Istorie Dobrogea

1. ARHIVA
PENTRU DERCETARFA SI STUDIEREA
F'UBLICATIUNE TRIMESTRIALA
SUB D-LOR :
CONST. MOISIL C.
PROFESOR IN BUCURE5TI CONSTANTA
MEMBRU CORESPONDENT AL CORESPONDENT AL
ACADEMIEI ROMANE ACADEMIEI ROMANE .
VOLUMUL IT
1919
BUCURESTI
TIPOGRAFIA REGALE, F.
STRADA 19
1920.
www.dacoromanica.ro

2. este o publicatie specialä, destinatä
cercetärilor privitoare la toate problemele
legAtuä Dobrogea.
Directiunea revistei läsând autorilor libertatea
pärerilor, nici o räspundere pentru cele cuprinse
studiile articolele ce publicä.
a apärut anul 1916 sub auspiciile
nistratiei Casei $coalelor.
www.dacoromanica.ro

3. ARHIVA DOBROGEI
REVISTA SOCIETATII PENTRU CERCETAREA STUDIEREA DOBROGEI
NE
SUB DIRECTIUNEA
CONST. MOISIL C.
PROFESOR IN
CORESPONDENT
ACADEMIEI ROMANE
IN CONSTANTA
CORESPONDENT AL
ACADEMIEI
VOLUMUL II
1919
BUCURWI
CURTII REGALE, F.
19, STRADA REGALX, 19
1920.
www.dacoromanica.ro

4. «Arhiva Dobrogei» este o specialä,
studiilor privitoare toate problemele
Dobrogea.
Directiunea revistei autorilor toatä libertatea
pgrerilor, o räspundere pentru cuprinse
studiile articolele ce le
I a 1916 sub auspiciile Admi-
nistratiei Casei
www.dacoromanica.ro

5. TABLA DE MATERH A VOLUMULUI H (1919).
CERCETIRI
(Al. P.), Contributiuni' la studiul Tätarilor Turcilor
Dobrogea 203
Nume vechi ale Dobrogei: Vlahia lui Asan ; Vlahia 18
Dobrogea la Lupta Varna 96
(C.) (C.), periple ale Mari Negre . . . 261
privitor la istoria romneqti in
Dobrogea de anexare 72
azia din 1916-1918 in
Tulcea 182
(N.), losif Moesiodax, geograful din Cernavod
Odiseia unui sat Dobrogcan col mare 300
(Const.), Lupta pentru drepturilor romne§ti asupra
Dobrogei
pentru Bulgaria mare Dobrogea
9
.Proprietatea ruralii din Dobrogea 47
Dobrogei economia nationalä . 89
DÄRI SEAMÄ
statistici etnografice germane in . . 60
sub in Dobrogea
FOLKLOR
(C.), Folklor dobrogean. Colinde din satul
Cântec din actual 310
Folklor bulgärese dobrogean 77
CILÄTORII
Oialicoff (G. Din lui Evliia- 134
www.dacoromanica.ro

6. Pag.
Dr. L. in B ) 86
(C. B.) 87
Le (C. M.) 88
(C. 149
Dobroudja (C. M ) 150
Die der Dobroudscha (C. M.) 311
CRONIC1
+ C.
(C. B.) . . . 82
De sub ocupatiunea germanii, (G. N. I.) 83
Ce se despre Dobrogea la 1684, (C. B.) 85
147
Podul dela (Col. 147
Noi informatiuni despre C. Petreseu, (N. )
Propaganda 312
312
RTI
Harta, Negre
Cazarma din Tulcea, de 184
185
Monumentul lui Mircea de 188
» » ruinele lui dupu 189
Monumentul de 192
» lui rrizboi) 193
Ruinele din 196
bisericii din 197
www.dacoromanica.ro

7. DUPA RAZBOI
ne-am pornit toamna anului 1918
mântul de al Moldovei
irmurile Negre, spre a ne regäsi
noi de mai vom afla
pustiu frumoasa provincie dobrogeand. Dar
realitatei a noastre.
ai de peste Borcea,
de cumma dantelatd de otel, peste care alergau
câmpii ale spre valurile
românesc, märturisiau acolo, ca un simbol
reros. ruptura a de trupul patriei-
Am trecut fluviul lacrimi amestecate cu au
sufletul nostru. noastre nu mai erau ora-
insufletite de vietii de odinioard, ci
ne priveau ca hârci uscate cu ochii scosi, din
ruinate, din ferestrele usile oarbe, din
de dogoarea focului,
peste ele. Satele noastre nu mai erau satele
fremdtând de zilelor de lucru de
bucuria zilelor de ; ci multe din ele, cele mai
multe, stau aproape pustii, ca niste invechite,
ele care erau
minuri fericite de veterani, colonii de albine neobosite,
puternice comune de vechi dobrogeni grai
romanic. pe multi dintre aceia cari, prea de
au jugul unui dusman
de de invidie de duhul dis-
i-am mai bucurându-se de lumina
a dobrogean ; ci au blajini sub
www.dacoromanica.ro

8. 2
de sporind pentru patrie.
Am ogoatele de burueni cd-
minurile spade, mii de.orfani pe drumuri,
risipite frigul si triste ale
peste stepa printre ruine.
Am atunci cd barbaria ce a peste
mai ne-a
aproape de anul 1877 cd ni se cere o
spre a redo
de odinioard.
* *
Dar aceasta std rostul noastre
Dobrogea. Pe când jur neamurile vecine,
biciuite de ancestrale, se zbat patimile
care le spre ce degradeazd
noi, insuld
furtunoase, trebuie mostenirea ce ne-do
istoria
Dobrogei din
perioade care civilizatia a pe aceste
curi : epoca romand
este amurg sau Floarea culturii se
nenorocirile pe care le
urma drum de invazie
al lzordelor din stepele Rusiei spre clisurile Balcanilor
spre Constantinopole, limp de
secole, a ultimelor turanice, care ne-au
dislocat dela Negre, Dobrogea, aceastä
albe a evulai media si leaOn al po-
porulai romn din de jos, se
inturzericul barbariei. la ea se trezeste din
la civilizatiei care val de
cd o
Chemarea provincie este
Dar. pentru a senini pe
a este cerenz
spre a ne de
www.dacoromanica.ro

9. 3
românesc
margine a Restul va dela sine.
Ori seama cä România-Mare a zilelor
dc activitatea va intensificatd si
pe care l-a jucat Austro-Ungarie,
revine acum României, cure si-a mai
din dispärutului
vom realizä dcest scop ?
Cultura noastrd este cerce-
tdtorilor, care se de probleme speciale asupra
poporului este relativ mic,
prin A ne grupa
intreg cuprinsul in unor
reviste, pe specialitäti, este desigur o idee fericitä a
infdptuire o ; dar aceasta nu exclude,
specialistilor dintr'o provincie
jurul unei nviste cu caracter mai ceeace este mai
avantajos din multe puncte de vedere. In primal rând se
vor stabili mai strânse reprezentantii
unei provincii, din apropierea
atmosferd culturald mai ridicatä ; va un
caracter enciclopedic, prin va sfera
de a unui numär mai mare de ;
din apropierea problemelor ce una
regiune, vor alte probleme, care vor cere fie
aprofundate va fi
terea mai a provinciei care se
interesul tuturor. Prin urmare provincia
speciolitatea este aceea care ne va De
ce mare va fi o asemenea ne-a
trecut, cad, pentru apararea cauzei
noastre, ne-a lipsit izior repede de infor-
care sä gäsim mtreg de care am
avut Revista a ample aceastä
Drept ne
de a spirituld omenesc, cari
nu ne-au promis acelor 'au
de spas, o de o
www.dacoromanica.ro

10. 4
care de asupra Dobrogei sau
cu Dobrogea, a ni-o
nica acestei reviste, al scop, dupa
s'a mai sus, este cunoasterea
mai temeinicd a trans-dundrene.
Geografie, Arheologie, Etno-
grafie, etc.,
a
nesc, este de provincia va
in paginele revistei noastre.
prin aceasta vom realiza o frumoasd,
precum ne s'o convingerile
chemarea
Am ca al sd
de acum Constanp, dar din diferite motive
revista trebuie deocamdatd tot Bucuresti.
Cu toate acestea - spuneam in
program publicat in volum - nostru este
ca cercetarea studierea diferitelor regiuni ale
noastre, acum intregite, porneascd mai ales dela
telectualii locali se In cea mai mare
parte concursul tor. nostru este, ca
intelectuale locale se
miscare similard si ca natural fie-
regiuni o care studii
cercetdri asupra tuturor chestiunilor, cari
interes regiunei respective din toate
punctele de vedere.
Dobrogea un de poate
in perioada an-
tic& Tomis se ridicase o asemenea strdlucire, in cu
drept i-s-a zis Pontului Euxin» , tot
menea in timpul Constanta este a
din cele mai mari frumoase orase ale
Dela la
liacrei nu e un mai potrivit desvoltarea
port ; coasta hinter-
nu contribuie In chip mai lesnicios la cresterea
unui port la care
www.dacoromanica.ro

11. 5
de rival. singura fereasträ luminoasd
prin care priveste ochi senini spre
apelor pe care de
Constanta - care
ca un basme -
zi spate
de ori mai ajunge scurtä vreme
dunärene, Bräik,
rivalizeze Odesa. nu va fi mândrie mai
orice de poatä zice «me-
a Negre».
armare, este economic.
Dar paralel aceastä faimä care fatal se
dreaptä, sä devie un centru
tar& de trebuie sä se concentreze for-
intelectuale ale României trans-dunärene de
sä porneascd razele initiative culturale
dobrogene. Mântuirea prin tine, . La
prin manifestäri mai modeste, mai prin manifes-
de cinste centra
Cu asemenea päsim din
dorim a-i aural mai
al sufletalui mai marea cinste a
românesc din
www.dacoromanica.ro

12. 1051F
DIN
Acum câtiva ani, memoria presintat la Aca-
demia Româna 0 a din
1780 i geograf dobrogean",1) semnalam harta
care vestitul Rhigas, el VeIestinulTe-
a adaugit-o la una din traducerile ale
«Calatoriilor tânarului Anacharsis», insemnarea facuta
In dreptul Cernavodei ca aceasta e patria lui losif Moe-
siodax :
Am dat acolo o scurta biografie a acestui
cleric, care a fost lui
dru-Vocla lpsilanti, a condus greceasca din Bu-
cu anul 1765, deci de domnia
lui Ipsilanti, supt acel Grigore Ghica pe
care, ca pe Ipsilanti, Domni «Dacia» - spune el
- face ocrotitori ai sale, vestita pe vremuri
Teoria Geografiei», aparuta la Paris 1781.
Se pare ca el e acela care a sfatuit pe al doilea
patron al sau canalul dintre
bovita, a carui linie e Insemnata pe Rhigas
a elevul istetului am dovedit acolo ca
aceasta harta a lui Rhigas, nepotrivita cu cea mare, a
Academici Romme pe 1914 p. ur
www.dacoromanica.ro

13. 7
Moldovei si partile vecine, corespunzdnd unei
de lucruri vechi, e datorita de fapt lui
Intrebam atunci Mesiodac" nu mai
curând decát Bulgar ca,
fata Baraganului mocanesc, geograful nostru mai cu-
: «un interesant fapt nou
ce priveste elementul românesc de pe drept al
Dunarii valoarea lui culturala».
Astazi, putem .da o solutie definitiva.
geografici Intrebuintati de losif sunt
dela marele dascal al grecimii la vea-
cului XVII-lea, Alexandru Mavrocordat, care traia
ideile si notele contemporane, publicate de
Papadopulos Kerameus in volumul XIII din
Colectia Hurmuzaki, ale loan din care
la 168$, timp, o minune Intâmplata
fara-gomâneasca, se spune
cu tara Mesiei adeca Tara-
La 1731, losif, fóst Mitropolit al
gariei, piângând pe Nicolae-Voda Mavrocordat, pune
alaturi ca bocitoare, pe pe Mesia",
locuri untie el a ; autorul
a fost Bulgariei care se la Istru care'
se este jos Mesia-de-sus» :
Un lLudator al lui Nicolae Mavrocordat, loan gra-
Constantinopol spune chiar ca
acesta Ungrovlahia, din
la stapânirea Mesilor»
P.,
p. Atanalie.
. 275 In tr Wrzu
pp. .
www.dacoromanica.ro

14. 8
cari ar fi aici Moldovenii, succesiunea Daninilor
n'ar ca autorul prin Dacia Moldova.
prin dunareana Mesie Tara-Roniâneasca. De '), nd
e vorba de navalirea Austriacilor acest principat se
spune ca au trecut Mesilor».
Adaugim ca un recent al d-lui P.
tescu semnaleaza presenta la Cernavoda a epocop
Neofit, care traduce din greceste româneste
drumul pe la 1770.
Mesiodacul este deci Ma s'a
privit losif, calitatea lui de nu mai poate fi
pusa la Indoiala. De a se trage din Hulgari
nu putea fi pertru vremea aceasta nido cinste.
N.
p. 258, Neamul XIV, 58. vorba
bilde cotnentatorul grecelti a lui
cilor din V. II, p. 1740. se lpiscop
episcop de Academici sectia
XXVIII, pp. 186-8). Alegerea lui e din 1765: se ptre
de Mitropolitut Proilavului, pon e
de el deci adapost la Cernavoda.
www.dacoromanica.ro

15. Propaganda
Dobrogea bulgáreasce
De peste 30 de in Bulgaria se face o propaganda astdua,
ptin scoli cazarme, prin didactice, prin intrunfri
publice asociatiuni patriotice, in de a se pregati
ratiunile la lupte la jertfe pentru ceeace se 'Bulgaria
Origina acestei gBulgarii sta in protocolul No. 1
Conferintei ambasadorilor din Constantinopol (1876), la care se
stie ca n'a fost consultatd.
Intr'adevar, pe contele Ignatieff amenintator,
de alternativa autonomiilor balcanice., con-
ferinta sä inläture un intre Rusi Turd
sä o solutiune chestiuni a Orientului..
Ea s'a oprit, un moment, la ideia
autonome., sä din : occidentald cu ca-
pitala Sofia, alta orientald, cu capitala din care
sa parte sangiacul Dobrogea la
Dar de pe malurile Bosforului,
poate anamite sugestiuni, a rezistat la toate amenintdrile ;
conferinta ambasadorilor n'a dat nid un rezultat; .spinoasa che-
stiune n'a putut fi rezolvatá pe cale pacinica;
razboiul a izbucnit in anului urmator, 1877.
Cum a urmat se nu vom stärui. Vom amhtti
numai partea decisivä ce au la trupele române, acea ar-
mata modestä a cooperare a refuzatá la
cânci Rusia credea de victorie apoi telegrafic
ceva mai târziu, când
www.dacoromanica.ro

16. Alexandru 11 pericol de a fi Dunare
s'a gasit amenintata.
In preliminarile dela San Stefano, la 3 Martie 1878,
dupa aceea Congresul dela orientala»
a primit de asteptat, o solutinne unele privinte di-
ferita de aceea la conferinta ambasadorilor,
razboi.
Astfel, i s'a luat partea Basarabiei retrocedata
prin tratatul 1856, nesocotindu-se ei in con-
ventiunea din 16 Aprilie 1877 prin care Rusia chip
mal .integritatea teritoriala» 2) protestarea indignata a
romani M. Kogalniceanu C. in
Congresului dela 19 lunie 1878, i s'a dat in schimb partea de
nord a Dobrogei-veche posesiune ea, arena a
lupte pustiitoare in trecut, transformata adevarata
p de razboiul ce abia se terminh.
In ce priveste pe Bulgaria, se ea, sângele
de asigurat ipdependenta, o cinci ori
seculara ; dar prin chiar faptul ca o parte a a
atribuita limitele care a fost constituita in principat
a.rtonom nu corespundeau in totul celor proectate la
nu cuprindeau pe toti Bulgarii in Peninsula,
in pe din valea Vidinului din
Tatarii, Grecii,
din Cadrilater.
Românii au suportat mutilarea nedreapta ce s'a
Ei durerea de a luându-li-se din nou partea
retrocedata a frurnoasei provincii moldovenesti rapita Rusia
a crestinilor din Orient 66 de ani mai 'nainte,
la 1812 ; impacându-se, cele din soarta ce li se
,crease de Puterile europene, s'au aplicat destelenirea
civilizarea achizitiuni, veche stapânire a Mircea-
a lui Stefan-eel-Mare.
Bulgarii, au nernultumiti independenta
un teritoriu ce nu puteh fi socotit in in-
tregime strict In inintea facuse lac
la conferinta ambasadorilor s'a avut
n drepturile ca prin urrnare la San-Stefano la Berlin
s'a facut o strigatoare nedreptate !
www.dacoromanica.ro

