ISTORICUL PROIECTULUI CODULUI ADMINISTRATIV AL ROMÂNIEI, prezentat de viceprim-ministrul Vasile-Daniel Suciu, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, in conferinta de presa organizata pe data de 10 iunie 2019 la sediul MDRAP: https://tinyurl.com/y589appn, www.mdrap.ro.

1. ISTORICUL PROIECTULUI
CODULUI ADMINISTRATIV AL
ROMÂNIEI

2.  Elaborarea unui Cod administrativ în România a fost solicitată, pentru prima dată în
spațiul public românesc de către Asociația Comunelor din România, în anul 2004.
 În anul 2008 a fost constituit la nivelul Ministerului Internelor și Reformei
Administrative un colectiv special pentru elaborarea Codului administrativ care a
realizat structura proiectului Codului administrativ și a subliniat necesitatea
efectuării unor studii și analize aprofundate pentru fundamentarea proiectului
codului, care implicau resurse financiare și umane suplimentare.
 Tot în anul 2008 a fost depusă o cerere de finanțare la Programul Operațional
Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA) – ”Un cadru legislativ mai coerent
pentru o administrație publică mai eficientă”, proiect implementat în 2009-2011.

3.  În urma cristalizării nevoii existenței unei singure legi de bază a administrației publice,
în anul 2010, la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor s-a constituit Grupul de
lucru pentru elaborarea proiectului Codului administrativ, alcătuit din reprezentanţi
ai:
 Consiliului Legislativ
 Secretariatului General al Guvernului
 Ministerului Justiţiei
 Ministerului Administraţiei şi Internelor
 Comisiilor pentru administraţie publică ale Parlamentului României
 Asociaţiei Comunelor din România
 Asociaţiei Oraşelor din România
 Asociaţiei Municipiilor din România
 Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România
 Instituţiei Prefectului Municipiului Bucureşti
 Transparency International Romania
 Societăţii Academice din România
 Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei
 Academiei de Studii Economice

4.  În anul 2011, cu sprijinul unei echipe de experți ai proiectului ”Un cadru legislativ mai
coerent pentru o administrație publică mai eficientă” și al Grupului de lucru
interministerial pentru elaborarea Codului administrativ au fost elaborate o serie de
documente pentru fundamentarea proiectului:
 studiu al disfuncționalităților cadrului legislativ din domeniul administrației publice
 analiză comparativă privind cadrul normativ în domeniul administrației publice la nivelul a șapte
state membre ale Uniunii Europene (Franța, Portugalia, Marea Britanie, Germania, Olanda, Cehia,
Polonia), cu accent pe codificare
 document privind alternativele de soluționare a disfuncționalităților identificate la nivelul cadrului
legislativ incident celor cinci domenii propuse pentru codificare
 În baza acestora au fost elaborate ”Principalele concluzii ale studiilor cuprinzând liniile
directoare ale concepției de ansamblu a proiectului Codului Administrativ”
 S-au mai întocmit prima versiune a proiectului Codului administrativ al României și
proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Tezelor prealabile ale
proiectului Codului Administrativ al României, dar proiectul a fost sistat în anul 2012

5.  În anul 2013, în contextul înfiinţării Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei
Publice, a fost constituit un nou Grup de lucru pentru definitivarea proiectului Codului
administrativ, alcătuit din reprezentanţi ai:
 Consiliului Legislativ
 Parlamentului României
 Secretariatului General al Guvernului
 Ministerului Justiţiei
 Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
 Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici
 Ministerului Afacerilor Interne
 Asociaţiei Comunelor din România
 Asociaţiei Oraşelor din România
 Asociaţiei Municipiilor din România
 Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România
 Institutului de Politici Publice
 Transparency International Romania
 Societăţii Academice din România
 Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei
 Academiei de Studii Economice
 Universităţii din Bucureşti

6.  În procesul de pregătire a Acordului de parteneriat dintre România și Comisia Europeană și în
vederea îndeplinirii condiționalității ex-ante în domeniul administrației publice în vederea accesării
fondurilor structurale 2014-2020, au fost aprobate:
 Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020, adoptată prin Hotărârea Guvernului
nr. 909/2014
 Strategia privind dezvoltarea funcţiei publice 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.
525/2016
 Strategia privind formarea profesională pentru administrația publică 2016-2020, aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 650/2016
 Prin cele trei strategii au fost stabilite o serie de măsuri în domeniul administrației publice și, în
special, al funcției publice, implementarea unui număr important dintre ele fiind condiționată de
modificarea și completarea cadrului legal
(ex. modificarea sistemului de recrutare și selecție prin introducerea unui concurs național,
instituirea Sistemului național de evidență a ocupării în sectorul public etc.)
Termenele agreate cu reprezentanții Comisiei Europene în planurile de acțiune ale strategiilor:
Sistemul național de evidență trebuia să fie reglementat și operaționalizat până la finalul semestrului II
2018; faza pilot a concursului național trebuia implementată în semestrul I 2019, ceea ce presupune
că modificările legislative necesare ar fi trebuit adoptate cu cel puțin 1 an înainte)

