PROIECTUL CODULUI ADMINISTRATIV AL ROMÂNIEI, iunie 2019

CODUL ADMINISTRATIV
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Codul Administrativ:
 aduce claritate și eficiență în administrația publică, integrând 17 acte normative
 creează un cadru legal unitar, coerent, clar și simplificat
 NU urmărește politizarea niciunei funcții publice, NICI prejudicierea vreunei instituții
fundamentale
 are ca scop îmbunătățirea serviciilor publice prin înlăturarea consecințelor negative
semnalate în special de practicieni

Codul Administrativ:
 este susținut în forma ce va fi adoptată de Guvernul României de către toate structurile
asociative ale unităților administrativ-teritoriale:
 Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România (UNCJR)
 Asociația Orașelor din România (AOR)
 Asociația Comunelor din România (ACoR)
 Asociația Municipiilor din România (AMR)

Codul Administrativ reglementează următoarele domenii:
 Administrația publică centrală
 Administrația publică locală
 Prefectul, instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate
 Reguli specifice proprietății publice și private a statului sau a unităților administrativ-teritoriale
 Statutul funcționarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administrația
publică și evidența personalului plătit din fonduri publice
 Răspunderea administrativă
 Serviciile publice
 Dispoziții generale în cadrul căreia sunt reglementate definițiile și principiile generale aplicabile
administrației publice

Pilonul I. Angajamentele și termenele asumate de România în raport cu instituțiile Uniunii
Europene și riscurile de suspendare a fondurilor aferente unor programe operaționale ca
urmare a neimplementării în termenele asumate în documentele strategice a unor măsuri de
reformă a administrației publice
introducerea concursului național ca metodă de recrutare a funcționarilor publici la nivelul
administrației publice centrale
instituirea sistemului național de evidență a ocupării în sectorul public
Conform măsurilor agreate cu reprezentanții Comisiei Europene, Sistemul național de evidență
trebuia să fie reglementat și operaționalizat până la finalul semestrului II 2018 iar faza pilot a
concursului național trebuia implementată în semestrul I 2019
Codul Administrativ este construit pe baza a 2 piloni:

Pilonul II. Situațiile excepționale înregistrate la nivelul administrației publice, în special
cea locală, cauzate de apariția unor blocaje în adoptarea/emiterea unor acte
administrative, mai ales privind contractarea și implementarea unor proiecte cu finanțare
nerambursabilă:
Blocajul în procesul decizional de la nivel local pe administrarea proprietății unde
majoritatea este de 2/3
prin Cod se eficientizează procesul decizional prin instituirea majorității absolute
(jumătate + 1 din numărul consilierilor în funcție), inclusiv pentru hotărârile privind
administrarea patrimoniului, cu excepția hotărârilor privind înstrăinarea dreptului de
proprietate (când este necesară majoritatea calificată de două treimi din numărul
consilierilor în funcție)
prin Cod atestarea inventarului bunurilor din domeniul public al unităților administrativ-
teritoriale se va realiza în termene și etape clare, prin hotărâre CJ sau CL, pe baza
punctului de vedere al MDRAP

Soluții noi de reglementare în
domeniul administrației publice centrale
Sunt reglementate termene CLARE pentru Prim-ministru și pentru Președintele
României, în concordanță cu jurisprudența Curții Constituționale, pentru numirea
unei persoane în funcția de membru al Guvernului
În prezent
Legea nr. 90/2001 nu prevede nici termenul în
care prim-ministrul transmite propunerea către
Președinte, nici termenul în care acesta din
urmă emite decretul de numire în funcția de
membru al Guvernului sau refuzul emiterii
acestuia
Prin Codul administrativ
- se asigură implementarea deciziilor Curții
Constituționale referitoare la categoriile de
motive pentru care pot fi refuzate propunerile
de numire a membrilor Guvernului
- este reglementat atât un termen de 5 zile în
care prim-ministrul propune Președintelui
României o persoană pentru a fi numită în
funcția de membru al Guvernului, cât și un
termen de 10 zile în care Președintele
României trebuie să numească persoana în
funcție sau să motiveze refuzul numirii
acesteia, pe motive de legalitate sau de
oportunitate (o singură dată), în concordanță
cu jurisprudența Curții Constituționale

domeniul administrației publice locale
Mandatele consilierilor locali/județeni aleși vor fi validate de instanțele judecătorești
În prezent, validarea este realizată de către
comisiile de validare, compuse din consilieri
declarați aleși, dar ei înșiși nevalidați
Prin Cod, validarea mandatelor va fi realizată de
către instanțele judecătorești, care pot asigura
legalitatea și imparțialitatea întregului proces
Spre exemplu, în practică s-au întâlnit situații în care validarea a fost viciată din cauza unor factori
subiectivi – diverse interese de grup, iar respectiva unitate administrativ-teritorială nu a avut
consiliu local (nici buget, investiții etc.) o lungă perioadă de timp; astfel, prin noua reglementare
astfel de riscuri vor fi diminuate, procesul de validare fiind gestionat de instanțele judecătorești