17. 11
Putini oameni politici ei Stambuloft
cu topoarele in mijlocul Sofiei de asasini inca nepedepsi
avut, dela simtul realitatii au ca n-
ferinta ambasadorilor nu discutat drepturi bulgäregi, ci s'a
urmarit, asigurarea pacii moment de relatii
ruso-turcesti ; ca Ignatieff nu se fapt in fata nici unei
alternative, pentru Rusia nimeni nu se gândiä serios
nici o autonomie ci numai la facerea unui pas
spre Constantinopol si Stantori, in unui proja
urmat eu dela cel Mare si ca
doua provincii ale Bulgariei autonome menite sa devina
curând doua ale vastului moscovit.
Majoritatea politicianilor bulgari comp!acut, din contra,
politica irredenta, fara baza .ratiune, dedându-se a
opera de propaganda semnalatd mai sus, pentru a t
p por in multe privinte stare de eplicabila
mitivitate.
Declatatiuni de a compromite
raporturi intre vecini, s'au facut de atunci necontenit,
fära caracter pronuntat de sfidare, sub egida autoritatii
purtând pecetea oficialitatii.
Astfel, profesorul universitar B. la
«Sbornic»,- organul Ministerului de Instructie bulgur,-
un articol care spunea, negru pe alb, ce bulgaresc
are drept botare la miazd-noapte, Marea Neagra
Dunarea» (de Marea Adriatica pe atunci nu inca
vorba) «in aceste regiuni ale patriei bulgare, acwn
un popor aceiasi limba
sa aspiratiunea ca aceste regiuni sa ajunga a fi
unitar, o viata de statatoare».
Un alt profesor de mare autoritate, colonelul Kantargletf,
in de geografie predat la coala de din Sofia
(publicat la 1905 in traducere vorbeste de tre-
ce simte Bulgaria de a Mare pe
o indreptata contra României, de
«Bulgaria are numai dLcât nevoe asupra
de nu,-Mai bine
tArziu,-si mai ales dupa cele câteva succese
de surprindere dela 1912 incoace, r -
www.dacoromanica.ro

18. Bulgarilor, au inceput In cele din urind,
limitele .Bulgariei autonome. dela conferinta ambasadorilor
parut dela Sofia de tot, aproape meschine,
pentru Bulgaria Mare.. Ceeace cereau ei, cele din
o care sa (pe langä Bulgaria balcanicd):
toata Rumelia, toatä Macedonia, toata Dobrogea, la
valea Timocului (cu districtele sarbesti Craina, Cerna-
Reca, Pirot), valea Moravei superioare Vardarului
mijlociu o de - un coridor de zece-
douäzeci kilometri care sa-i dea acces la Adriatica),
apoi Peninsula regiunile grecesti dintre
Cavala Salonic, Adrianopolul tot hinterland-ul,
s'ar Constantinopolul, Constantinopulul de
râvnit de tarli bulgar ! Cu alte cuvinte, o Bulgarie in-
teadevär mare, care sa mai toatä Peninsula Balcanica,
sa se intinda dela Dunäre Marea dela
Marea la Adriatica !...
Se lesne pe urrna asernenea propagande,
care constitue hrana sufleteascd a poporului bulgar de pesta 30
ani, fatal bandele de «comitagii. ale lui
urmasilor lui, Intretinute din fondurile publice sta-
bulgar nimeni nu se va dacä aceste bande nu
märginit sä terorizeze numai Macedonia cu cele mai odi-
oase crime de drept comun, pentru a ea
vointä altä veleitate de viatä nationalä, ci
de operatii regatul României, asasinánd, ziva
miaza-mare, Bucurestilor, pe profesorul de
macedoneanä, Mihäileanu, organizând un
tentat la viata regelui Carol 1, atentat descoperit din la
timp de justitia
Când opinia indignare
fata acestor procedeuri st3lbatice, care putin a ne duca
un conflict diplomatic chiar la un räzboiu Bulgaria,
peste Dunäre, in regatul lui Ferdinand de Coburg, se face,
oare-care satisfactie, conStatarea propaganda patiiotica a
dat in interior toate roadele se pe acea stare
fanatizare a multimei, care a fost scopul tinta ei continue.
www.dacoromanica.ro

19. 13
Mai ceva de : mai se capaci-
teze asupra legitimitatei pretentiunilor bulga-
resti de dominatiune si de suprematie Balcani. un nou
de activitate, o grea la care
sä se : oameni de stat,
de- cariera, profesori pniversitari, juristi, economisti
publicisti genere.
De bunavointa si concursul Puterilor centrale batai
nostri vecini asigurati, din s'au dat de
partea lupta pentru triumful fortei asupra dreptului. Mai
sä se asigure concursul celorlalte Puteri
pene. dupa socotelile chibzuitilor diplomati bulgari, aceste
puteri fie reduse a de poruncile
dela Berlin, totusi o convingere universala in constiinta lumii
despre drepturile in Balcani la gurile Dunarii,
sä bine scopurilor astM
-Prusacii orientali», cum se intitulau cu fala mai
o propaganda din cele mai mai staruitoare
Mare> <Dobrogea bulgareasca» in toate
trek si in toate limbile europene.
Cam din epoca, 1917
putul lui 1918, - de inregistrat o din manifestati-
unile ei zgomotoase :
Primul-ministru Radoslavoff apel la toti
la toti Bulgarii cari a tine un in mâna, la tot ce
simte sa dezarmeze lupta u
sfintele drepturi nationale, acordând el interwiev-uri
z:arului Neue Freie Presse» din Viena, pentru a ruina
sinuciderea României pe urma politicei sale nenorocite
pentru a el, sub nici un nu-i va
o palma din al Dobrogei ; - diplomatul
D. Rizoff, omul de incredere al fostului Ferdinand,
la Berlin, cu putin mortii, continânct 40
etnografice din diferite epoci de diferiti autori, ca sa
fixeze pentru totdeauna istorice, etnografice
politice ale rasei bulgare», (reusind cu multe ele sa
monstreze drepturile asupra Dobrogei !);
listul Nicola Sacharoff in numele socialistilor bulgari,
la congresul pus la cale - se cum de cine - la Stock-
www.dacoromanica.ro

20. ca r a
pacLi fara anexiuni despdgubiri, singura except e a
Dobrogei, care, bulgäreasc, urmeaza des-
anexata dela la Bulgaria chiar in-
teresul asigurarii unei paci durabile la se orga-
autoritatile bulgare un congres se un
pentru a se sus tare unanima a
torilor dobrogeni de a fi trecuti sub parinteasca obladuire
gareasca de a se cu armele eventuate
a dominatiunii pe main! drept ;
profesorii universitari L Miletici A. Isircoff publican, la
Viena, Lausanne Berna, «studii» (?) polemice, pentru a
tdrepturile» in Dobrogea, cu argumente
contrazicere propriile constatari din scrierile caracter
obiectiv-stiintific publicate mai 'nainte Rornanski
tarski puneau ei urnarul la opera patrioticd,
dragoste de adevar cu mai multa patima ; - socie-
de subventionate Dobrogea Phoenix
lui Katzeff (vre-un Katz oare-care, cu eff coadd),
Pacioft, Marcoff, Burlacoft, Cilinghiroff, Penacoft, Ognianoft
off ! câtor altor dii minorum gentium, nem-
teste, in frantuzeste pentru a sprijini t t
de aargumente>, absurde, pur simplu
dicole, ale Bulgarilor Dobrogea a
expresiune urei nestapânite salbatice contra pop rulni
care värsat sângele, ca sa le asigure libertatea.
Neaparat, pretentiunile-Bulgarilor la d Dobrogei
se pe drepturi, pe t t de
drepturi. Mai geografice: Dobrogea e de-a
dreapta care hotarul dintre Bulgaria
Romania; deci ea apartine Bulgarlei, a con-
tinuitate este.
Apoi, drepturi istorice: Dobrogea nu e
ci chiar cleaganul nat'unei bulgare., de oare-ce
Dobrogea a intemeiat Asparuch (zis Isperich) primul regat
bulgar, anul 679 d. Chr. de aceasta Dobrogea a fost
dela Ivanko, butgarului Dobrottci, dela care vine
www.dacoromanica.ro

21. 15
chiar actual al provinciei, era drept natu al
ti fost tot Bulsarilor la 1878, iar nu fie
Romanilor, cari niciodata, tot trecutul ist
Mai departe, drepturi etuografice: din secolul VII
Cr. Bulgarii s'au mentinut Dobrogea, toata dominatiunea
bizantina otomana, ei formeaza elementul autoliton
al provinciei ultimele timpuri alcatuiau majoritatea
dobrogene.
Si, drepturi Bulgarii din Tulcea au
flintar pe la 1812, o elementara, care se a
ceti scrie iar pe la 1856 o primara botezata
cu nume de Svietla Balgaria" (Bulgaria luminoasa);
ei au apoi alaturea cu Bulgarii din contra ju-
gului spiritual al Patriarhatului ecumenic" la 1871 au trim s
chiar reprezentanti la adunarea nationala convocata la
Constantinopol, pentru organizarea bisericei nationale aut -
nome ; in Dobrogea s'a nascut Stefan «erou legendar
al ep cei eroice bulgare., despre care, cinstit vorbind, nu se
prea nici cine a fost, ce a facut ; mai Bulgarii
au intemeiat in Dobrogea o inalta o stralucita
lizatie", intre anii 1870 1877 ei aveau
primare biserici, un gimnaziu cu 4 clase, un episcopat,
doua comerciale, o societate femenina de binefaceri
corporatiuni de meseriasi, astfel des-
voltard culturale economice.
Pe drepturi axiomatice, o suma de alte con-
sideratiuni argumente militeaza favoarea
de dominatiune.
Mai nu nici un drept in dreapta
narei, la 1878 mai multi parlamentari publicIsti
s'au declarat contra Dobrogei pretul
perderei judete ale Basarabiei retroceclate, la acea
Dobrogea era considerata ca bulga-
Domnitorul Carol I a redactat proclamatiunea
sa din 14 Noembrie 1878 locuitorii dobrogenr nu
- ci In limba -
de aceasta, nu are nici un interes sa sta-
Dobrogea, de oarece miscarea ei comerciala se poate
www.dacoromanica.ro

22. 16
face pe Dunäre, prin porturile cuin
s'a vreme in trecut; daca totusi ar avea
nevoe de portul al Constantei,
Bulgaria e gata ori tranzitarea produselor sale
de import export pe baza unor anumite conventiuni economice
cu tot ce a dovedit ca sa poarte
internationale.
s'a de a
Dobrogea, n'a acordat locuitorilor dobrogeni dreptul
de a fi Parlament la 1909, admi-
nistratia a fost totdeauna de arbitrar
administrativ, de sistematice, de justitie partiala, de
jaf organizat, de opresiune spirituala pe ori
a fluturat drapelul bulgaresc, la umbra la adapostul lui
au libertatea, democratia, legalitatea, respectul de
toate celelalte bunuri care sunt cuceririle adevaratei
civilizatiuni...
E bine les toamna anului 1918
aceste drepturi, se mai un ar-
gument, care singur, decisiv : gloria nepieritoare
de invincibila annat la Turtucaia pe
De invincibila a steagul,
tarul Ferdinand de Coburg s'a retras pe domeniile sale
Ungaria, uncle are acum tot rägazul sä reflexiuni, pe
de pe de amare, asupra nestatorniciei fragilitatii
omenesti, acest argument deciziv pare fi perdut
toatä valoarea,
* *
Tenacitatea cu care aceastä propaganda s'a tacut
pacea ce ni s'a impus prin tratatul dela 7 Maiu
ar putea eroare pe cei nepreveniti, cari nu cuiwsc
Indeajuns trecutul Dobrogei, legdturile ei seculare cu
din adevärata stare de din.
provincia de pe malul
De aceea o scurtä examinare a chestiunei restabilire a
adevärului se impun.
Fireste, nu vom opri la micile nimicuri, in care
imprejuräri generale de drepturi. Nu vom
www.dacoromanica.ro

23. 17
intru cutare primarä,4- ea
cutare societate comercialä ori asociatie femenina
binefaceri, participarea cutarui delegat la cutare adunare
bisericeasca ori nasterea cutarui erou, pe atât de obscur pe
de kgendar, le dau dreptul Dobrogei. Simpla
enuntiare a acestor nimicuri ne scuteste discutie.
Vom examin, chestiunea drepturilor Vografíce, isto-
Le, etnografice politice pe care ei le a celor pe
care se feresc de a le pune in discuiie) care e
temeinicia argamentelor pe care intemeiazä pretentiunile
care valoarea recrimindrilor formulate contra stapânirei româ-
Dobrogea in studiul nostru ne vom referi numai
la fapte, date cifre ce nu se pot credinta.
Vom de asemenea ce stare am primit Dobrogea
Turci in 1878, sacrificii am pentru
conditiunilor ei economice, culturale sociale in gene-
ral la ce grad de prosperitate ajunsese ea de ultimul
actele de neinchipuit banditism, ororile
de necrezut ale armate bulgare din anii
1916, 1917 1918 implicit opera in Dobrogea,
cd mai care se prezinta pretind stäpânirea
ei, libertatea, democralia, legalitatea, respectul de persoana
avutul altuia toate celelalte ce Infloresc la umbra
la adapostul drapelului bulgaresc, sub obläduirea a
civilizatei Prusii orientaleb din Balcani.
IOAN N. ROMAN
www.dacoromanica.ro

24. ALE
ASAN, VLAH1A ALBA
Sec.
1. In anul 1253 calugärul minorit Wilhelm de
intreprinde o calatorie »ad partes orientales», la Tatarii, stepele
Ucrainiei, a-i cunoaste a transmite apoi apusenilor
relatii asupra acestor noi barbari cari, cu doisprozece ani mai
1241, pasurile Carpatilor,
voevociatele românesti ale lui Basarab-Ban - pus-
ingrozitor in inima Ungariei la hotarele
germane. care stint teritoriile Tatarilor, W.
Rubruquis de Valachia lui Asan, ce se
dela gurile Dunárii spre in directia Constantinopolet,
in muntii Balcani, precuin de in deosebire
de Bulgaria-mare dela Volga, Urali, dar de Valahia
Asanizilor. acest pretios pasaj din
minorit Rubruquis
gura spre apus la Dunare,
este supus. Ba chiar dincolo de Constantinopole,
Valahia care este lui Asan Bulgarid la
lonoma, totul le tribut. Ba in de
pomenit, ei au ridicat in anii din de o
secure tot pe care gäsit, in
1) Ab orificio Tanais versus occidentem ad Danubiunt.
est subditum. Etiam ultra Danubium versuS Constantinópolim.
quae est terra Assani et minor Bulgaria usque ad omnes
eis tributum. Et etiam ultra tributum condictum sumpserunt
nuper transactis de qualibet domo securim unam et totum
quod invenerunt in
numAr da traducere
www.dacoromanica.ro