7.  Guvernul României a aprobat HG 196/2016 privind Tezele prealabile ale Codului
Administrativ, avizate de către:
 Ministerul Afacerilor Interne
 Agenția Națională a Funcționarilor Publici
 Ministerul Muncii, Familiei Sociale și Persoanelor Vârstnice
 Secretariatul General al Guvernului
 Ministerul Finanțelor Publice
 Ministerul Justiției și Consiliul Legislativ
 Tezele prealabile ale Codului administrativ al României prezintă concepția generală,
principiile, noile orientări și principalele soluții pe care le va reglementa acesta;
acestea nu produc efecte juridice și nu intervin în mod direct asupra legislației în
vigoare, acest rol aparținând Codului administrativ

8.  În perioada 2014 – 2017, proiectul Codului administrativ a fost definitivat la
nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în colaborare cu
grupul de lucru interinstituțional ante-menționat.
 Au fost organizate peste 40 de reuniuni ale grupului de lucru pentru definitivarea
proiectului Codului administrativ, în cadrul cărora au fost analizate și dezbătute
Tezele prealabile ale Codului administrativ, precum și soluțiile legislative aferente
domeniilor de reglementare ale Codului administrativ.
 Proiectul definitivat la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei a
transpus măsuri prevăzute în documentele strategice asumate de România în
contextul condiționalităților ex-ante privind administrația publică.
 În urma rundelor de întâlniri bilaterale cu reprezentanți ai Comisiei Europene,
aceștia și-au exprimat aprecierea față de proiectul realizat în cadrul Ministerului
Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

9. Referitor la propunerea legislativă privind Codul administrativ al României, înregistrată la
Senat sub nr. BP. 629/2017 (L 132/2018/ Plx 369/2018):
 Guvernul a avizat favorabil proiectului, cu unele propuneri, la 2 martie 2018
 În perioada februarie – martie 2018, reprezentanții MDRAP au participat la comisiile de
specialitate de la nivelul Senatului în care a fost dezbătută propunerea
 La 18 aprilie 2018 a fost constituită Comisia specială comună pentru elaborarea Codului
administrativ alcătuită din reprezentanți ai mai multor grupuri parlamentare reprezentative
 Legea privind Codul administrativ a fost adoptată de Senat în 11 iunie 2018 cu 85 de voturi
pentru, 21 împotrivă și 11 abțineri și de Camera Deputaților la 9 iulie 2018 cu 175 de voturi
pentru, 33 împotrivă și 15 abțineri
 Legea a fost transmisă spre promulgare Președintelui României în 12 iulie 2018
 Au fost depuse două sesizări de neconstituționalitate
 Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 681/2018, în sensul declarării
neconstituționalității legii în ansamblul său din perspectiva viciilor pe aspecte de procedură,
care au vizat nerespectarea principiului bicameralismului (au fost adoptate amendamente de
către Camera Deputaților care erau de competența Senatului și invers)

10.  În cursul anului 2019, ulterior pronunțării Deciziei Curții Constituționale, a fost luată
decizia promovării proiectului Codului administrativ prin Ordonanță de urgență având în
vedere necesitatea îndeplinirii condiționalităților ex-ante în dialogul cu Comisia
Europeană pentru perioada de programare 2014-2020 cu privire la reforma administrației
publice, unde este necesară asigurarea premiselor de stabilitate, independență și
profesionalism în exercitarea funcțiilor publice prin implementarea unor măsuri asumate
de Guvernul României în relația cu Comisia Europeană, întârziate în raport cu calendarele
asumate, care sunt deosebit de complexe și care presupun în același timp și un calendar
foarte strâns de pregătire și implementare.
 Proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului:
 a fost supus procesului transparență decizională
 a fost supus dezbaterii în cadrul Comisiei de dialog social în data de 31 mai 2019
 a fost avizat de un număr de 25 ministere
 a fost supus dezbaterii Plenului CES în 3 iunie 2019 care a decis amânarea dezbaterii pentru 11 iunie