de imobilizări (Q) cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate pentru
obţinerea activelor corporale şi necorporale necesare investiţiilor proprii.
3. Marja comercială (MC) reprezintă valoarea nou creată în sfera comerţului, de
societăţile de profil, cât şi de societăţile comerciale care desfăşoară activitatea de comerţ prin
magazinele proprii.
MC=VM –Cmrf
Cmrf – cheltuieli privind mărfurile
4. Marja industrială (MI) reprezintă valoarea nou creată în activitatea productivă
desfăşurată de o societate comercială într-o perioadă determinată de timp.
MI= QE – (CM+Lt)
CM – cheltuieli materiale
Lt – cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi
5. Valoarea adăugată (VA) reprezintă valoarea nou creată de o societate comercială în
decursul unei perioade de timp determinate, de obicei durata exerciţiului financiar.
VA=MC+MI
6. Rezultatul brut din exploatare (RBEXP) reprezintă rezultatul obţinut de o firmă din
activitatea de exploatare, indicator care nu influenţează volumul altor venituri din exploatare,
respectiv volumul amortizărilor şi provizioanelor.
RBEXP=VA+SE-(It+CP)
SE – venituri din subvenţii din exploatare
It – cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate
CP – cheltuieli cu personalul
7. Rezultatul din exploatare (REXP)
REXP=VEXP-CEXP

Pagina 33 din 50


VEXP – total venituri din exploatare
CEXP – total cheltuieli din exploatare

Nivelul financiar
1.Rezultatul brut financiar (RBF)
RBF=VFB-CFB
VFB – venituri financiare brute
VFB= venituri financiare totale – venituri financiare privind provizioanele
CFB- cheltuieli financiare brute
CFB= cheltuieli financiare total – cheltuieli financiare privind provizioanele şi
amortizările

2.Rezultatul financiar (RF)
RF=VF-CF
VF- total venituri financiare
CF- total cheltuieli financiare
3.Rezultatul curent al exerciţiului (RCE)
RCE=REXP+RF

Nivelul excepţional
1.Rezultatul brut excepţional (RBEX)
RBEX=VBEX-CBEX
VBEX – venituri excepţionale brute
VBEX = venituri excepţionale total – venituri excepţionale privind provizioanele
CBEX- cheltuieli excepţionale brute
CBEX= cheltuieli excepţionale total – cheltuieli excepţionale privind provizioanele şi
amortizările
2.Rezultatul excepţional (REX)
REX=VEX-CEX
VEX – venituri excepţionale total
CEX – cheltuieli excepţionale total

Nivelul global

Pagina 34 din 50


1.Rezultatul brut total (RBT) este un indicator intermediar care evideţiază fluxurile
financiare aferente rezultatelor neinfluenţate de alţi factori decât cei proprii activităţii
desfăşurate de firmă:
RBT=RBEXP+RBF+RBEX
2.Rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor şi impozitelor (RBDI)
RBDI=RCE+REX+CHD
3.Rezultatul brut al exerciţiuliu (RBE)
RBE=RCE+REX
4.Rezultatul net al exerciţiului (RNE) evidenţiază rezultatul final al activităţii unei
firme după plata impozitului pe profit
RNE=RBE-IP
IP – impozitul pe profit
5.Rezultatul net comparabil al exerciţiului (RNEX) se utilizează pentru a asigura
comparabilitatea datelor din două exerciţii financiare diferite şi pentu reflectarea efortului
propriu al firmei.
RNE
RNEC= IR
IR – rata anuală a inflaţiei
6.Capacitatea de autofinanţare (CAF)
CAF=(RNE+CHC+CHA+CHFA+CHEA)-(VOC+VPE+VFP+VEP)
CHC – cheltuieli privind operaţiunile de capital
CHA – cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele
CHFA – cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele
CHEA – cheltuieli excepţionale privind amortizările şi porvizioanele
VOC – venituri din operaţiunile de capital
VPE – venituri din provizioane privind activitatea de exploatare
VEP – venituri din provizioane privind activitatea excepţională
CHC,VOC,CHEA şi VEP se preiau dun ultima balanţă având în vedere că ele nu sunt
detaliate în contul de profit şi pierdere pe posturi separate
7.Capacitatea de autofinanţare netă(CAFN)
CAFN=CAF –DIV
DIV – dividendele de plată
INTERPRETAREA EVOLUŢIEI INDICATORILOR
Tabelul Nr. 5, Cap. IV, Paragraf 4.1