25. 19
II. Despre Asanizilor mai vorbesc cronicarii
ai imperiului latin de (1204-1261): Geoffroy de
Hardouin Henri de Valanciennes, apoi
vechiul dialect din Valanciennes : despre Vlahii
lui lonita, Blak et li Coumain», Blacois et
«les Blas» care prind pe contele Balduin de in
ucid, vorbe5te o rimatä a cuceriril
Constantinopolei de catre Frânci, de Philippe
Tournay (1274-1282) 1).
Geoffroy de Ville-Hardouin, imparatul Românitor
Bulgarilor, este intitulat sau simplu
le roi de Blaquie», roi de Blakie» (de 14 ori in cuprinsul
cronice), dar de Blaquie et de de
Blakie de Bougrie» (de 13 ori). Acest lonita e recunoscut ca.
: Et cil lohannis ere uns (p. 80). armata sa
sunt mentionati mai adesea i Cumanii : Blac li
et (passim) foarte rar Bulgari
Greci : Prizonierii, pe
din sudul Balcanilor, sunt du5i in dintre
Balcani: les fist prendre et to tot or avoir et mener
Blakie, nuz et deschaux ei (p. 154): de asemenea
ce cuceri ora5ele Neapole Panedor (Panion), luä captivi
les fist mener ; idem la Heraclea (p. 163).
rând ajung incursiunile la
Constantinopolei : coururent Comain et devant
les portes .de Constantinople....» (p. 164) luând
asemenea Vlahii ace5tia locuesc ca popor
independent, la nord de muntii Balcani mai ales spre
au in strâmtorile muntilor Balcani,
minorit Rubruquis, ale informatii foarte
pentra istorie, dar etnografice.
este cea «The principal navigations, voyages, trafftques and
discoveries of the englisch Nation etc. «Vol. I Londra 1599. Narattunea
lui RubruqUis poartä fratrie
de ordine minorum, anno 1253, ad e
Dei
consultatä de noi privinta scriltori
este cea de I. A. Bouchon la
putut cronica lui De
www.dacoromanica.ro

26. 20
partea a dintre acesti rnunti nu-
cum din acest pasaj :
a doua zi el se porn! caläri spre lui loni:a,
patru zile. lar in a cincea zi ajunse la poalele
o ce se numea pe care lonitä o populase
curând cu când oamenii acelui oastea
venind, cetatea in Henris,
ce face in vite, porneste spre defileuri
»se foarte se adunasera
care la ca; la
De aci se yede ca rasariteni de
ei aparau clisurile de atacurile ce din
spre lantul muntilor Balcani, de pela orasul Elena
spre Mare se - «la montaigne de
'quie prin urmare, tara dela se numia
cum din pasagiile anterioare, privitoare la trans-
captivilor.
De parte, tara dela sud de muntii Balcani, cronicarul
o numeste (p. 179), Romania Byzantinilor.
muntii dinprejurul orasului pomeneste de.
Rulgari Bougres de la terre», cari cu o pe
Bonifaciu de Monferrat taie capul,
anul 1207. Cronicarul distinge bine pe acegti
Et lendemain si mut et chevaucha vers la terre lohannis. et
vaucha par quatre Et al cinquiesme vint la mon-
de a un qui avoit nom que lohannis avoit nou-
repoplée de gent. Et quant le gent de la terre virent l'ost venir,
si guerpirent la et fuirent es montaignee (p. 189).
2) Si trovirent les destrois et li del se furent
assemblerent aus et firent mult grant domage et d'homes
et de chevaue (p. 189-190). Despre din aceste precum
despre armata de Cumani a lui se vorbegte
administratorul imperiului latin de Constantinopole.
Papa. lnocentiu Ill, din anul in care se spune Adria-
nopole s'au revoltat au chemat ajutor pe care a
oastea de Cumani l'au prins pe Balduin : Androno-
polim... civitas est Greaciae munitissima, et inter-
Blachorwn affinis : audito a
clwrum domino Latinimn, ,,....iruit subito Blachus
ib cum multitudine
Commanis et aliis,.."...
www.dacoromanica.ro

27. 21
niciodata nu-i cu Vlahii ; daca cronica
sa e de faptele Vlahilor, aceasta ca
foarte numerosi in mai presus toate activi, in
deosebire de Bulgari, cari erau mai putini ca nurnar mai pasivi
Continuatorul lui Geoffroy de Ville-Hardouin este Henri
Valenciennes. In cronica acestui cavaler se vorbeste, intre
despre rivalitatile intre (Asan) urmasii
lonita ; se pomenesc vesnic
Cumani Comain et li et Comains», ca
Bulgari nici n'ar fi existat. ) Tara din Constantinopole e
numita ad (p. 269) se mai vorbeste de o
tara Vlahia-mare", Blaquie-la-grant", pe care Henris o promite
lui Esclas" (Asan) cu fiica sa de sotie.se Dieu
213), Dar aceasta Vlahie-mare este cea dinspre Grecia
nu are a face nici Vlahia Asanizilor dinspre gurile
cu Vlahila din nordul acestui fluviu.
In in cronica anonimä, vechiul dialect din
Valenciennes, se de Iohannis, qui estoit roide
(p. 287) ; de lupta lui Balduin de in contra Vlahilor,
Cumanilor Grecilor lui : les Blaks, les Comains et les
(p. 288) de Bulgari nu se pomeneste nimic de
taro de unde pentru a combate pe Latini,
populatia capabila de a purta arme cu
10.000 de Cumani cu Greci, spre :
il avoit tous de la terre de qui armes povient
porter et bien de dix mille Comains et grant plenté de Gré-
geois" (p. 288).
prin urmare, cum doi din secol, dintre
care unul de la nord de gurile lar altul dela
sud de Balcani Rubruquis Ville-Hardouin aunt de acord
a tara dintre Balcani in fel:
lui Asan, sau mai simplu Vla,hia. vedem acum ce un
alt contetnporan, care tara Asanizilor din spre
Acesta este Ansbertus, cronicarul expeditiei cruciate a
Barba-rosie. 2) sale despre lui Asan,
pag 196, 197. 202, 203, 205, 209, 219, 235,
Relailunea sa se ,Fontes rerum
torn. V partea 1 sub : Istoria de expeditione Friderici imperatoris
a austriensi eidem nomine
www.dacoromanica.ro

28. 22
poate cä sunt mai precise. pasaj la pag..24, el scrie
Pe aceasta, cea mai mare parte a Bulgariei, precum
unde se mare, (adecä in Dobrogea),
un oarecare Calo-Petru fratele Crasian,
cu supusii
E vorba de doi Asanizi Petru Asan. In deterrninarea
stäpanite de ei, vedem se face o dinstinctie, se
in cea mai mare parte a Bulgariei", de oarece primii
cuceriserä dela Bizantini toata Bulgaria, se
,precum unde se in mare", Dobrogea
Bulgaria ; de Ansbertus
nu tinuturile din spre M. Neagrä ca Bulgariei.
Pentru Ansbertus, Petru e un Flachus". Acesta
poarta apoi titulatura de Domn al supusii it
numesc al al imperiului Bizantin
Kalopetrus Blachorum Dominus, itemque a suis dictus impera-
tor Greciae" (p. 54). Ca supusi, Petru are pe pe cea
mai parte din Bulgari Kalopetrus, Blachorum et
partis Bulgarorum hortis Traciae Dominus" (p. 44). El
neste cu cum pubditis Flachis". Lui Frederic
un ajutor de 40.000 de Cumani
cu arcuri sägeti impotriva Cqnstantinopolului, cu conditia ca
impäratul german sä-i ofere coroana imperiala a
Din acestea se vede, pela anul 1188, cand por-
neste cruciadh lui Fredric Petru, de neam,
tinutul dintre Balcani ; acest tinut mai
spre apus se numia Bulgaria, dar mai spre M.
era un teritoriu deesebit. Poporul de Petru e
format .din Romani Bulgari, armata lui din
Dintre aceste popoare care rolul istoric
1). Preterea In maxipa parte ac -versus
quousque mare influit,quidam Kalopetrus Flachus et frater ejus
subditis Flachis tyrannizabar.
2) Se imperatorem et coronam imperialem regni ab eo
imponi ei circa initium quadraginta Blaco-
el Comanorum tenentium arcus et adversus Constantinopolim
constanter asseverabar (p. 44) E Jirecek
,,Geschichte der prelutindeni, dau
pone locul Ion pe
www.dacoromanica.ro

29. 23
principal, era acela al Ansbertus precis
Balcani stapâniau lo-Petru
fratele Crassian, eu supusii Romanii".
erau numerosi numai muntele -
a afirma unii ci acopereau tara se
din cifra cea mare de 40.000, luptatori Romani Cumani pe
care-i promite ajutor Perru lui Frederic ; se
vede din multele pe care le-au purtat Asanizil
Bizantinii eu Latinii asezati in Constantinopole, in care
sunt pomeniti ca toti cronicarii contemporani,
aproape intotdeauna numai si Cumani. parte din acesti
Vlahi veniau din nordul Dunarii, ca aliati ai fratilor Asa-
grosul formau din Dobrogea,
balgariei dela clisurile Balcanilor, cad de n'ar fi locuit aci o
massa de nu s'ar fi numit Valahia lui Asan",
sau mai simplu Valahia".
In Ansbertus pomeneste el de o Vlahie, o
(p. 48) departe de Salonic :
Flachiam non multum a Thessalonica distantem.... (p. 42).
Era peninsula de Vlahi de Vlahii !
Era o Viable-mare : Thessalia; o
: in Pind ; o de
1) de locuiau pe 1188 in ale
spre apus, precum prin Serbia,
Ansbertus. Amintim in acest chestiunea aceasta spre a
grosolane ale Romanski, profesor universitar
care lipsit de Caracterul elno-
Dobrogei" din publieafia ,.Die Sofia 1918, la
pag. 90 din Bulgarlei din Räsrilul Serbiei au
ultimi dol de etc." Or fi ! Dar Ans-
ne spune 1188 Sofia, pe unde au crucialit
prin silva longisslma Bulgariae", ei au lost cu de
Serbi" deci de Români (p. 20);
drum spre apus, de Flachis"; dar cruciatii la
au stärpit Bulgari perplures e Bulgaris latrunculos"
(p. 26). se Ansbertus de cruzimile de
prostia Bulgarilor asupra pelerinilor lui Cristos cu aceste
vorbe : in transitu suo per Bulgariam vidisset. proh dolor 1, omnium pens
pereorinorum Christi inibi in via sepultorum corpora immani seu
vesana effosa ignominiam exercitus Christi..."
(p. 47), un etnic nu se desminte nici
www.dacoromanica.ro

30. 24
in Epir ; o «Ftachie» lânga Salonic, marea
târziu, sec. XIV, XV s'a «Marea Valahica. -
«Walachisches ').
Valahia Asanizilor nu era una din
mai sus, ci era Balcani gurile Aceasta
deosebire de celelalte, se mai numea Acest
nume apare glossa la cronica lui Geoffroy de Ville-Hardown
(ed. Du Fresne), unde se lonitä : «lohannis qui
roi de Blakie et de (p. 81), nota marginala
editia Vigenere (Paris 1585), se adauga : «et des
du Mont Haemus qui est la basse Mysie, s'appelant
Blankis et de al locuitorilor din
muntele care este Mysia numindu-se
acum Valabia-albd, precum al aceasta
Ducange, in notele la cronica lui Ville-Hardouin (p. 303-304)
admite o Vlahie-alba : Blaquie ou Valachie» intre gurile
Balcani, in deosebire de Valahia-neagra din
fluviului. De asemenea Hopf in la pag. 165
«Die zwischen und Donau lebenden
deren Land meist als Weiss-Wlachien bezeichnet :
ce locuesc tntre Balcani a este
mai adesea se conduce
jirecek in Bulgarilor. (p. 218), precum in opera
: ca intemeetori ai celui de al imperiu
(p. 233)2). D. D. Onciul, pentru sustine teoria sa ca Radu
Negru nu e personificarea domniei Asani(zilor
Muntenia, trece peste toate isvoare Vlahia lui
in nordul parere care nu se dovedeste prin
o contemporana a de N. lorga 4)
alti
Un alt care ne da relatii din
tele Hemului, este cronicarul bizantin Nicetas Choniates. Fost
prefect al deci unui vacin cit Românii
(aus München) Reise etc. München
1814 pag. 83. Pentru VIahine din vezi
Rom. Stud. p. 105.
2) In d. K. Akad. d. Wien Ph. h. CI. XCV.
3) In Originele
4) In Geschiehte des Volkes opere.
www.dacoromanica.ro

31. 25
Balcanii centrali, apoi martor ocular al event
telor eu am pe ca scriitor*
- spusele sale stint tot de pretioase ca ale
martor ocular de mai ale lui Ville-Hardouin. mai pre
sus de toate Nicetas Choniates este obiectiv si un bun
vatorr care caracterizeaza superioare. Lectura
cronicar este de pret pentru noi, fiindca ne
ca la crearea imperiului numit
au lost capul, au lost sufletul, tot
Cuman, au Este surprizator scrHtorii
dintr'un sentiment usor de explicat, cauta expro-
prieze in folosul Bulgarilor opera curat româneasca, care
e rascoala Asanida intemeerea statului Manid. Intre aceti
scriitori slavi pe Drinov, Wassiliewski
Dar izvoarele contemoorane, izvoarele martorilor oculari,
tocmai contrariul oricine poate da seama ce este
temelia argumentelor citind aceste isvoare.
dar, Nicetas Choniates ne povesteste cum ,
bizantin Isaac Angelul, jefuind din spre Anchialos,
pentru procura venituri in vederea mmtii sale fica
ungur Bela, facut dusmani pe acei barbari ce
peste lot cuprinsul muntelui cari mai
se numeau Mysi, se
.Acestia - scrie mai departe cronicarul - pe
disuri sumetindu-se in de care foarte multe stint
se drepte pe prapastioase... au facut
cari au iscodit au vânzolit intreg neamul
erau Petru Asan, frati din 4) adeca
doi !
pasagiul mai pretios, din care se vede mai
originea româneasca a Asanizilor, este acela in care se
de intre Vlahii lui Asan comandantul bizantin, sevas-
§ 518. Patrologia,
Migne.
Pasagiile privitoare la la din Bulgaria
ca din din Macedonia, au fost de d.
In Acadendei Seria torn. XXVIII, 1905-
3)
§ 482.
482.
www.dacoromanica.ro

32. 26
tocratorul Isaac. Acesta cade rob un preot
grec care de Asan, grdindu-i limba lui,
de limba mild de el lase iiber
Pretutindeni cronica sa, Nicetas Choniates vorbeste
iaräsi de se de evenimentele din Bal-
cani. Chiar in mai dinspre conduatorii
in contra sunt tot Romdnii. s. ex. Hryses,
care pe Strumita pe cetatea
face de era un de apoi
care porneste rascoala in tinutul Filipopolei care-si schimba
numele Alexe, este tot un cronicarul spune
despre ddnsul ca vreme a fost comandantul ostilor bizan-
tine in Filipopolei, care Valul Vlahilor
cei de un neam Ca sa capete fortele
rdscoalei proclamarii independentei de Bizant, acest Ivancu-
Alexe, pe cei de un neam
oastea oameni din neamul pe
Greci.... 676); apoi Asanidul, care
la N. Balcani 679)
pe muntilor fata muntelui tara
sud de la M. Egee (Abdera), pe
zantini pe de un neam care voios
alaturau de el, lasa liberi sa acasa la 680)
Trebue, prin urmare sa nationalitatea acestor
Vlahi, a aror origine romäneasca scriitorii slavi sa o mis-
De asemenea trebue stabilim
potriva Bizantinilor pornit din Rhodope ca sa se
in nordul Balcanilor, ci a pornit din ale
ca sa se mai la Romänii dela
din Rhodope.
armata Asanizilor Nicetas Choniates pomeneste
Rare ori se vorbeste despre Bulgari, ca
1)
617.
era Hrysos
neani § 643. la § : (Hrysosl.
3) § 676.
4) loe de zice
561). Oastea Vlahulni
era neam § 675.
www.dacoromanica.ro