Hotărârile CL și CJ vor fi adoptate cu majoritatea consilierilor locali/județeni în funcție (majoritate
absolută) sau cu majoritatea consilierilor locali/județeni prezenți (majoritate simplă); hotărârile
privind translativitatea dreptului de proprietate se adoptă cu majoritatea calificată - 2/3 din
consilierii locali/județeni în funcție
În prezent, hotărârile CL și CJ se adoptă cu
majoritate simplă (jumătate plus unu dintre
consilierii prezenți la ședința consiliului local), cu
excepția hotărârilor legate de patrimoniu care se
adoptă cu majoritatea de 2/3 din consilierii
locali/județeni în funcție sau cu majoritatea
consilierilor locali/județeni în funcție (ptr.
aprobarea bugetului local)
Prin Cod se instituie majoritatea absolută
(jumătate plus unu din consilierii în funcție)
inclusiv pentru hotărârile privind administrarea
patrimoniului, cu excepția hotărârilor privind
translativitatea dreptului de proprietate, când este
necesară majoritatea calificată de 2/3 din
consilierii în funcție
Spre exemplu, acum darea în administrare a unui bun proprietate publică se realizează cu votul a
2/3 din consilierii locali/județeni în funcție, astfel încât asemenea hotărâri se adoptă foarte greu,
ceea ce afectează activitatea autorităților publice locale, mai ales în contextul absorbției de fonduri
europene. Conform Codului majoritatea necesară pentru hotărârile privind darea în administrare va
fi cea de jumătate plus unu din totalul consilierilor locali/județeni în funcție.

Se modifică situațiile de dizolvare a consiliului local/județean (în cazul în care acesta fie nu se
întrunește timp de 4 luni consecutiv, fie nu adoptă nicio hotărâre în cadrul a 3 ședințe ordinare și/sau
extraordinare, pe parcursul a 4 luni. Se înăspresc situațiile de încetare a mandatului de consilier local
(lipsa nemotivată de la 3 întruniri ale consiliului sau de la 3 ședințe ordinare și/sau extraordinare,
convocate/desfășurate pe durata a 3 luni)
În prezent
- situațiile de dizolvare a consiliului local/județean
pot apărea mai ușor în practică (fie în cazul în care
acesta nu se întrunește timp de 2 luni, fie nu a
adoptat nicio hotărâre în cadrul a 3 ședințe
ordinare), deseori din cauza absenței repetate a
unor consilieri.
- consilierul local/județean este sancționat (prin
încetarea de drept a mandatului) în situația absenței
nemotivate de la mai mult de 3 ședințe ordinare
consecutive ale consiliului
Prin Cod se va asigura stabilitatea autorităților
locale, mutându-se accentul pe sancționarea doar
a consilierului (pentru inactivitatea sa) și nu pe
sancționarea (prin dizolvarea) întregului consiliu
Spre exemplu, în situația în care un consilier local/județean absentează nemotivat la convocări sau la
ședințele consiliului, sancțiunea va fi aplicată doar acestuia (prin încetarea mandatului); astfel, vor fi
preîntâmpinate situațiile în care consiliul local este sancționat (prin dizolvare) ca urmare a
imposibilității de a se întruni din cauza absenței consilierilor

Soluții noi de reglementare în domeniul proprietății publice și private a
statului sau a unităților administrativ-teritoriale
S-a simplificat procedura de atestare a inventarului bunurilor din domeniul public al
unităților administrativ-teritoriale, prin eliminarea atestării prin hotărâre a Guvernului
În prezent finalizarea unei proceduri de atestare
prin adoptarea hotărârii Guvernului poate dura
multe luni de zile sau chiar ani, neexistând
termene pentru diferitele etape, ceea ce
afectează activitatea la nivel local, în special cea
legată de absorbția de fonduri europene
Prin Cod, inventarul va fi aprobat prin hotărâre a
autorităților deliberative locale, pe baza punctului
de vedere al MDRAP iar procedura de atestare va
se va scurta considerabil
Darea în administrare - a fost detaliat conținutul actului administrativ pentru darea în administrare
și au fost reglementate drepturile și obligațiile
Închirierea: a fost definit contractul de închiriere, s-a detaliat conținutul contractului de închiriere
și al actului administrativ prin care se aprobă închirierea, s-au reglementat drepturile și obligațiile
părților, a fost reglementată o procedură-cadru pentru desfășurarea licitației publice (similar cu cea
a concesiunii)
 În prezent nu sunt reglementări cu privire la actul de închiriere sau la procedura de închiriere,
simpla trimitere la prevederile Codului civil nefiind suficientă pentru autoritățile publice.