Pagina 35 din 50


RENTABILITATEA 2002 2003 2004
Cifra de afaceri 10.030.077 12.830.756 12.031.186
Producţia exerciţiului 491.063 460.953 673.911
Marja comercială 2.126.086 2.782.219 2.625.681
Marja industrială -442.984 -758.093 85.361
Valoarea adăugată 1.683.102 2.024.126 2.711.042
Rezultatul brut din exploatare 531.910 222.554 1.114.991
Rezultatul din exploatare 133.478 -438.147 41.770
Rezultatul brut financiar 584 -4.274 -19.746
Rezultatul financiar 584 -4.274 -19.746
Rezultatul current al exerciţiului 134.062 -442.421 21.724
Rezultatul brut excepţional 15.156 -47.027 -50.769
Rezultatul excepţional 15.156 -47.027 -50.769
Rezultatul brut total 30.896 -98.328 -121.284
Rezultatul brut înainte de deducerea 149.218 -489.448 -10.226
dobânzilor şi impozitului pe profit
Rezultatul brut al exerciţiului 149.218 -489.448 -29.049
Rezultatul net al exerciţiului 110.575 -489.448 -29.049
Rezultatul comparabil al exerciţiului - - -
Capacitatea de autofinanţare 196.798 -334.730 131.747
Capacitatea de autofinanţare netă 90.213 - -

Pentru interpretarea evoluţiei indicatorilor enumeraţi mai sus, este util a construi
următoarele grafice:

Fig .11 Cap. 4.4.1
Evoluţia cifrei de afaceri şi a producţiei exerciţiului pe perioada analizată.

productia exercitiului
cifra de afaceri

2002 2003 2004

LEGENDĂ

Pagina 36 din 50


prod uctia ex ercitiului
cifra de aface ri

Intrepretare: din acest grafic rezultă că în anul 2004 faţă de 2003 cifra de afaceri a
scăzut cu 7,97% datorită scăderii venitului din vânzarea mărfurile cu 994.528 lei , respectiv
cu 8,03% în valori relative şi creşterii producţiei vândute cu 212.958 lei, respectiv cu 46,19 %
în valori relative.
Producţia exerciţiului în anul 2004 faţă de 2003 a crescut cu 43,37%, în mărimi
relative, dar acest lucru se datorează faptului că producţia vândută a crescut cu 212.958 lei.

Fig. 12 Cap 4.4.1
Evoluţia valorii adăugate pe perioada analizată.

- marja comerciala

- marja industriala

- valoarea adaugata

2004
2002 2003

LEGENDĂ

- m arja comerciala

- m arja industriala

- valoa rea adaugata

Din grafic se poate observa că valoarea adăugată şi componentele sau au o tendinţă de
creştere în anul 2003, iar în anul 2004 au o tendinţă descrescătoare. Această evoluţie poate
semnifica o restrângere a activităţii atât comerciale cât şi industriale a firmei.

Pagina 37 din 50


Fig. 13 Cap 4.4.1
Evoluţia rezultatelor economice pe perioada analizată

500

rezultatul brut din exploatare
rezultatul din exploatare

2002 2003 2004

LEGENDĂ

rezultatul brut din exploatare
500

rezultatul br t din exploatare
u

Din grafic se poate observa evoluţia asemănătoare a REexpl şi RBEexpl. Rezultatul
brut din exploatare din anul 2004 faţă de 2003 a înregistrat o creştere bruscă cu 167,78%,
această creştere se datorează creşterii valorii adăugate cu 40,81% scăderii cheltuielilor cu
impozitele cu 145.525 lei şi scăderea cheltuielilor cu renumeraţiile personalului cu 59.969 lei
(procentul fiind de 4,31%) .
Rezultatul din exploatare înregistrează o creştere bruscă în anul 2004 faţă de 2003, o
creştere de 227,47%. Această creştere se datorează scăderii veniturilor din exploatare cu
804.321 lei respective cu 6,26% şi scăderea cheltuielilor pentru exploatare cu 1.284.238 lei,
respectiv cu 9,67%.