33. 27
ceva totul secundar. Prin Dobrogea Asanizil aveau legaturi
cu Rornânii din nordul precum La
acestia fug fratii Petru Asan, dupa primul nesucces
aceltia lonitä multe ajutoare, ca
care ajutoare sub zidurile Constantinopolei.
un pasaj care se vede interventia din
alaturi de fratii dela sud.
Pe impäratul bolnav -scrie cronicarul
o de trecând Dunarea navalinci tara (la S.
Balcani), prädau in ziva Sf. Gheorghe orasele de
pe Mesene fáceau multi robi. 663).
Tara Asanizilor este de cronicarul bizantin
patria Asanizi ). Mysii sunt tara
este o Mai e Zagora., prin trebuie
nurnai partea a Bulgariei nordice astdzi
520). lonitá e nurnit Zagorei. 2), lânga
Doninul 706). La stdpânirea Asanizilor
limitat numai asupra Zagore asupra podisului rasaritean,
se lasä maritime precum : Constanta,
Varna si celelalte mai meridionale in stapánirea Bizantinilor
706); deasemenea apusene ale Bulgariei,
Mai apoi Nicetas Choniates, Asanizii mai eran
multumiti al
Mysiei, ci erau hotärâti RorneHor
(Bizantinilor) mai lovitura se impreune
a Bulgarilor, precum a fost Aceasta le-a
reusit Asanizilor mai tdrziu, fiinda intind cucerirea tor asupra
Bulgarilor din apus asupra Macedoniei, unind intr'adevar
pe sau toti Românii Bulgarii din
sula Balcanica, a fost nu sa
prin pe din nordul Dunarii, cum
sustin unii istorici, ci pe din Peninsula Balcania, daca nu
voim a intelesul frazei cronicarului si
derea teritoriald a statului Asanid momentul se
aceastá ambitie. Textul spune ca Asanizii voiau
489).
2) 679).
3)
489).
www.dacoromanica.ro

34. domia "lahllor a Bulgarilor, precum a fost odinioara.,
Romeilor cea mai puternicä
Ori, Bizantinii asupra din nordul
de aceasta, pasajul despre Bulgarilor»
inseamnä Asanizii, ca peste Vlahia
Mare Balcanii rasariteni, cucerias9
dela Bizantini apusene ale Bulgariei, cele din
spre Sofia, pe care nu le stapaniau, mai
meridionale, spre Macedonia astfel intemeeze o domnie
gprecum a fost odinioarä. ; caci dacä acest pasaj s'ar interpret&
in sensul Asanizii voiau sa tara tara dela
nordul Dunarii, atunci Nicetas Choniates s'ar fi exprimat
sa uniascä domnia de dincoace cc a
hilor. de de despre Asanizi
poporul ne-a spus dela stint
Acesti Asanizi, de asemenea, nu erau numai
turii din munti, cari cetätile dela clisurile
Balcanilor räsariteni nici numai niste ciobani sprinteni, ce se
pe coaste ca caprele salbatece, cäd, ca atare, n'ar
putut realizá fapte de ca acelea de care ne vorbesc
cronicaril rnartorii oculari ai vremii. Pentru asemenea fapte
epice se cere un popor un prisos de energie,
care, de fapt, l-au avut Vlahii De unde
de cari poarta räzboaie Bizantinii mai apoi
cavalerii latini din Constantinopole ? De sigur, nu dintre
pästori ai Balcani, ci dintr'o populatie
numeroasä, populatie de cari podisul Bulgariei
Balcani. ce scrie in
Nicetas Choniates :
Impäratul nu nid o piedicä Mysia
s'o cutreere sä aseze armie de straje toate
de acolo, de 9re multe sunt de-alungul Hernului,
cele multe, mai toate pe stancoase
pe culmi acoperite n'a nimic toate acestea,
ci foc snopi de
Nici d. N. jirecek
N.
www.dacoromanica.ro

35. 29
bele ale care. i s'au se
se 487).
Dar Vlahii Asanizilor orasele Bulgariei rasa-
ritene, ca si altele, mare, unde, ce e
drept, sunt polueniti alaturi Bulgarii, de un
arab '). Forma sub care ni se estn urmatoarea:
este locuit de Vlahi de Bulgari».
mai sunt Dobrogea,. precum
pe Anchialos mai pe la Vizya, in
1095, 1164 Cronicarul Cinnamus (sec. XIII
rbind desprc razboaiele purtate de Manuil in contra
Ungurilor, scrie armata lui Batatzes, care avea ordin sa
atace pe inamic cdin spre vecine cu M. era
amai ales dintr'o imensä de despre- care
se zice au fost din Expeditia avu la
1165 Dunarea fu stânga prin Dobrogea de catre
armata
Pe and, dar, nordul mai ales in
poporul inca rar oare cum oprimat barbarii ce se
gasiau pe teritoriu - nu poate pasi, unit
t-'un stat mai mare, pe scena istoriei, ci duce o viata mai mo-
cnezate voevodate uncle de altele,
din dreapta la gurile ei la
Balcanilor, mai apoi dincolo de Balcani, dovada un
prisos de energie, in reusese, venit de
roiaca noapte, clatine din temelie imperiul bizantin sa :ie
piept latini stabiliti Constantinopole.
Despre corespondenta nu ne
ocupa ad. in rânduri Inocentiu Ill-lea
lui de originea sa romana, precum de singele
1) deocamdata dator dovada, notitele mete.
scriitorii arabi din Berlin, in timpul rdz.
boiului Constanta, au dispärut De'ndatä ce vom
sibilitatea a ne pasajul chestiune, vom reproduce
Dotrogei.
2) : Gesch. der Bulgaren. Praga 1876 p. 218.
3) Cinamus, VI § 626 ed. Migne:
www.dacoromanica.ro

36. 30
curge vinele
pondenta e aratat ca Domn al Bulgariei Vlahiei",
episcopul Vasile, ca primat al bisericii intregii
- totusi pentru noi ea are o secundard,
pornita pe de o parte din cancelarie unde
hicrurile din Balcani se cunosteau auzite, de parte
din cancelaria slavä a lui unde se cultiva amintirea
chilor tari bulgari, pe urma carora el mearga. Vestitul
pasaj, din aceasta corespondenta papala, prin care lonita e
ca descendent din vechii tari ') pasaj. de mult exploatat de
istoricii bulgari, nu numai e in contrazicere
care se face de originea a lui a
sai; nu mimai e in contrazicere toate marturiile
ale scriitorilor, dar, pe rezulta din actele
mai sus este din necesitatea ce
o simtia lonita de a-si oarecare drepturi legitime, pentru a
obtine coroana imperialä, el, fara
ilustri, din muntele Hemului. Consideram acest pasaj ca o
voita, oficialä, spre a obtinerea titlu, Pentru
prin urmare pentru corespondenta
nu are valoarea unor martori oculari ca Ville-Har-
douin, Choniates sau Ansbertus.
in partile de ale Bulgariei nu mai
la 1877 a fost acolo o compacta de Turci.
1877 o colonizare mai Ce s'a
oare massa aceasta de dup& care tara dintre
Balcani Dunarii s'a numit chestiune
toarte poate subiectul unei cercetäri ; ea
iese din cadrul articolului nostru.
Scopul nostru a fost sa izvoare contemporane
mai ales dupa acelea care au valoarea spuselor unor martori
nos audito de Urbis Romae prosapia próge.
nitores originent traxerint, tu ab eis et sanguinis generositatem
contraxeris..." Anno Hurmuzachi, Docum. vol, I p, populun
tuae, qui de se asserit desceidisse..."
v-oi. p. 3-4.
4) acest .... fratres, Petrus launitus,
de priorum regum No.
1204,
www.dacoromanica.ro

37. 31
dacä pela 1253 Rubruquis
dintre gurile Dunärii Balcani lui Asan ; cu putin
un cronicar francez, nume§te muntii de
; in izvoare
teritoriu poarta denumirea de alba., - aceasta n'a fost
o nomenclatura zadarnicál ci Intemeiaza pe existenfa
acest teritoriu a masse puternice de Români, ai caror
conducatori, de sänge ei, au sa joace un rol
destul de universala,
C. BRATESCU
www.dacoromanica.ro

38. FOLKLOR DOBROGEAN
SATUL
COLIND DE
soare,
ostrov de mare
Nascut, crescut
D'un verde d'arpus.(?)
Sus e frunza
ii umbra
Sus frunza batuta
jos rotunda
La d'umbrita lui
mi-au
Si craiovenesti.
moldovenesti
Mi-au dompi
craiovenesti
nid stäpani.
mi-si d'afla
lcea la ces' domn,
La cutare,
mi-are cocon
bun de domn.
boeri:
maica,
da
Maica-sa nu vrea
Din gráia :
El e mititel
Nu
Nici a
mari boeri:
a domni
Si a
Sä-,i bea, manânce.
Pahar ridice,
Cal bun sa 'ncalice,
Pe s'apuce,
Osti sa
Lehi sa-si
Lehi la lehegii,
Arme la d'armai,
Slugi la mari boeri.
fat-frumos
El fie
Odes Encka,
www.dacoromanica.ro

39. 33
DE
La stâlpul din grajd
murgul legat,
Flärnând, nemâncat,
Setos, ne-addpat.
Cutare
Din :
murgule, pasti,
Pasti de te
De
i'o te
Pe care de grâu,
pe buti de vin,
Teancuri de bumbac,
Topuri de postav,
Nunta mi-o fac
sä mi-o nuntesc
s'o
Murgul
Drag stapân de-al men !
De vândut, vinde
Dar adu-ti aminte
Când noi ne
Cu Turcii, cu Frâncii
Turcii pe uscat
Frâncii prund de mare.
Turcii ne
Frâncii ne'nfrânsese,
'n mare ne bagase,
Toti cai 'nnecase,
Doar en am scapat,
mi-am
Marea 'n lung 'n lat,
Crucis, curmezis;
mi-am
La mal am iesit!
Sunt eu vinovat
de N. Zamfir
m'am 'piedicat
De-o de ?
gälbioard,
Tie ti-a udat :
de caftan,
Colt de buzdugan,
cte iatagan.
Tot eu le-am uscat,
mi-am suflat
Dintr'o foc
din alta vânt,
Tie ti-am uscat :
de caftan,
Colt de buzdugan
Várf de iataganz.
Cutare
Din
murgule, pasti,
Pasti de te 'ngrasi,
eu nu te vânz
te ischitesc».
Dumnezeu
Murgul de
Drag meu,
M'ai mai ischitit
Si-an la Boboteazd
Cu cin'zeci de cai,
Cai tot potcoviti,
De
Eu, nepotcovit,
mi-am
Nainte--am iesit
ti-am :
Tie de
Mie de
Cutare, frumos
Fie !
al $coalei normale din
www.dacoromanica.ro

40. 34
COLIND DE
zare de soare,
ostrov mare
Näscut-a, crescut-a
D'un verde d'arpun.
Sus mi-e frunza deasa,
Jos mi-e umbra deasä ;
Sus märunta,
Jos umbra rotunda.
lar la umbra lui
Leagan, mi-este-un leagan,
de
Leagan de
Da'n el cine-mi sade ?
Cutare d'ochi negri
Coasa-mi chindiseste,
Cosite 'mpleteste,
Pe mare priveste.
Departe-mi :
coräghioard
si smolita,
De batuta,
De maluri trântita.
Trag coräghierii,
Cules
Trag chiuesc,
La nävälesc,
Din gräesc :
«Cutare, d'ochi negri,
din poala ta
Ori
Ori vr'un verisor,
Ori nepot de sor'
- mi-e
Nici nepot de sor,
Si e meu.
Voi, coraghieri,
nu-1
Dä dästepta
Grea v'o lua.
Vama ce v'o :
de bumbac,
Topuri de pstay,
Fir baibafir
la
Cutare, d'ochi negri,
Fie-mi !
N. Zamfir.
COLIND DE
Vad, in vad, in Bräilei
Märule cu florile d'albe !
Icea 'n yadul Dunärii
Sade-si cutare
Märule cu florile d'albe !
P'un cal vinetiu.
Sade 'n 'n
noroi genunchi.
Bate-se cu cu Frânci.
Cu Turcii uscat
Cu Frâncii prund de mare.
Se nu-1 bäturä
Turd vaduri
Dela Frânci cordbioare
Si-i 'n d'aia parte
'n d'aia parte 'n (?)
Unde sunt oamenii grasi
Cu carele ferecate
Cu sprâncenate.
Si robirä in trei zile
zile, in trei
ce plean va ?
Fi-va plean tot de
Al doilea ce va ?
Fi-va plean de fete mart
plean ce va
Fi-va plean tot de neveste
De neveste tinerele,
www.dacoromanica.ro

41. 35
Neveste coconi
Fete torturi
Vin fluerând
Din bastoane räsucind.
Cam pe urma tutulor
Vine cutare
Tot plângând suspinând
Par galben
lar cutare frate-al nostru
El din :
Taci cutare, nu mai plânge
Nu te duc
te duc
mie curtilor
nor'
Leicutä surorilor.
lar nostru
El fie
Cules
COLIND DE MARE
doamne,
de ces'doxnn bun
Ler oi leo, doamne le
Ces' domn bun cutare
Ca mi-si d'are-o mare
mare pe cutare
mi-o cere portar mare
Portar mare de la
Si'mi cere zestre cere
vii, cere mosii
Cere-si plug cu negri boi
Cu cornasi, cu pogonasi
Si-si mai cere zestre cere
mia de mioare
Tot mioare ochesoare
mai cere zestre cere
suta de cornute
Tot cornute d'ale ciute
Sus in d'albe poleite.
cere zestre cere
Cere-si zeciuri de berbeci
Tot berbeci de-aceia beci
Cu cornite
cu lâni d'albe
Sus d'albe poleite.
mai cere zestre cere
Cere-si murg, calul mai bun
Cel mai bun mai blajin
.Denseiat, de
Cum-i bun de 'ncalecat.
Dar cutare d'ochi-si negri
Ea din gueasa-mi
Ce stati frati de-asa
Voi pärinti ?
Ori de ce s'o dati ?
El v'o cere, voi n'o dati
Putinel mai asteptati
vin
Joule orile
Dumineci cu
lar cutare negri
d'alba
fata la 'nalbialä
sprâncene la
moi la rumeneala
La cân' se
Portar mare mi-o
zestrea i-o
Numai murgu nu-1 iertarä
Numai pe murgu, cal mai bun
mai bun mai blajin
De'nselat, de
Cum bun de 'ncalecat
dupä
Si
'asa-i legea din
Din din oameni buni,
Ea sä-mi fie
lonescu
www.dacoromanica.ro