Darea în folosință gratuită: s-au definit titularii dreptului de folosință gratuită (instituțiile de utilitate
publică - potrivit Constituției)
• s-a detaliat conținutul actului administrativ prin care se aprobă darea în folosință gratuită
• s-au reglementat drepturile și obligațiile părților
• au fost introduse sancțiuni (amendă contravențională) pentru nerespectarea prevederilor actului
de dare în folosință gratuită
 În prezent nu sunt reglementări cu privire la actul de dare în folosință gratuită, nefiind clare
drepturile și obligațiile și nici durata folosinței gratuite
Trecerea bunurilor proprietate publică este clarificată, cu respectarea cerințelor din Constituție
Spre exemplu, se detaliază procedura de trecere din domeniul public pe durată
determinată pentru realizarea unor obiective investiționale și se reglementează modalitatea de
revenire a bunului în proprietatea celui care a aprobat trecerea, în condițiile nerealizării
obiectivului investițional vizat. În prezent nu se precizează ce se întâmplă în cazul nerealizării
obiectivului investițional în termenul previzionat și nici regimul juridic al obiectivului de investiții
nefinalizat.

S-a elaborat o procedură-cadru privind licitația publică pentru închirierea bunurilor
proprietate publică sau privată și pentru vânzarea bunurilor proprietate privată, ale
statului sau ale u.a.t.
În prezent nu sunt reglementate astfel de
proceduri, creându-se interpretări diferite în
practică, inclusiv din partea autorităților cu
atribuții de control
Prin Cod se stabilesc, fără echivoc, elementele
minimale ale procedurii de licitație publică
✓S-a completat regimul juridic al proprietății private a statului sau a unităților administrativ-
teritoriale cu inventarierea bunurilor din domeniul privat al statului sau al u.a.t.–ului
În prezent nu există reglementări cu privire la inventarierea bunurilor din domeniul privat al
statului și al unităților administrativ-teritoriale, ceea ce creează practici neunitare și protejarea
insuficientă a proprietății private a statului și a unităților administrativ-teritoriale
S-a modificat modalitatea de defalcare a redevențelor obținute prin concesionare, din activități de
exploatare a resurselor la suprafață ale statului:
o40% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare
o40% la bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia
există activitate de exploatare
o20% la bugetul de stat
În prezent exploatarea acestor resurse generează costuri foarte mari pentru u.a.t. pe teritoriul
cărora se desfășoară aceste activități, costuri care nu sunt acoperite din modalitatea de distribuire
actuală a redevențelor

Soluții noi de reglementare privind statutul funcționarilor publici, al
personalului contractual din administrația publică și evidența personalului
plătit din fonduri publice
Se va realiza Sistemul Național de evidență a ocupării în sectorul public pe care îl va
administra ANFP și care va sta la baza evidenței centralizate a personalului plătit din
fonduri publice
În prezent concursurile pentru ocuparea
funcțiilor de înalți funcționari publici se
organizează de către o comisie specială, pentru
ocuparea funcțiilor publice de conducere de
către ANFP (în general) și de către autoritățile și
instituțiile publice pentru funcții de execuție (cu
excepția auditului intern)
Prin Cod această evidență va furniza date
statistice actualizate și relevante pe care să se
sprijine politicile în domeniul resurselor umane din
sectorul public (să fie mai predictibile și să permită
estimări relevante și în raport cu implicațiile
financiare și cu nevoile de pregătire și selectare de
personal pentru viitorii ocupanți ai unor posturi din
sectorul public)

Soluții noi de reglementare privind statutul funcționarilor publici, al
personalului contractual din administrația publică și evidența personalului
plătit din fonduri publice
Introducerea unui concurs național pentru funcțiile din administrația publică centrală, ca etapă de
selectare inițială, derulat inițial în sistem pilot (în perioada 2020-2021 pentru funcțiile publice de
debutant și pentru cele aferente categoriei înalților funcționari publici); din 2022 concursul va fi
extins și pentru alte categorii de funcții din administrația publică centrală; persoanele care
promovează concursul național au dreptul să participe la etapa de concurs pe post organizat de către
instituțiile și autoritățile publice din administrația centrală în următorii 3 ani
În prezent nu există o evidență centralizată
privind persoanele plătite din fonduri publice
(numite în funcții de demnitate publică, aleși
locali, funcționari publici, personal angajat în
temeiul unui contract individual de muncă sau al
unui contract de management etc.)
Prin Cod, concursul național va permite o
abordare unitară cu privire la verificarea
competențelor și cunoștințelor generale, iar
competențele specifice vor fi verificate prin
concursul pe post