Pagina 38 din 50


Structura contului de profit şi pierdere se obţine raportând fiecare indicator la venitul
total pe anul respectiv.

STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
Tab. Nr. 6 Cap 4, paragraf 4.1
Structura 2002 2003 2004
Cifra de afaceri 99,40% 99,67% 98,73%
Producţia exerciţiului 4,86% 3,58% 5,53%
Marja comercială 21,07% 21,61% 21,54%
Marja industrială -4,39% -5,88% 0,70%
Valoarea adăugată 16,68% 15,72% 22,24%
Rezultatul brut din exploatare 1,32% -3,40% 0,34%
Rezultatul din exploatare 1,32% -3,40% 0,34%
Rezultatul brut financiar 0,05% -0,03% -0,16%
Rezultatul financiar 0,05% -0,03% -0,16%
Rezultatul curent al exerciţiului 1,32% -3,43% 0,17%
Rezultatul brut excepţional 0,15% -0,36% -0,41%
Rezultatul excepţional 0,15% -0,36% -0,41%
Rezultatul brut total 0,30% -0,76% -0,99%
Rezultatul brut înainte de deducerea dobânzii 1,47% -3,80% -0,08%
şi
Impozit pe profit
Rezultatul brut al exerciţiului 1,47% -3,80% -0,23%
Rezultatul net al exerciţiului 1,09% -3,80% -0,23%
Rezultatul comparabil al exerciţiului - - -
Capacitatea de autofinanţare 1,95% -2,60 1,08
Capacitatea de autofinanţare netă 0,89% - -

Deoarece datele privind structura contului de profit şi pierdere le-am analizat mai sus,
vom prezenta doar interpretările referitoare la capacitatea de autofinanţare.

Fig.14 Cap. 4.4.1
Evoluţia capacităţii de autofinanţare (CAF)

Pagina 39 din 50


2002 2003 2004

Interpretare: În anul 2004 faţă de anul 2003 se observă o creştere a capacităţii de
autofinanţare cu 1,52%, acest lucru se datorează scăderii rezultatului net al exerciţiului cu
460.399 lei, respectiv cu 94,06% în valori relative şi o creştere a cheltuielilor cu amortizările
şi provizioanele 6.078 lei, respectiv cu 3,92% în mărimi relative. În anul 2003 faţă de anul
2002 se observă o scădere cu 0,65% acest lucru se datorează scăderii rezultatului net al
exerciţiului cu 378.873 lei, respectiv cu 77,4% şi creşterea cheltuielilor cu amortizarea în anul
2003 faţă de anul 2002 cu 68.495 lei, respectiv cu 79,43%.

4.2 ANALIZA RENTABILITĂŢII PE BAZA RATELOR DE RENTABILITATE

1.Rata autofinanţării generale (RAF)
CAFN
RAF = * 100
Ai + NFR
NFR – nevoia de fond de rulment
NFR=(AC*-TR)-(DTS-DBS)
DBS – datoriile bancare pe termen scurt
DBS= creditele bancare pe termen scurt +dobânzile aferente acestora

2.Rata autofinaţării afacerilor curente (RAC)
CAFN
RAC = *100
NFR

Pagina 40 din 50


3. Rata autofinanţării afacerilor viitoare (RAV)
CAFN
RAV = * 100
Ai

4.Rata rentabilităţii economice(PRE)
RBE
PRE = * 100
AB
RBE – rezultatul brut al exerciţiului
AB – activul bilanţier