42. 36
COUND DE TINERI
Ler oi leo.
Icea 'n .ceaste curti
Si 'n ceaste domnii
D'albe 'npärätii
crescut
De säditi
De 'nfloriti
Sus cam la
Prin d'albele
Mi-este"un
Verde de
Si de taf tan verde
In cine-mi ?
Cutare
Coase-mi chindiseste
Cosite 'mpleteste
Trage-si câte-un fir
Rupe ate-un
Sus
'N sprijineste
Din :
de mine
Parte mi-am avut
De taica, de maica
De frati, de surori
De domn tin erel
când m'a luat
Bine m'a purtat
Cu roche cu tinte
Cu cu cutite
Cu tinte, cu zale
Läsate pe
Cutite cu bolduri
Läsate pe
Jos cam la
Verde
Mare dant se trage
Dant
Si de boeri
Dan tul trage ?
Tânärul cutare
Cu cujba 'ntr-o parte
Cu dreapta
Cu paharu'n stânga
Cu ploschita 'n
Când se räsuceste
Sus toiag
'N sprijineste
Din :
de mine
Parte mi-am d'avut
De de maica
De frati, de surori
De doamnä frumoasa
De când m'a luat
Bine m'a purtat
Cu zäbune d'albe
D'albe de
Cu de in
Cu nasturi cuttti
Pe chiept revärsati
Cu guler de fir
Fir baibafir
Cutare erei
Fie-si sänätosi.
DE CU UN COPIL
Icea, doamne 'n ceaste curti Ceaste d'albe 'npärätii
le-o 1) Näscutu-mi-a, crescutu-mi-a
domnii Crescutu-mi-a de doi
Refrenul se repeta din doua versuri.
www.dacoromanica.ro

43. 37
Doi 'nalti minunati
De
De varfuri amestecati
La tulpinä la doi
Mi-este-un pat mare 'ncheiat
Cu de brad
Cu galbeni de fag
Dar in pat ce-i asternut ?
Scovergi verzi tot de mätase
Si-o pernitä rosioara
Dar in pat cine-i cukat ?
Doamne, ces'domn bun
Ces' bun cutare
Cu-a lui dalba jupaneasa
Cu cocon ce se
Ei dormira
Doamna din somn
Si din gueasa-mi :
Scoal'te doamne-i fi dormit
Culese dela
ne-a lins ne-a
Peste noi
Peste prune de coconas.
Domn din somn se destepta
din gur'asa-i
Culca-te, doamna, sä dormi
n'a lins, n'a
de ne-a
pometu raiului
de mär de-a scuturat
Peste noi peste-amandoi
Peste prunc de
dumneaei
Culca-te, doamnä, sä dormim
soare-o
Fetele ne-o rumeni
noastre voastre
la de
ti sä-mi fie sänätosi
Encica
COLIND DE VÄDUV
Sub aripa cerului
'n Rusalimului
dai Ieroi Doamne
Pe marginea drumului
Näscutu-mi-a, crescutu-mi-a
Crescutu-mi-un tiparos
Tiparos miros frumos
La creanga de
mi-este-un leganel
Dar in leagan cine-mi ?
Sade-si bunul Dumnezeu
ces' bun
Ces' Domn bun, cutare.
Grai icea ces' Domn bun
Cules dela Neculai Encica.
Tot Doamne, te'ntreb
capul vacului
?
Gräi bunul Dumnezeu :
Fina tu 'ntrebatu-m'ai
Cu tot dreptul
va bate pe tatä
Ficä-sa pe
Finä-su pe nase-su
pe nase-sa
D'alai capu
Iarä icea ces' domn bun
El fie sänätos.
Nins.
2) Ref renul se repetä din douä in douä versuri.
3 Chiparos.
www.dacoromanica.ro

44. Icea la
La jupân cutare
Bun gând gândit
Bun prânz prânzit
La prânz chemat
Doi, trei oameni buni
Megiasi
Tot de-ai lui vecini
De lua
casä-i bäga
Din pahar le da
Din :
Doi oameni buni
Megiasi bâtrâni
Tot de-ai mei vecini
ospätati
Putin m'ascultati
D'astä noapte mare
Putin somn somnai
Frumos vis visai
D'unde se fäcea
curtea mea
D'un lac
Punte peste el
La mijloc de lac
D'un verde ostrov
La cap de ostrov
Doi
De saditi
De 'nfloriti
Sus, cam pela vârfuri
Prin d'albele
Trec, mi se petrec
Douä
Negre rândunele
Jur prejur de
mai mititei
Jur preju de lac
38
COLIND DE FIN
märuntä
Rächitä 'nfloritä.
Doi oameni
Bea ospäta
Din gräia :
Icea ces domn bun
Ces domn bun cutare
ce-ai visat
Fost'adevärat :
D'un lac iezerel
Vinul ce l'ai ;
Puntea peste el
Masa ce-ai ;
D'un verde ostrov
Prânzul ce-ai
La cap de ostrov
Tu cu doamna ;
Sus cam la vârfuri
Prin dalbble
Negre rândunele
Nu sunt
Ci sunt
Ce-ai dat vin ;
Jur prejur de
mai mititei
Coconasi de-ai ;
Jur prejur de lac
märunta
Fini ce-ai botezat
Si cununat;
'nfloritä
Vite ce le-ai dat
Icea ces'domn bun
Ces'jupân
Fie-si sänätos.
dela Encica.
www.dacoromanica.ro

45. 39
COLIND DE MORT
Cutare voinic
La curte sluje*te
Slujeste, strujeste
De mic*or
La domn Constantin
De micsor
Cu calul de frau
Cu ploscuta 'n
Cu clondiru 'n
Cu paharu 'n dreapta
Sus
Paharul umple
La domn cä-ti
De greu ce ofta
Paharul
Pe poalä la
Pe trupsor de
Constantin
Din :
Vai, tu, dreapta
Dreapta 'nteleapta
Tu räu mi-ai
la capul meu
la trupul meu
Ca sä omori
Mie ca sä-mi
Doamna domnia
avutia
D'alba 'mparatie.
Cutare
Din gräia :
Doamne Constantin
Eu n'am
la capul
trupul
Ca sä te omor
Tie ca sa-ti
Doamna domnia
avutia
D'alba
Ci eu m'am
Peste 'naltiii munti
La mei frati
mei
Ce-or fi ?
Caii ce-si hränesc
In grajd se spetesc
Nu-i pot
Tot de mila mea
Tot eu m'am
Peste lunci cu
La de surori
Surorile mele
Ce-or fi ?
Cununi ce 'mpletesc
'N cui se vestejesc
Nu le pot purta
Tot de mila mea
de jalea mea.
Domnul Constantin
Din :
Tu cutare
Tu mai slujesti
Vasile
'mpart mosiile
Mari boeri s'or
Ei te-or därui
Cu cu
Cu doispre'ce cai
De negri ca corbii
Si de iuti ca focul
De nu-i locul
Tu, voinic cutare
Tot tu te-oi mai duce
Peste negrii rnunti
La dragi de
ca te-or vedea
Bine le-o
ce-or
L'or putea
Cu
voie bunä
Tu cutare
Tot tu te-oi mai duce
Ppste naltii brazi
La dragii frati
Ei te-or vedea
Bine le-o
www.dacoromanica.ro

46. Caii ce-i hränesc
I-or putea
Cu toti dinpreunä
Tot cu voie
Tot tu te-oi mai duce
Peste cu
La dragi de surori
Cules
Cununi ce'mpletesc
Le-or purta
Cu toate
Tot cu voie
pe cutare
sä-1 ierte.
Encica
COLIND LA PLECAREA UNOR OAMENI
BÂTRÂNI
;
Noi cu sara ;
Noua ni se face
Cam pe ;
Noi cu sara
Si cu voie
Cetase, vätase,
Scoal' din cap de masa,
Prinde-a
De dar, de pahar,
De colac de
De de vin.
frumoasä,
COLIND DE
Ler oi leo, oi, Doamne
lar cutare frate-al nostru
De dimineatä se scula
Pe ochi negri se
Cam pe ochi, cam pe obrazu
Biciu'n ca-si lua-ra '
'n grajd de piatra
murgu
[negru
pe murgu cal mai bun
Cal mai bun mai blajin
de räfturatu
Cum e bun
lar cutare frate-al nostru
De mi-1
scotea-rd
De-o zebrea mi-1 lega-ra
Tare 'n casä mi-alerga-ra
Sa-si arcul sägeata
arcul de'ncordatu
sägeata
isia-ra
Frumusel
Frumusel lega-ra
Cu atica arcului
La ciulpina calului
refren revine din versuri
21 la fereastra se
3) Particulä din necesitatile cânteculni.
www.dacoromanica.ro

47. Sub poala caftanului
d'apuca-rd
la
La peste
ziva, ziva
Si de 'n seara
fuse soare 'n
leul
De-adorrnit cu fata 'n susu
Subt o umbrä de schindufu
destepte nu se'ncrede
Sä-1 nu
Nu-s' cum murgul stränuta-rd
leul se
Prinse leul de-a
Si cutare de-al goni-ra
Nid prea mult mi-I gonia
obosia
El fäcuse cum putuse
Cu leul se-alaturase
'n puse
cu dreapta legase
Cu atica arcului
41
La ciulpina calului
Sub poala caftanuiui
d'apuca-rd
drept
De departe striga-rd
Ia iesi
De vezi ce-ai
Ce-ai ce-ai legänatu
Ti-am adus leul legatu
Viusor,
Nimeria nu-1 auzia
de-a lui
lbovnica cutare
Numai ea auzia
Drept la el se ducea
Cal din lua
preumbla
'n grajd de bäga
verde revärsa
cu din särbdtori
Cosit de surori
lar cutare frate-al nostru
El fie
Cules dela lonescu (19 ani).
COL1ND DE VÂNATOR
Ler of ')
Cutare3) voinicu
Bun cal hräneste
D'un cal ogar
S'un
Cal cu ce-si ?
Tot cu orz pisatu
La vanturatu.
Apä din ce-i ?
din nästrapd4)
Scursä piaträ
Pietrile
Ogar cu ce-si hräneste?
Cu de miei
De miei sugärei
Dela ciobänei.
,5oim hräneste?
sburätoare
Prinse mare.
1) Acest amänunt ne face bänuim o a
colindului a colindätorilor Márleanu.
2) Refren co se repetä din douä in douä
Numele celui colindat.
Cänitä lut.
www.dacoromanica.ro

48. Cutare voinicu
In grajd intra
Pe murgu bätea
Pe cap pe spate
Din gura-mi gräia:
Murgule, murgule,
Ce te-ai ofilitu
te-ai
Soim s'a netezitu.
Murgul graia-ra
Drag de-al meu
Soim s'a
C'o
Si de m'o 'ntrecea
sa slutesti
Sa urgisesti
Picere sä-mi
La ogar dai.
Din esia
Pe
Soimule, soimule,
Ce te-ai ofilitu
te-ai posmagitu?
Murg s'a netezitu.
Dumnezeu däduse
Soimul graise :
Drag men
Murg s'o
C'o sä mä
Murg de m'o 'ntrecea
Tu slutesti
Sä urgisesti
Aripa
Aripa din dreapta
Drumul ca dai
Eu m'oiu
Prin drae, gunoaie
Prin de cai.
Dumnezeu däduse
Soimul gräise :
stapâne,
Drag de-al meu
Tu vezi sä ne scoti
de climineata
42
Pe nor pe
La märul rotat
La prelungit
Acol' sä ne-asezi
Picior la picior
Acol' ne
Noi ne-om Intrecea.
Dumnezeu da
Murgul graia :
Da Doamne pe fume
Sus vânt
Senin pe
Soim
Murg sä isbutiascä.
Dumnezeu däduse
:
Doamne o ploaie
ploaie
Cu ghiatä rasneata
Murg sä
Soim sa isbutiasca.
Ei se'ntrecea-ra
Soimul sus vânt
pe
Durnriezeu däduse
Sus
Senin pe
Soim s'a
Murg a isbutit.
Cutare
Acasä vinea
La masa cä-mi sta
Murgul ca-mi sosia
Din picior bätea
Din gura-mi
Drag de-al meu
de ma mai
de preumbla.
Cutare
Afarä-mi esia
Pe murg
In grajd mi-1 baga
revärsa
In casa intra
La masa ca-mi sta
www.dacoromanica.ro

49. N'apuca sä stea
sosia
Pe zid se punea
Din gura gräia :
Drag de-al
E de mä sluteste
mä urgiseste
Aripa de-mi taie
Aripa din dreapta
Drumul ca sä-mi dai
E u m'oiu
Prin drae, gunoaie
Prin de cal.
Cutare
Afarä-mi esia
43
Ca sä mi-1 slutiasca
sa-1 urgisiasca.
Murgul graia :
Drag de-al meu
Nu sluti
bine ti-o
pe mine
Cu pe
Cu ogar de
Pe la sate rari
Pe la fete mari.
Cutare
Frate de al nostru
prea bun
Fie-si sänätos.
Cules dela Dumitru 1. lonescu
DE NÄVODAR SAU PESCAR
Oi leo feti-si 1)
Ferice-si doamne
de ces' bun
Ces' domn bun cutare
are noua feti
impletesc
La nevoade de
ImpletirA Vineri
la
uminecd 'n vas le puse
Lung pe se duse
Dete-o toanä, dete douä
'n nouä
Si nimic nu folosi.
vatafu :
mäi nevodari
toanä sä mai dati
fuse toana d'a zecea
Frumos peste prinserä
Numai
galbenä caracudä
Cam in fundul matitii
Prinse puiul luditii
Prinsu-l-au d'a bätea
Cu coada
Pe fata obrazului
Mi-1 ispitia
din gur'asa-i
Spune pui de Iudicioard
Unde-i toana crapului
Potmolul morunului
Linistea cosacului
Nu-s cum ochi-si
Cam departe, cam pe mare
Cam pe mare, cam sub
Dincotro soare rasare
Tare vine luda mare
Tot bärätând
din
Din gurä vapäi
Refren ce se din versuri.
www.dacoromanica.ro

50. 44
Läsati puiul, nu-mi bäteti
Ca el mi-este mititel
Nu sama pestelui
nici toana crapului
Potmolul morunului
Linistea cosacului
Dac'aveti nevoade lungi
Din fata pämântului
slava cerului
mine sä veniti
Peste sä
La muma chetrisului
cutare
El sa-mi fie
C. Encica
DE
Cutare cioban
El când fluera
le pornia
Joi de dimineatä
Pe nor pe ceatä
Dar unde ?
In locsor de ploaie,
Dar unde le 'nchide ?
Sub cearcän de
La use ce-mi pune ?
Un berbec lai, lai,
Lai si bucälai
Cu cornite 'ntoarse
'Ntoarse, räsucite
La poleite
ronturele
Atâtea clopotele.
Cutare cioban
Cata lua
Cata cu gluga
Si doiSprece câni
tot atelandri
Drumu-si d'apuca
Pe la sate rari
Pe la fete mari.
Duh de Mare-neagrä
La cercan vine
Da'n cercan sä
D'al berbec lai, lai
Lai si bucälai
Din :
Dub de re-neagra
Du-te'n mare, du-te
de m'oi scula
m'oi scutura
Clopote-or suna
Väi or räsuna
s'or därâma
Cutare cioban
Cân'ni o auzi
lndat'-ar veni
De prin rari
De la fete mari
Cata lua
gluga
i doispre'ce câni
Tot
de te-or vedea
goan' te-or lua
Cutare cioban
Fie-si sänätos.
dela Sandu S. Tudor
www.dacoromanica.ro

51. 45
COLIND DE CIOBAN
Ler leo
La
La colt de
Trec, mi se petrec
fete de grec
mai
Cu geana
Cu spranceana
Cu cosita
'N chip de jupaneasa.
Cutare cioban
lea i-o pazia
Din :
geana
Cu spranceana
Cu cosita
'N chip de
Ce-ai prujit cu mine
De e*ti d'a mea
Si d'a ?
Cea
Din :
Cutare cioban
Nu sunt d'a ta
Nici d'a ta
Cutare cioban
Din :
Cules dela
Cu geana etc.
Vezi tu ori nu vezi
Colo'n munti ?
Nu-s carunti de
Ci-s de
De d'ale mele.
Printre
Negre ciulpanele
Nu sunt ciulpanei
Ci sunt
Tot ciobani d'ai mei
ghegi rezemati
Ei de-or fluera
Oile-or
Peste lunci cu
Flöri de
aduna
le-or
In ghegi le-or punea
le-or tot purta
Pe la zile mari
la boboteaza
preoti
Cre§tini
Tineri
pe noi de-arandul
Cutare
Eucica C.
COLIND DE FEREASTRA
Astä mare,
Seara mare-a lui
ziva lui
s'a
Mititel
Dar ce mi-e ?
In de mi-e
De-a lui mare' bucurie
uscat frunze mi-a dat,
mi-a odraslit,
Vai mi-au
Dar si de jidani
Ei de veste prindeau
Pruncul -
Tot din vad vad
din sat sat
Si din 'n
Si din masa 'n masawww.dacoromanica.ro