Soluții noi de reglementare privind statutul funcționarilor publici, al personalului
contractual din administrația publică și evidența personalului plătit din fonduri
publice
Concursurile pentru ocuparea funcțiilor publice din administrația publică vor fi organizate de fiecare
autoritate și instituție publică
 la concursurile pe post organizate de administrația publică centrală vor participa persoanele care
au promovat concursul național
 concursurile pentru administrația publică locală vor include doar etapa de concurs pe post,
asigurându-se astfel o selecție a personalului propriu concentrată pe nevoile specifice ale
instituției
Avizarea concursurilor de către ANFP este înlocuită cu o notificare prealabilă către ANFP și cu
obligația publicării anunțului pe site-ul ANFP și în Monitorul Oficial
 Prin descentralizarea organizării concursurilor pe post se asigură o flexibilitate mai mare și
simplificarea derulării procedurii de către fiecare instituție organizatoare
 Sunt eliminate și alte avize precum stabilirea/ modificarea structurii de funcţii publice de către
autoritățile publice din administrația publică locală
 Se elimină restricția privind transferul la cerere al funcționarilor publici între instituții de pe
paliere administrative diferite
 În prezent funcționarii publici din administrația locală nu se pot transfera la cerere (ci doar în
interes de serviciu) în instituții din administrația centrală
Introducerea cadrelor de competență și introducerea obligativității formării profesionale ca și condiție
la promovarea funcționarilor publici
 prin aceste măsuri va fi abordată unitar procedura de selecție a funcționarilor publici, astfel încât
autorităților și instituțiilor organizatoare să le fie mai ușor să deruleze procesele de recrutare și
promovare
 promovarea funcționarilor publici va fi condiționată și de formarea profesională a acestora pentru
creșterea profesionalismului

Se introduce indemnizația pentru limită de vârstă pentru persoanele care au exercitat
funcția de autoritate executivă - primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și
vicepreședinte al consiliului județean
În prezent primarii și viceprimarii, președinții și
vicepreședinții consiliilor județene care
îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru
pensionare sau sunt pensionari, beneficiază, la
cerere, de calcularea/recalcularea pensiei,
luându-se în calcul și indemnizațiile lunare
primite
Prin Cod se reglementează faptul că autoritățile
executive care îndeplinesc condițiile vârstei
standard de pensionare au dreptul, la încetarea
mandatului, la o indemnizație lunară pentru limită
de vârstă, care se acordă în limita a 3 mandate şi
se calculează ca produs al numărului lunilor de
mandat cu 0,40 % din indemnizaţia brută lunară
aflată în plată. Indemnizația pentru limită de
vârstă se suportă din bugetul de stat.

Acte codificate
ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ CENTRALĂ (Partea a II-a) – 2 acte normative
1. Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, cu modificările şi
completările ulterioare;
2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2009 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea
aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2013.
ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ LOCALĂ (Partea a III-a) – 5 acte normative
1. Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
2. Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare
a consiliilor locale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 673/2002;
3. Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 96/2002;
4. Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare;
5. Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările și completările ulterioare.
PREFECTUL ȘI SERVICIILE PUBLICE DECONCENTRATE (Partea a IV-a) – 1 act normativ
1. Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările şi

EXERCITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ ȘI PRIVATĂ A STATUTULUI SAU
A UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE (Partea a V-a) – 4 acte normative
1. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de
bunuri, cu modificările și completările ulterioare;
2. Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările
ulterioare;
3. Decretul nr. 478/1954 privitor la donațiile făcute statului;
4. Hotărârea Guvernului nr. 168/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de
bunuri proprietate publică.
STATUTUL FUNCȚIONARILOR PUBLICI, PREVEDERI APLICABILE PERSONALULUI CONTRACTUAL
DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ȘI EVIDENȚA PERSONALULUI PLĂTIT DIN FONDURI PUBLICE
(Partea a VI-a) – 5 acte normative
1. Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi
2. Ordonanţa Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia
publică centrală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările şi completările
ulterioare;
3. Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată;
4. Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi
instituţiile publice;
5. Hotărârea Guvernului nr. 832/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și
desfășurarea programului de formarea specializată pentru ocuparea unei funcții publice
corespunzătoare categoriei înalților publici.

PROIECTUL CODULUI ADMINISTRATIV AL ROMÂNIEI, iunie 2019

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Plus de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Plus de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (20)

PROIECTUL CODULUI ADMINISTRATIV AL ROMÂNIEI, iunie 2019