5. Rata rentabilităţii exploatării
REXP
PREXP = * 100
AB
REXP – rezultatul din exploatare

6. Rata rentabilităţii capitalului propriu (RRCPR)
RBE
RRCPR = * 100
CPR
CPR – capitaluri proprii

7. Rata rentabilităţii(RR)
RNE
RR = * 100
CA
RNE – rezultatul net al exerciţiului
CA – cifra de afaceri

8. Rata rentabilităţii generale (RRG)
RNE
RRG = * 100
CTE
CTE = cheltuieli totale – toate cheltuielile mai puţin cheltuielile cu impozitul pe profit

9.Rata de acoperire a dobânzilor (RADOB)
RBDi
RADOB = *100
CHD

Pagina 41 din 50


RBDi – rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor şi a impozitului pe profit
CHD – cheltuieli cu dobânzile

10. Rata rentabilităţii financiare (RRF)
RNE
RRF = * 100
CS
CS – capitalul social

Exerciţiul parctic la societatea “TOBIMAR” SRL

1. Rata autofinanţării generale (RAF)
CAFN
RAF = * 100
Ai + NFR
90.213
RAF2002 2000 = 278.384 − 315.400 * 100 = -243.68%
RAF

*
NFR2002 2000 = (AC − TR) − (DTS − DBS)
NFR

NFR2002
NFR = [(488.617 + 16.099) − 78.749] − 741.371 = −315.404
2001

RAF2001 = 0
RAF2003

RAF2004
RAF2002 = 0
2.Rata autofinanţării afacerilor curente (RAC)
CAFN
RAC = *100
NFR
90.213
RAC1 = * 100 = -28.60%
315.404

RAC2 = 0
RAC3 = 0

3. Rata autofinanţării afacerilor viitoare(RAV)

Pagina 42 din 50


CAFN
RAV = * 100
Ai
90.213
RAV1 = * 100 = 32.40%
278.384

RAV2 = 0
RAV3 = 0

4.Rata rentabilităţii econimice (PRE)
RBE
PRE = * 100
AB

PRE2002 531.910
PRE 2000 = 783.100 * 100 = 67.92%

2.222.554
PRE2003 PRE 2001 = 1.278.286 * 100 =173.86%

PRE2004 1.114.991
PRE 2002 = 2.005.460 * 100 = 55.97%

5. Rata rentabilităţii exploatării
REXP
PREXP = * 100
AB

PREXP2002PREXP 2000 = 133.478 * 100 =17.04%
783.100
PREXP2003 - 438.147
PREXP 2001 = 1.278.286 * 100 = −34.27%

- 19.746
PREXP2004PREXP 2002 = * 100 = − .98%
0
2.005.460

6. Rata rentabilităţii capitalului propriu (RRCPR)
RBE
RRCPR = * 100
CPR
149.218
RRCPR2002RRCPR 2000 = * 100 = 375.5%
41.729

RRCPR2003 - 489.448
RRCPR 2001 = - 447.719 * 100 =109.32%
RRCPR2004 - 29.049
RRCPR 2002 = - 476.464 * 100 = 6.09%

Pagina 43 din 50


7.Rata rentabilităţii (RR)
RNE
RR = * 100
CA
110.575
RR2002 RR 2000 = * 100 = 1.10%
10.030.077

RR2003 - 489.448
RR 2001 = * 100 = −3.81%
12.830.756
- 29.045
RR 2002 = *100 = −0.24%
12.031.186

8. Rata rentabilităţii generale (RRG)
RNE
RRG = * 100
CTE
110.575
RRG 2000 = * 100 = 1.11%
9.901.926
- 489.448
RRG 2001 = * 100 = −3.66%
13.362.014
- 29.045
RRG 2002 = * 100 = −0.23%
12.214.284

9.Rata de acoperire a dobânzilor
RBDi
RADOB = *100
CHD
RADOB2000 = 0
RADOB2001 = 0
- 10.226
RADOB2002 = * 100 = −0.54%
18.819