52. 46
Ca sa gasiasca.
Dar Maica Precista,
Ea de veste cum prindea,
apuca,
la munte.
urca doi,
munlii la trei.
tu de-al treilea,
din jos lasa,
oditinea.
Inapoi pe urma sa.
vine sfânt Ion
Tot strigând
din :
Mai ia-ti,
la brate
Si-aide mai nainte,
trei
Trei trei
de de mir,
de-apa limpejoara.
In de apa sa-T
Cu vin bun
Cu mir sfânt miruim,
In primenim,
bun
La icoane sa-1
Sus, mai sus, sa-1
Sus, cer locuiasca,
Jos norod
'n ceste case!
din gura lui Mario G. Ruse, 19 ani.
Publicatä de C. Britescu.
Marleanu, aaezat langa lacul in apro-
pierea la sud pe Cernavoda, avea statistica dia 19 Dec.
1912, 1472 suflete. Toti locuitorii erau dobrogeni-vechi, afarä de
12 coloniati, repartizati astfel dupá local de origina : din Dorohoi, din
3 din 2 din Prahova, 2 din I din I din
din Transilvaaia. (C. B.),
www.dacoromanica.ro

53. Proprietatea imobiliarä ruralä
din Dobrogea
ConditiunHe ei juridice cum se
Un principiu de drept international public cere ca drepturile
patrimoniale fie respectate in tratatele dintre State care au ca
rezultat desmembrarea Chiar tratatul la Bucuresti,
ziva de 7 Maiu 1918, prin care ni se lua Dobrogea se
gariei, prevede, prin art. XII, acest principiu, care ar fi putut sa
fie recunoastern, o asemenea insertiune nu e
putin lucru, când vine din partea unor inamici furiosi, con-
siderau tratatele ca simple de hârtie» nesocoteau
sisternatic, ba chiar ostentativ cu toate prin-
cipiile dreptului care se când Liga Na-
tiunilor va impune norme noui, nu au sanctiune decât aceea
a fortei, a ioritätei de E deci, important :
cui i ce proportie apartine, ca proprietate
Dobrogei? pentru ca sä se mai lämurit ce de tara
s'a a se deslipi dela Rornânia a se Bulgariei
de serioase sunt pretentiunile vecinilor nostri dela
asupra provinciei noastre transdanubiene.
de a la aceastá chestiune, o
murire asupra chestiunilor juridice a preprietätii rurale dobrogene,
In trecut in prezent, o credcm ').
Organizatia originard a proprietätei rurale dobrogene
in Imperiului Otoman, (dela care Dobrogea a fost des-
1) Pentru mai Wmple trimitem pe cetitor la nostru
asupra proprietätei rurale din Dobrogea, un volum de de
aparut in tipografia din Constanta la 1907.
www.dacoromanica.ro

54. 48
lipitä pentru a fi parte României in parte Bulgariei),
spune mai cuvinte asupra conditiunei sale ju-
ridice apoi in acest
sens, conditiune s'a schimbat de in Dobro.gea-
veche de Bulgari in Cadrilater.
*
Codul proprietdtei fonciare otornan din 21 Aprilie 1838
distinge cinci feluri de pamânturi, :
1) pämânturile proprietatea plenum do-
minium, apartinând particularilor acel drept fruendi et
abutendi, care proprietatea ;
2) proprietatea fis-
cului - Beit-ul-mal, in folosinta in anume
anume indatoriri, specificate de legea
3) prmânturile (de care «vacuf»-urile):
bunurile de .proprietatea institutiunilor religioase
binefacere;
4) pdmânturile terenurile pentru uzagiul
public genere, (cum stint : drurnurile, pietele publice,
locu cultului religios etc.), sau unor anumite
orase, sate sau regh ni, (cum sunt comunale, islazur:le,
crângurile numite
5) proprietatea res nullius,
locur.le sterpe de centrele locuite,
de a deveni privata «vivificare».
Aceste categorii de terenuri, subimpart, la rândul
dupa (in : cele luate ca
impdrtite cele läsate in posesiunea
cu obligatiunea de a fix anual
Impozit proportional ce putea fi pâna la jumMatea
etc.) ; jurisdictie (civild-Kanun, - sau religioasa
-7); administratie (a fiscului, sau a ministerului
alte distinctiuni, Toate
men¡iunea categoriei sunt in registrele Arhivei
imperiale Defterhané purtând fiecare in frunte sigiliul Sul-
tanului domnitor - ordinul imperial de deschidere
-hatihumaiun,-färd ca vreo indreptare se faca in ele
deciziuni imperiale -firman, - transcrisa
www.dacoromanica.ro

55. ca Inscrierea fie simpla
inscriptiune a continutului.
Vom observa, de altminteri, dela din punctul
de vedere al chestiunei ce ne nu toate categoriile de
terenuri, pe care codul proprietätii fonciare otoman le distinge,
interes. Pamânturile au, sub acest raport,
o covârsitoare, nu pentru ele cuprind
locurile de pädurile toate domeniile ce nu
sunt proprietate nu au o destinatie
cea mai mare parte a solului din Intreg lmperiul otoman, ci
pentru (exceptând câteva mici vacuf", apar-
tinând unor gearnii), proprietatea din
Dobrogea-veche din Cadrilater sub dominafiunea
proprietate miri" - domeniul statului, - ca atare a fost
celui bulgar.
Cara cteristica categorii de (care la
private s'au incorporat do,meniului public
la epoca marilor cuceriri), este nuda proprietate - crak-
kaba» - aparfipe fiscului numai dreptul de parti-
cularilor, prezentând astf el multe asemdnäri proprietatea
noasträ emfiteoticd sau embaticarj.
Detentorii de plätesc fiscului, pentru
totdeauna, o muadjelé, schimbul titlu de
tentiune - care le folosinta, apoi, fiecare
an, din de ordinar ; ei au obligatiunea de a
pámântul, sub sanctiunea de a-1 pierde, dacä-1 lasá
cultivat consecutivi, scuzA
Desi nuda proprietate apartine statului, totusi detentiunea
imobiliard miri poate obiectul a diferite chiar
acte de dispozitie detentori persoane. E bine
teles acest din urmä caz, ceea ce se transmite prin vân-
prin actele de vointä - intical -
nu e nuda proprietate, care este rämâne extra commercium,
ci dreptul de : o a principiului
nimeni nu poate trece altuia mai multe drepturi deck are el
pe terenurile se pot altol drepturi
de proprietate - - (cum sunt arborii,
constructiunile, etc.) dreptul de succesiune la aceste bu-
4
www.dacoromanica.ro

56. 50
shiar ordinea succesorala in in
chip deosebit reglementate de legea specialä din 17 Muharem
hegirei 1284.
*
* *
Legiuirile otomane, cu toatä inextricabila br
s'au mentinut aplicat Dobrogea-veche trei ani jumätate
dupa anexare, pânä la 3 April 1882, când, legea
pentru regularea proprietätii rurale dobrogene, s'a stabilit,
chiar ei articol, principiul pe viitor, «proprietatea din
Dobrogea, de naturä, se dobânde*te, se conservä,
transmite se pierde' conform legilor vigoare România
din stânga
Reforma cu legea din 3 Aprilie 1882 e una din
cele mai insemnate prin consecintele ei pentru desvoltarea eco-
socialä nationald a provincidi noastre transdunärene.
Principiuei putem spune e unul singur :
unificarea regimului proprietätii dobrogene
i guvernul au ajuns la acest rezultat
cu respectarea tuturor drepturilor din trecut eu o in-
telegere a datoriei ce statului in
sale cetätenii.
economia legii sta rnasuri, jurul
se celelalte dispozitiuni secundare :
1. desfiintarea trnnsfor-
marea miri" proprietate ;
2. vinderea domeniilor statuiui, conditiuni avantajoase
pentru spre a se cu plugari provincia
de
In fapt, iatä s'a procedat :
S'au verificat, registrele originale, vechile titluri de de-
tentiune - - de o comisiune, la care s'a un
trimis al Arhivelor imperiale din Constantinopol, detentorilor
pierdut li s'a permis sa-*i constitue cu
martori, Tribunalelor; s'au comasat, vechile
tentiuni, s'au delimitat perimetrele in proportie cu
populatia tinându-se seamä de viitoarea lot
adaugându-li-se, in proportie, izlaz
sau de plantatie ; pe s'a procedat la parcelare, indi-
www.dacoromanica.ro

57. 51
vidualizându-se fiedrui titular, suprafata din
rificat admis sfârsit s'a vândut, treptat-treptat, loturi
mid, la 10 hectare, micilor plugari in loturi
la 100 de hectare, celor cari puteau face o mai
- dându-se totdeauna preferintä Dobrogenilor, deosebire de
nationalitate, domeniile statului, compuse din tot restul te-
renurilor de de päsune, deosebirea proprietätilor
comunale individualizarea celor private.
Mite!, Dobrogea-veche s'a putut repede
mântul päräginit, devenit cea mai mare parte proprietate
a fost pus imediat valoare de o populatiune
harnica, doritoare de progres.
* *
Cu totul altf el s'a procedat in Bulgaria, care redobândit
viata de stat alipit partea de a Dobrogei la
aceias epod, primind dela Turd proprietatea aceleasi
conditiuni juridice ca noi.
In Bulgaria s'a legiferat mult, poate chiar prea mult, dar
o al o care
ceva din vechea organizare a proprietätii, nu s'a föcut,
Administratia armatelor rusesti de ocupatiune a legiferat,
dispozItiunile ei figureazd in fruntea tuturor colectiilor
legi fonciare bulgäresti ; Soprania a legiferat ; a legif erat
guvernul prin o serie de ucaz-uri, regulamente
care au Bulgaria pu'tere de lege. Dar toatä
serie dn dispozitiuni legislative lasä conditiunea
a proprietätii, consideratd in conceptia ei. Chiar
legea din 3 1893, care se decide inlocuirea vechilor
titluri turcesti cu titluri limba legea din 18 Mai
1901, care se in cu impozit
special, sunt niste simple mäsuri fiscale, Intru titlurile
gäresti conferä ca turcesti,
dijma tot fie se percepe in fie se
ca impozit bänesc.
Aceasta starea fonciare in Bulgaria, re-
terenurile de izlazurile, pädurlle, etc care
constituesc marea majoritate a solului din regatul vecin, au
ziva de astzi tot ceea ce au fost sub :
www.dacoromanica.ro

58. 52
terenuri apartinând, ca proprietate, in perpetuitate,
statului, numai ca drept de folosintä particularilor.
Acest caracter al proprietätii rurale din Bulgaria, - asupra
nu putem atrage indeajuns atentiunea,-a fost recunoscut
de jurisprudenta Curtea de Casatie din d. ex.,
prin decizia No. 322 din 7 Septembrie 1890, stabileste, con-
siderente formale, proprietatea din Bulgaria
organizatia caracterul ei originar de din
Din in Rumelia-orientald detentiunea
a transformatd proprietate absoluta
printr'o decizie specialä a sultanului Abdul Hamid din 15
1885 ; aceiasi Curte de Casatie din Sofia, prin o decizie,
cu No. 346, din 13 Noembrie constata faptul, arittând
sultanului la drepturile statului numai ce-
din nu celor Bul-
garia deoarece- accentuiazd mentionata decizie -
aci nu s'a schimbat nimic din condifiuni
caracterul ei, mirie, din trecut.
In anului 1914, prin legea din 1 April,.
Iegiuitorul nostru a autat schimbe aceastä conditie
a proprietätii partea Cadrilaterului anexatä la 1913, condu-
cânclu-se de normele de care s'a condus legiuitorul din 1882
pentru Dobrogea-veche, de a ajunge la regim
fonciar tot cuprinsul ; dar evenimentele ce s'au desfa--
surat de atunci incoace n'au permis punerea in aplicare a legii
aceastä
Regularea chestiunii imobiliare rurale in Do--
brogea-noud ar fi trebuit sä cu verificarea vechilor
de detentiune. aceasta s'ar fi putut face, s'ar fi
ce suprafete se detin de Bulgari uzurpäri abuzive
spoliatiunea vechilor detentori turci. nevoiti sä-si lumea
cap emigreze, päräsindu-si pämânturile de
prigonirilor la care erau expusi din partea autoritatilor
onorabililor colonisti din Balcani in Cadrilater
1878. In darea s-a- de seamä asupra judetului Caliacra pe
1915, prefectul G. Georgescu (p. 62) aceastä privintä
exemplul tipic al fratilor Costoff din Poiraz, comuna Peelarovo,
prin violenta, urma statului bulgar, au des-
fiintat satul populat de Arabi, au acaparat vatra satului, tot
www.dacoromanica.ro

59. 53
boziac-ul alte terenuri libere ale statului, astfel astäzi
stäpânesc peste 2000 ha., pe and, actele
de impuneri dupä toate de proprietate, nu trebue
sä stäpanire maximum 759
*
* *
aceste lämuriri, revenim la : cui ce
proportie aparfine, ca proprietate solul Dobrogei ?
privintä Cadrilaterului e neputinlä sä deo-
un pentru motivele mai sus expuse, nu
mai putin interesant sä se proprietätei pri-
din Dobrogea-yeche, chipul cum e impdrtitä proportia
in care se de locuitorii ei, considerati din punctul de
vedere al nationalitätii de - in special de
de Bulgari.
cifre in privintä :
In 1903 proprietatea privatä din Dobrogea-veche de
ha., din care : 431.862 judetul Constanta 183.959
Tulcea.
Ea se intindere, in chipul urmätor :
JUDETELE
SUPRAFATA
Constanta Tulcea
la 0- 10 ha. 103.603 128.490 232.093
10- 25 109.180 32.326 141.506 22.,
25- 50 94.176 15.652 59.828 9.7
50-100 33.959 3.767 37.726 6.,
Peste 100
Total . . .
140.944 3.724 144.668
481.862 183.952 615.821- 100.9
Cum nu o limitä general admisä
proprietatea i mare (ca variihd dupä
fertilitatea rendimentul solului, ce dispun in
aceastä dupa alte criterip, admitem pentru
brogea-veche ca proprietate acea dela la ha., ca pro-
acea dela 10 la 100 de ha. ca proprietate
mare acea de peste 100 de ha., atunci proportia dintre cele
febri de proprietäti ar fi fost, la 1903, urmdtoarea :
www.dacoromanica.ro

60. 54
PROPRIETATE
Jud. Constanta Tulcea DOBROGEA
0/0 Ha. 0/0 Ha. 0
103.603 128.490 232.093 37.0,
Mijlocie 187.315 51.745 8.
Mare
Total
140.944 3.724
431.862 183.959 29." 615.821
Cum se vede, proprietatea proprietatea
proprietatea desvoltat
paralel
In special proprietatea trebue sä ne retie
Ea la 1903 de 939.060 ha., reprezentând o din
totalul proprietätii private dobrdgene, pe restul de
ajungea proportia de
Aceasta explica buna stare relativä a plugarilor din
brogea, numeroasele de interes public, ca
biserici, primärii, etc. ce s'au fäcut ad, din inifiativä
cursul celor 40 de dominatiune româneascd.
consideräm proprietatea dobrogeand din punctul de
vedere al nationalitätii de a proprietarilor, ea
pâned, la 1903, chipul in proportiile specificate in tabloul
ce
Propristarllor
Bulgari
Musulmani
Rull
Germani
Alte natii
Total
SUPRAFATA STAPÂNITA
0-10 ha ha. Peste 100 ha.
Dobrogea
Constanta Tulcea Constan fa Tulcea Constan
61.138 42.000 152.672 19.432 115.849 1.696 392.787
12.979 47.737 15.029 21.515 11.497 1.197 109.954
24.726 10.253 14.669 4.612 4.724 300 59284
1.818 513 908 1.390 200 - 24.828
1.771 4.876 2.579 4.160 3.301 131 16.818
1.172 3.111 1.458 636 5.373 400 12.150
103.603 128.490 187.315 51.745 140.944 3.724 615.821
Cum se vede, Românii stäpâneau, in 1903, suprafata de
392.789 ha. din proprietatea dobrogeand, reprezentând
din suprafata ei aproape treimi, pe când
www.dacoromanica.ro