10. Rata rentabilităţii financiare (RRF)
RNE
RRF = * 100
CS
110.575
RRF2000 = * 100 = 264.9
41.729
- 489.448
RRF2001 = * 1000 = 109.3
- 447.719
− 29.049
RRF2002 = * 100 = 0.06
− 476.465

Pagina 44 din 50


Datele privind ratele de rentabilitate pentru firmă le prezentăm în tabelul de mai jos :
DATELE PRIVIND RATELE DE RENTABILITATE

Tabelul Nr. 7, Cap. 4, Paragraf. 4.1
Rate rentabilitate 2002 2003 2004
Rate autofinanţării generale -243.68% 0.00 0.00
Rate autofinanţarii afacerilor curente -28.60 0.00 0.00
Rate autofinanţării afacerilor viitoare 32.40 0.00 0.00
Rate rentabilitaţii economice 67.92 173.86 55.97
Rata rentabilităţii exploatării 17.27 -34.27 -0.98
Rata rentabilităţii capitalului propriu 375.57 109.32 6.09
Rata rentabilităţii generale 1.11 -3.66 -0.23
Rata de acoperire a dobânzilor 0 0 -0.55
Rata rentabilităţii financiare 264.9 109.3 0.06
Rata rentabilităţii 1.10 -3.81 -0.24

CAPITOLUL V
CONCLUZII ŞI PROPUNERI

După cum s-a arătat, importanţa şi utilitatea analizei economico-financiare în viaţa şi
activitatea întreprinderii sunt relevate de numeroasele probleme la a căror soluţionare pot
contribui adesea substanţial.
Efectuarea analizei lichidităţii şi solvabilităţii este foarte importantă pentru S.C.
“TOBIMAR” SRL pentru a cunoaşte situatia :
Trezoreriei şi a creanţelor;
Stocurilor ;
Disponibilităţilor băneşti ;
Pe baza datelor din anii 2002, 2003 , 2004 şi prelucrării acestora, a situaţiei
economico – financiare a firmei, se observa ca :
Rata lichidităţii generale este mai mică, înregistrându-se o acoperire parţială a
datoriilor pe termen scurt ;
Rata lichidităţii generale nu se încadrează în intervalul de siguranţă stabilit de normele
Ministerului Finanţelor ;

Pagina 45 din 50


Rata lichidităţii intermediare este negativă, înregistrându-se o acoperire parţială a
datoriilor pe termen scurt;
Efectuarea analizei rentabilităţii se realizează pe baza contului de profit şi pierdere si
se refera la următoarele:
Analiza de ansamblu a rentabilităţii;
Analiza rentabilităţii pe baza ratelor de rentabilitate ;
Analiza de ansamblu a rentabilităţii se realizează pe baza contului de profit şi
pierdere, adică interpretarea contului de profit şi pierdere, acesta reprezentând ponderea
fiecărui indicator în veniturile totale.
Această analiză se realizează pe baza a patru nivele :
A. Nivelul de exploatare :
Cifra de afaceri ;
Producţia exerciţiului;
Marja comercială;
Marja industrială;
Valoarea adăugată ;
Rezultatul brut din exploatare;
Rezultatul din exploatare;
B. Nivelul financiar :
Rezultatul brut din exploatare;
Rezultatul din exploatare;
C. Nivelul excepţional :
Rezultatul brut excepţional;
Rezultatul excepţional;
D. Nivelul global :
Rezultatul brut total;
Rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor şi impozitului;
Rezultatul brut al exerciţiului;
Rezultatul net al exerciţiului;
Rezultatul net comparabil al exerciţiului;
Capacitatea de autofinanţare;
Capacitatea de autofinaţare netă;

În analiza rentabilitatii pe baza ratelor de rentabilitate s-au folosit următorii indicatori:

Pagina 46 din 50

analiza economico finaniara la firma x

analiza economico finaniara la firma x

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (20)

Similaire à analiza economico finaniara la firma x

Similaire à analiza economico finaniara la firma x (20)

analiza economico finaniara la firma x