61. 55
toti conlocuitorii alte origini, la un stäpaneau restul
de 223.034 ha., ceva mai
o treime, Bulgarii 109.954 ha. sau 17.9°/0.
Proprietatea mijlocie, 239.060 ha., - repetärn, deo-
sebire in Dobrogea, - se nationalitäti,
in chipul :
Nationalitatea
SUPRAFATA
ha. 25-50 ha. 50-100 ha.
Dobrogea
Constanta julcea Tulcea
Bulgari
Musulmani
Rusi Lipov.)
Germani
Total
92.412
8.183
27
15.8
8.35
1.22
3.611
212
3.631
872
539
3.031
10.591
1.15
8
54
24
25.93
3.21
71
54
36.5-
19.281
6.7
15.2
0.9
109.18 32.329 15.65 33.95' 3.76 1004
singuri stäpaneau, 172.104 ha., proprietate
sau 72 ° toate celelalte nationalitäti 66.956 ha.,
sau Bulgarii 36.544 ha., 15.A.
acum vom hectarelor de
flecare nationalitate, in 1903, la de suflete care ele
figureazd in statistica aceluias an, pentru a ce suprafatd
revine de suflet, urmdtorul rezultat :
Proprietatea Proportia
NAT1ONALITATEA Populatia
Ha. p. Ha. p.
145.228 392.787 - 2 7.046
Bulgari 41.978 109.945 - 2 6.193
Musulmani 35.964 35.964 - 1 6.550
Rusi Lipoveni) 31.119 31.119 - 0 7.978
Germani 8.210 - 2
din acest punct de vedere, deci, se gäsiau
fruntea celorlalte nationalitäti, 2 ha. 7046 m. p. de suflet.
In vom pe Bulgari de pentru
a stäpaneau fiecare ca mare pro-
prietate, care e proportia la a proprietätii raport
intreaga proprietate dobrogeand, la
care paralela ne va duce :
www.dacoromanica.ro

62. 56
Proprietate
ROMANI BULGARI
Constantal Tulcea Total ° Total
Mijlocie
Mare
Total
103.1 :
117.545
12.97 47.73
21.51
1.197
70.44329.65 63.1 392.78 39.59
privinta proprietätii Bulgarii intrec, adecä, pe
proportia numericd, dar privinta proprie-
27.9% fata de in privinta proprietatii
de deosebirea e mare in avantajul
* *
Dar datele din 1903 sunt cam vechi. De atunci incoace
petrecut fapte schimbäri de care trebue tinem socoteald.
Mai a deposedat pe unii improprietariti cari
nu s'au efectiv la pärnânturile sau n'au achitat, la
termenele prescrise de lege, anuitätile acelor ;
in cele mai multe cazuri, deposedati pentru
aceste motive au fost redate titularilor, de ce se stabileau
la pämânt se aduceau la curent plata ratelor,
imputinarea proprietätii prin deposeddri e relativ nein-
de altä parte statul a fäcut o sumä de noui
de insuratei, veterani plugari
din Dobrogea, din România-veche. Chiar anul
(1904) el a 5950 de asemenea familii (4.033
jud. Constanta 1.917 jud. Tulcea), dintre care 5864
restul de 86 de alte origini.
Prin insträinäri nici un proPrietatea nu s'a
putut de oarece la 10 ha. sunt declarate
lege inalienabile.
Multi proprietari mici, au devenit proprietari
pentru micul plugar dobrogean, in general muncitor econom,
n'a pierdut nici o ocazie când mai cumpere pämânt,
- hectare de vânzare cumpere, fie din
fie din pämânturile devenite proprietate
www.dacoromanica.ro

63. 57
la mic de
10 ha. care a fost tmproprietärit.
In ce loturile mari, de ha., ultimele
decenii, a suspendat vânzarea rezervând disponibilitätile
exclusiv la rnicilor plugari Proprie-
tatea mare, dar, n'a putut creste de teren
dela .stat, ci tot numai prin transactiile mutatiunile dintre par-
ticulari, anume ea o parte din aceiasi veche
tentiune proprietate absolutä, in
timp, ea s'a frakmentat prin mosteniri
partiale,
Toate aceste prefaceri, survenite prin jocul
firesc al au profitat, cum vom proprietatii
mijlocii, care a crescut proportii ce
se inalnesc sä fie de aproape din suprafata
a private dobrogene.
*
Recensamântul general din 1905 gäseste proprietatea pri-
vata din Dobrogea 69,536 ha., atingând cifra de
685.357 ha. (fatä de 615.821, cu doi ani 'nainte,
1903), anume :
456.197 in jud. Constanta, -
229.160 Tulcea.
proprietate se descompuneh, dupä
ambele judete in Dobrogea, precum :
JUDETELE DOBROGEA
ConstantaPROPRIETATE
Ha. Ha.
108.953 112.937 16.47 221.890
Mijlocie 207.666 98.368 306.034
Mare 139.578 20. 17.855 2. 157.433
Total 456.197 66. 229.160 685.357
prbprietatea : de 232.093,
in 1903, proprietatea mijlocie : 306.034 de 239.060,
proprietatea mare : fata de 144.668.
Sporn! de 69.536 ce semnalám mai sus pentru ace§t
www.dacoromanica.ro

64. 58
ani (24.371 ha. jud. Constante 35.201 in jud. Tulcea)
nu se vede, micH proprietati, pe care o
contra, imputinatä 10.203 ha., ci proprielatii mijlocii, care se
un spor de 66.964 ha. proprietatii
ea 12.765 ha.
Oricât de probabile ar fi oarecare deosebiri de
prima statisticd, - administrativa, cea de a
doua, -e in de cea mai mare
parte a acestui spor se prin mai sus
merate : din transferari de proprietate
acte de de particulari ; in ce
prive*te cre*terea de accentuatd a mijlocii, ea
se faptul cum am mai spus, acest
tip converg, in mersul evolutiv, proprietatea pro-
prietatea mare intr'o de plugari strângatori, cari
iubesc a cu toate jertfele, pentru
a-ii apoi pe el munca staruitoare. dovada
acestei afirmatiuni in faptul cea mai mare parte a proprie-
mijlocii e acea care trece peste 10 ha. la
partea cea mai e acea care trece de 50 ha. merge
: in prima categorie se proprietati suprafata de
264.756 ha. (175,148 in jud. Constanta 89.608 in jud. Tulcea),
a doua, mimai de 41.278 ha.
32.518 in iud. Constanta 8760 jud. Tulcea).
*
*
Recensamântul din 1905 o lucrare pur
proprietatea numai material impozabil, mi cuprinde
si nu i se poate cere date in pri-
vinta nationalitatii de a proprietarilor ; dar rezultatele pe
care le constatd, din acest punct de vedere, statistica aciminis-
trativä din 1903 ca baze serioase de pentru
viitor. Trebue numai tinem schimbarile ce au sur-
venit de atunci fie in privinta suprafetei de tre-
din domeniul public proprietatea fie in privinta
numärului de proprietari ce s'au la cei constatati atunci,
au profitat mai elementului
Nu cazuri, ar fi prea numeroase, a
pe toate, dar e notoriu in cursul acestor
www.dacoromanica.ro

65. 10-12 ani din un numär de proprietati rurale,
care au apartinut strainilor de originä, au trecut, prin mutatiuni
voluntare, in stäpAnirea Rornânilor, dupä cum e notoriu
ca in primii ani dupä anexare, vechii detentori autau
sä-si pämâniurile cu 20-30 de lei hectarul nu
gäsiau cumpärätori, acum, in cele din urmä plugarii români
câte de lei pe hectar nu gäsiau
de
Tinand de constantä crestere a propriezdtii
private din Dobrogea de progresiunea in care proprietatea
mâneascä a crescut in chip constant, putem
noastre proprietatea din Dobrogea
de peste 720.000 de hectare i cd care o
de
In fata acestei situatiuni de fapt. mai
nevoia sä ne Cine ar fi putut face, ori, cum ar
fi o sol se de
de trei pgtrimi, ca proprietate
pe care tratatele cele mai silnice mai neomenoase
Irebuc declare cd o recunosc o respectd?!
www.dacoromanica.ro

66. Prima, cea mai veche, se aflä posesia D-lui Vlädo-
ianu, secretarul primäriei din Constanta. Poartä titlul: KEin-
wohner Verzeichnis im Bereich der Deutschen Etappen-Ver-
waltung in der Dobrudscha, nach dem Stande vom Mai
Statistica locuitorilor din zona administratiei etapelor germane
din Dobrogea, dupä situatia din 15 Mai 1917. E o copie in
nuscris, cuprinde, pe coloane, globale ale natio-
nalitätilor din subdiviziuni adminisirative ale etapelor
germane. reproducem original, respectând or-
dinea in care au fost diferitele neamuri s'ar putea
ordine de preferinta, sau de simpatie, - doar
totalurile de sub coloane :
Localitatea Bulgari Turd Rugi Total
2
3
4
5
6
Constanta
Medjidia
Cara-Omer
Cuzgun
Cogealac
Total
1503
1528
555
9
1738
-
1515
311
697
7218
18243
926
28910
10780
9299
7125
4907
813
2142
35066
9457 516
6
21
6
3932
1584
6065
2937
1149
94
914
742
122
26708
31464
15388
32164
27916
35682
5333 5958 169322
1) statistica din 1 Ian. 1913, In orasul Con-
stanta trgiau 15.663 lar statistica pentru acest
alte 31 sate dlnprejur, cari sunt socotite In subzona de etape
Constanta, abia 9457! De aci ne putem da ce exod grozav
mortalitate a Indurat martira populatie In grozava
anului 1916!
www.dacoromanica.ro

67. 61
In ordinea insemnatätii numerice, prin urmare,
nalitätile se clasifica astf el, acest tablou :
I : 87.990 sau (rnajoritate
Turci-Tätari : 35.066 sau 20.71 °
Bulgari : 28.910 sau 17.000/0
: 6.065 sau 3.65
"Germani : 5.333 sau 3.15
VI Altii : 5.958 sau 3.52
A doua aceasta brosurä de opt pa-
gini, cuprinde rezultatele recensämantului dela 15 Februarie
1918 poartä titlul: cEinwohner-Verzeichnis im Bereich der
Deutschen Etappen Verwaltung in der Dobrudscha, nach
Stande vom 15 Februar 1918». Un se aflä in
d-lui Cagin dela baza din Constanta..
Pe prima se da un tablou statistic rezumativ, ca
din manuscrisul sus enit, cu oare care
rente de cifre, iar pe celelalte pagini se da statistica nationali-
pe sate. Brosura aceasta ne pune a
noaste pe deoparte teritoriala a zonei etapelor ger-
mane in Dobrogea, de alta ne posibilitatea a trage oare
care concluzii, la care cifrele, prin comparatie
tima statistica de la Ian. .st. n. 1913.
Administratia germane cuprindea intreg judetul
Constanta, plus o parte din sudul jud. la o linie
intre Dunäre lacul Razim, care ar trece spre nord
de satele : Ostrov, Aigar-Amet, Orumbei, Bas-Punar,
Slava-Ruseascd, Caugagia, Canla-Bugeac,
La nord de aceastä linie, in admimstrau etapele
bulgare. Criteriul care s'a fäcut aceastä diviziune, precum
subdiviziunile ce ni le statistica germanä, este de
economic& nu tine de noastre admi-
nistratiVe.
tabloul rezumativ al recensämantului din
bruar 1918.
www.dacoromanica.ro

68. 62
Localitatea Bulgari Turci Români Altii Total
I
2
3
4
5
6
Constanta
Cara-Omer
Cuzgun
Cogelac
Total
1502
1559
609
12
1727
21
1525
249
628
7814
18092
850
9536
5810
6175
5398
825
1708
8586
23152
19612
3040
21905
731
1
4031
1163
3450
538
685
319
1166
682
25330
31316
17852
33156
28881
2632g
5430 29158 29452 86030 5954 6840 162864
acum statistica din 15 Mai 1917 cu aceea
din 15 Februar 1918 diferentele, in plus sau
minus, ale cifrelor fie nationalitäti. Obtinem rezultatül ur-
mAtor :
Localitatea Bulgari Turd lii Total
I Constanta - -1244 - 871 +513 -1378
2 Megidia 4-31 - +3981 2 -611 - 148
3 Cara-Omer - 69 - 950 +2839 - 1 +2464
4 Cuzgun 3 + 502 - 5 -595 992
5 Cogelac -11 -151 12 592 99 965
6 Härsova - - -9003 -421 56 -9353
Total 97 -5614 +882
Presupunand ambele statistici deopotriva de rigu-
ros tabloul No. ne duce la urmAtoarele concluzii :
mai intervalul de numai luni de la un
la o a tntregii zone a
elapelor germane, de 6458 suflete, de aproape ceea
ce este surprinzAtor de mult. 2) Dacä cifrele pe na-
vedem o -crestere la Germani, Bulgari
intre cari se cuprind,' de Evrei in primul ; pe
la la Ru§i mai ales la Turci spre mirarea
noasträ. o insemnatä 3) La Germani Bulgari plu-
surile prea mari s'ar explica, dupa anumite informatii ce a-
vem, prin intoarcerea prizonierilor, dezertori din armata noasträ ;
la prin intoarcerea la cämin a unei pärti din populatia
refugiatä Muntenia. nu insä in Moldova Basarabia. Mi-
nusul ingrozitor de 9003 suflete de Romani zona
www.dacoromanica.ro

69. 63
cea mai romaneasca regiunei a Dobrogei, din de mai
precise, de-o nu ni-1 putem explica.
Un minus neexplicabil de 871 suflete se vede
zona Constantei ; pe in zona Megidiei, Cara Orneru-
lui, Cuzgunului Cogelacului s'au intors la vetrele
15 Mai 1917 de 15 Februarie 1918, in total 7914
La Turci, lipsa 5614 nu are explicare
de imigrarea, care s'a continuat se
carea Germanilor : Acesti musulmani se elimina de la sine pe
din cuprinsul noastre, fie prin emigrare, na-
talitate slaba.
acum datele statistice germane cu acelea ale
recensärnantului de la Ian. 1913, o statistica
mai noud a populajiunii Dobrogei nu avem. Aceastä comparatie
ne va ajuta cunoastem cifrele minime ale refugiatilor
geni ne facem o idee proportiei care pro-
noasträ a fost de locuitorii ei, primul de
cercetare de asemenea poate avea o
istoricd. Este evident vom face comparajia numai pen-
tru acea parte din Dobrogea, a fost administrata de etapele
recensa-
1 Ian. 1913
Dupa recensa-
mantul german
din 15 Mai 1917
.
Diferenta
147042 87990 -59052
Bulgari 27123 28910 1787
Turci-TAtari 36099 35066 1033
Rusi 7190 6065 - 1125
Germani 5840 5333 - 507
13737 5958 - 7779
Total 237031 169322 -67709
1) St. Romanski. profesor universitar bulgar, articolul
Caracterul etnografic al din volumul Die Dobrudscha", So-
fia 1918 scrie: In Dobrogea de nord cea veche), cu,toate
rile posibile pe care administratia etapelor germane le-a refugia-
tilor ca sä se la nu s'au mai malt de 40.000
(p. Ori, noi vedem numai In zona germane
numärat 15 Mai 1917 : 87.990 Români, jar 15 Febr. 1918: 86.030.
Deci: nici 40.000 nici inlesniri de etapele germane, la a
dona gäsim un de 1960 suflete credintd,
mimai la un profesor universitar bulgar se
talni I Ne putem inchipui dar ce jale ce va fi fost zona de
exterminare a etapelor bulgare.
www.dacoromanica.ro

70. 64
Prin urmare, din putin 237.031 locuitori -
razboiului erau, de ligur, mult mai multi, - teritoriul in chesti-
une numai 169.322, ceea ce reprezinta un minus
suflete, sau 28-29%, mai mult de un sfert
populatie.
La diferenta este impresionanta ! Din 147.042, ei
abia 87.990, se cu minimum 59.052 su-
flete pierdere considerabila de din totalul ; o cifra
superioara populatii a Dob.rogii, care in 1912
abia atingea 51.149 locuitori ! Aceastä diferenta considerabila se
in prin refugiul peste Dunäre
din fata salbatic, dar, oare care
prin lipsa elementelor mobilizate precum prin masacrele
de Bulgari.
La Rusi la intre cari pe Greci,
meni, etc., - deci neamuri ce aveau se ele de
gari, Turci Germani, diferenta e mai mare, cam de cinci
ori cifra mobilizatilor : cauza nu poate fi de refugiul
peste La Germani diferenta e aproape cam
din : mobilizatii. La Turci ea este
prea de 1033, diferenta ar trebui sä fie
de 3500-3600 ! De nu toti musulmanii
datoria credinta La Bulgari - caz unic -
nu numai nu se nici o dar apare un
spor de populatie - poate sporul de element mobilizabil
1912 916, - ceea ce din 15
Mai 1917 a putut inregistra mai pe cetatenii de
din Dobrogea, cari, dezertand de la datoria de
tasi, la tihna vetrelor tor. serveascä si a-
ceasta la anumite convingeri. De coneluziile ce le-am tras
numai din considerarea statisticilor, se coroboreaza admirabil cu
marturiile ce ne-au aluns la pe alte
fine, procentele la ale
nalitäti de totalul statistica
din 1912, cea din 15 Mai 1917. Evident
aci procentele privesc numai din zona etapelor
germane.
www.dacoromanica.ro

71. 65
Nationalitätile La la-
nuarie 1913
La 15 Mai
1917
Diferenta
51,97% -10,06%
Tnrci-TAtari 20,71%
Bulgari 5,56%
3,03% 3,65% 0,62%
Germani 2,46% ± 0,69
A1 3,52 -
Acest tablou si mai mult concluziile noastre de
mai sus.
acum statistica pe sate 1) a
nationalitati din zona etapelor germane din Dobrogea pro-.
mitem a o completa mai târziu cu recensämântul de Bul-
gari in zona etapelor - care cuprindea, cum s'a mai
spus, numai nordul judetului -intele noastre de a obtine o asetnenea statistica, vor fi incunu-
nate de succes.
EinwohnerNerzeichnis im Bereich der
Deutschen Etappenverwaltung in der Dobrudscha
nach den Stande 15 Febr.
Localitatea Turci Romani Total
Constanta 1502 1525 95 8586 731 25330
2 1559 249 23152 31316
3 Cara-Omer 9735 17852
4 Cuzgun 12 7814 5398 19612 1 33156
5 Cogelac 1727 18092 825 3040 4031
6 21 850 1708 21905 1163 682 26329
Total 5430 29158 29452 86030 5954 6800 162864
1) aceasti statistica se poate determina pe o cele
5ase de germane.
www.dacoromanica.ro

72. 66
No. LOCALITATEA Turd
Constanta dep, 523 1031 2666
2 Noi 132 3 -3 Azigea 19 171
4 5 112
5 Hasiduluc 6 198
6 Techirghlol 82 26 477
7 6 321 301
8 Mangea-punar 173 1
Hasancea 398
10 Omurcea 358
Horoztar 47
12 Topraisar 4 18 629
13
14
Muratanul 168
408
15 Uzumlar 221
16
17
Enge-Mahale
Osmanfaca 22
133
198
18 Ebechioi 17 5 160
.19 Abdulah 62
20 Mahometcea 199
21 Muratanul mare 7 129
22 Cogealia 307 2 281
23 Caracoium 55
24 Canara 24 ,
25 Cicracci -26 Mamaia 21 2 26
27 119 278
28 7 4 401
29 Alacap 97 14 165
30 Caratai 581
31 Chiostel 3 267
32 180
Total 1502 1525 9536
TOTAL
5129 57
55 -7 -17 -162 -71
13 -17 6
31 -74
123 4
232
9
181
212 -495 -20 -112
11 -5 -195 27
- 573
11
214 -44 9
-343 18
--274 -26
3183
10
7
2
8
17
2
32
11
2
26
6
4
16
2
7
4
43
9
8
37
3
4
3450
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
Alibci-Ceair
Endec-cara-chioi
Satu-Nou
Celebi-chioi
Mamut-Cuiusu
Seimenii-mici
Seimenii-mari
Boascic
tefan-cel-Mare
Geabacu
Facria
Cara
---
280
--9
31
306
261
149
362
110
380
812
88
442
711
752
924
174
136
261
471
12589
207
204
136
375
673
643
197
462
443
177
909
183
594
347
731
204
174
148
816
629
613
214
435
810
334
623
546
372
164
418
380
1091
560
237
837
711
752
924
174
136
280
266
www.dacoromanica.ro

73. 67
No. Turd TOTAL
Chioseler - - - - - 789
17 Chertic-Pttnar - - - 250 - - 250
18 - - - 237 - - 237
Becter - - - 92 - - 92
20 Terzi-Veli - - - 82 - - 82
21 Tas-Punar - - - 610 - - 611
22 Chior-Cismea - - - 879 - 1 879
23 Dorobantul - - - 718 - - 718
24 - - - 570 - 1
25 Saragea - - - 243 - 1 244
- - - 471 - - 471
27 Tortoman 629 629
28 Derin-Chioi - - - 158 - - 158
29 Defcea 221
30 Pestera 7 - 221 1026 - - 1039
31 lvrinez - - - 709 - - 709
32 Rasova 6 7 - 1496 - - 1509
33 Cochirleni - - - 841 - - 841
34 Cobadin 384 - 131 550 - 3 1068
35 2 1 - 805 - - 808
36 C cargea - 2 35 320 - - 357
Cerna-Voda 15 91 826 1046 - 115 2151
38 Cara-Murat 800 - 353 556 8 165 1737
39 1 - - 358 592 - 28 953
- - 21 382 - 3 387
41 Biulbiulul mic - - 288 384 - 4 672
42 Biulbiulul mare - - 245 253 - - 502
43 Megidia 107 - 1073 - 204 3656
44 2272 21 - - 85
45 Casicci - 1 - 269 - - 270
46 Agemler - - - 250 - 65 315
47 - - 2 637 - 36 675
46 - - - 229 - - 229
. . 1559 249 5810 23152 8 538
243 442 686
2 294 7 301
3 74 590 664
4 Mamuzlia 202 11 213
5 6 470 2 478
6 77 257 334
7 Cerchez-chioi 4 688 692
8 7 712 721
Demircea 466
10 65 420 485
Schender 40 128 168
12 2 7 119 755 166 1049
13 a 7 35 862 4 1018
14 Enghei 4 203 183
15 4 23 776 607 1433
16 Cazil-Murat 3 571 574
www.dacoromanica.ro

74. LOCAL1TATEA TOTAL
17 BwPunar - 333 1 - 18 352
18 Cealmagea - 1 63 22 - -19 Sarighiol 304 - 182 33 - - 519
20 Ac-bai - - 186 - - 2 188
21 Chiragi - - 372 497 - 1 87u
22 - - 4 414 - 418
23 Hagilari - 466 2 - 468
24 Cadi-chioi - 3 88 81 - 172
Deli-Oruci - 161 3 - - 164
26 - - 43 - -- - 43
27 Azaplar - - 758 9 - - 767
28 Mustafa-Aci - - 273 - 273
29 - - 43 - - 43
30 Cara-chloi - - 122 - - - 122
31 Amzacea - - 248 - 5 253
32 Mangalia 43 163 136 79 - 328 749
33 Caracicula 36 123 120 299 16 33 657
34 Copucci - 186 - 34 2 - 222
35 - 87 - 13 - 30 130
36 Tatlägeacul mare - - 127 62 - 3 192
37 Tatlägeacut mic - 304 - - 24 328
33 Gheringec 4 323 735 - 15 1
39 Ascilar - - 170 . 9 - -
Total . . . 629 6175 9735 20 685 I
CUZGUN
Ostrov 2 35 23 2100 32 2192
2 165 70 236
3 Bugeac 76 6 395 477
4 Ese-chioi 767 273 48
5 1074 23 30 1127
6 Galita 13 454
6 lia 1143 28 29 6
Pârjoaia 319 319
Satu-Nou 748 748
10 Coslugea 5 871 876
11 Lipnita 938 52 107 1098
12 Cuiugiuc 635 230 50 2 917
13 Garvan 347 263 3
14 288 102 390
15 13 30 157 200
16 Cara-Orman 599 234 833
17 Oltina 16 1761 8 1793
18 Beilicul 18 1191
Märleanul 1310
20 801 802
21 507 507
Arabagi 21 336
23 Mulciova 548 252
24 Polucci 25 337
Bac-Cuiusu 100 100
26 33 506 12 357
www.dacoromanica.ro

75. 69....,.
No. LOCALITATEA Turd TOTAL
27 Demircea - - - 119 - 119
28 Cara-Amat - - - 290 93 383
29 Bazarghian - 2 61 531 - 9 603
Ciucur-chioi - - 251 - - -31 Caranlk - 9 57 588 - - 654
-chioi 31 21 - - 839
33 - 3 93 275 - 103 474
34 Regep-Cuiusu - 314 398 304 - - 1016
35 Calaigi - - 413 92 - - 505
36 Teche-Deresi - 8 273 217 - -37 Dobrom. din vale 5 567 72 - 17 1330
38 Dobrom. din deal - 219 170 452 - 5 846
39 Teche-chioi - 1 388 300 - - 689
40 Asarlâc - 369 42 186 - 1 598
41 - 98 169 61 - - 328
42 Nastratin - 68 51 317 - -43 Adam-Clisi - 2 16 610 - 1 629
44 Cherin-Culusu 3 - 39 460 - 1 503
45 Urluia - - - 373 - 6 379
46 lusuf-Punar - - 182 - 182
47 - 19 24 212 18 273
48 Ghiol-Punar - 352 1 488 - 1 841
49 Borungea - - - 72 - - 72
Total 12 7814 5398 19612 1 319 33156
COGE LAC
mic 681 85 777
9 mare 563 59 622
3 Cara-harman 157 81 91 11 341
4 Peletlia 366 4 206 5
5 Traian 115 115
6 Tasaul 38 64 47 23 172
7 Palazul 41 83 124
8 Cavargic 204 7 211
9 Seremet 28 9 91 128
10 Sahman 117 119
jurilofca 12 113 2637 2812
12 812 126 14 952
13 Canla-Bugeac 657 277 169 1103
14 Ciamurlia de jos 1426 12 1439
15 Principefe 674 25 3 702
16 Casap-chioi 1666 19 2 1687
17 1269 10 4 1283
18 Duingi 851 158 12 1021
19 Sari-urt 1142 25 1167
20 Potur 920 1 16 15 952
21 Salva Rush 210 1173 588 1971
Beidaud 1396 2 6 1404
23 Ciamurlia de Sus 1324 2 64
www.dacoromanica.ro

76. 70
No. LOCALITATEA Turd Romani TOTAL
Camena - 572 - - - 27 599
25 Caugagia - 323 - 31 8 - 362
26 Eschi-Baba - 345 - 9 - - 354
27 - 16 - 296 - 1 313
28 Testemel - 150 60 2 - 52 264
29 Altân-Tepe 9 4 - 16 - 109 138
30 4 - 31 4 - 740
31 Cogelac 788 12 66 269 11 .24 1170
32 - 1022 - 32 2 1059
33 - 884 - 25 7 25 941
34 Râmnicul de jos - 516 - 152 - 21 689
35 Râmnicul de sus - - - 245 - - 245
36 Colilia 228 - - 27 - 255
37 - 220 381 77 - - 678
Total 1727 18092 825 3040 4031
Aigar-Amet -
OVA
378 420
2 205 126 71 - 402
3 Balgiu - - 118 118
4 Bas-Punar 25 - 272 545 9 851
5 Calfa - 6 - 330 34 370
6 - 14 208 222
7 Casimcea 282 - 797 11
8 Corugea - - 513 15 528
9 59 5 1796 20 21 1901
10 Doeran - - 511 -11 Nou - - 562 562
12 1 - 1277 37 1316
13 Hagi-Omer - 268 268
14 Haidar 1 - - 272 1 275
15 Mahometcea - - 95 95
16 Ostrov 10 935 11 957
17 Rahman - - 501 504
18 Ramazan-chioi 1 - 182 - 183
19 Saraiu 3 - 679 20 702
20 Topolog 4 - 1199 218 1426
21 Orum-bei 4 30 .417 2 10 463
22 95 504 1113 10 67
23 24 3 1752 - 32 1812
24 Ghizdäresti - - 18 577 5 600
25 Cala-chioi - 87 2
26 - - 801 - 34 836
27 1 - 744
28 Caceamac - - 314 - 315
29 Chiuciuc-chioi 3 - 88 487 - 583
Pantelimon 2 3 - 868 - 873
31 Terzi-chioi 1 5 - 280 - 286
32 1 115 158 15 - 289
33 Satu-nou - - 230
34 Clobanu 1 7 - 1546 35 1589
www.dacoromanica.ro

77. 71
No. LOCAL1TATEA
--1
-
--
1163
5
2
4
54
25
-9
682
TOTAL
35
36
37
38
39
40
41
42
Muslu
Muslu-Bei
Erchesec
Capugiu
Tichnesti
-
-
-1
21
-
-1
-
-
-192
-78
-89
-42
1708
44
405
564
185
334
474
66
21905
160
238
405
650
240
448
475
117
26329
C. BRATESCU
www.dacoromanica.ro

78. UN DOCUMENT
Se partea pe care a avut-o elementul românesc
special ce ardelean - colonizarea Dobrogei, de
boitil din
Dupä o statisticä de loan de la Brad in
1850 dupä Turci, care numärau Dobrogea 4800 familii,
cel mai numeros Românii cu 3656 familii, in
ce in rândul al - dupä Tätari (2225) -
cu 2214 Probabil la densitatea element româ-
nesc se gândeau anului 1848, in frunte cu loan
când planurile loan lonescu, agronom cu cu-
solide, proiectau de ferme model Dobro-
gea2). Cum firesc, populatia româneascd din Dobrogea
ei nationale ar cel mai mare un
istoric al acestor de anexare. Ca o modestä con-
tributie la acest capitol al culturii române§ti Dobrogea, im-
pärtä§esc in rândurile de mai jos câteva notite despre o carte
in 1874 de Constantin Petrescu,
române din Silistra» care de 13 ani de zile misiunea de
institutor la din Silistra din 1874, adia dela 1861.
Cartea, un de 79 se pästreaza
blioteca ginmaziului Maiorescu» din are
titlu :
1) Publicatä In agricole dans la plaine de Dobrodja par
ancien ilève de Roville. Constantinople,
Vezi detalii In scrisori inedite dela N. Bälcescu I. Ghica
de N. Cartojan.
www.dacoromanica.ro