1. NICOLAE IACOBI
. -PROFESOR DE FLORICULTURA
LA $COALA DE HORTICULTURA GR. II, BUCURESTI
FLORI ANUALE
s.
BISANUALE
CU 133 FIGURI IN TEXT
BLICLIRESTI
TIPOGRAFIA COPUZEANU. STR. ISVOR 97
www.dacoromanica.ro
193 1

2. IN LOC DE PREFATA
Lipsa unui tratat de cultura florilor in limba romand era
add nc simtird.
Nu numai $colile de specialitate, nu numai horticultorii
sau prolesioni$tii, dar Coate categoriile sociale cu toti corn-
ponentii acestor calegorii luati individual, simteau acest gol.
Dad la iveald aces! tratat atat de cornplect care cu-
prinde: cultura generald a florilor, innutltirea, plantarea la
locul definitiv, intretinerea $i intrebuintarea lor, precum $i
instalatiile ,si uneltele cele mai necesare in flordrie; descriind
apoi cultura speciald -a celor mai importante flori anuale
si bisanuale in a$a fel -Inc& once doritor de a avea it
floare in greidinita lui, gdseste bate sfaturile de care are
nevoe, ai Meat o faptd pentru care to asigur vei
,avea recuno$tinta sutelor de mii de suflete dornice de
"rums, dornice de a-si gasi odihna sufleteasca si tru-
peascii in ingrijirea si infrumusetarea cdminului, care trebue
srz( fie adevaratul loc de recreatie si repaos ,si care trebue
sd atraga si sa theme pe toti cei obositi de munca zilei,
la pace, lini$te si multumire.
N-tul uitat nimic: nici numirile populare ale florilor,
Wei origina lor, nici timpul de inflorire, nici culoarea sau
portal si nici intrebuintarea fiedirel flori in parte. A-i
www.dacoromanica.ro
ariital pentru fiecare timpul si modal de inmultire, pilmantul

3. 4
cel mai prielnic, expozitia si in fine tot ceia ce era necesar
attst pentru an horticallor care ar avea nevoe la un moment
dat de anumite sfaturi practice, atilt pentru toti cei ce ar,
dori sli se dedice in mod special acestei frumoase indelet-
Weir', cat ,s1 on cnrui bun si iubitor gospodar sau gospo-
dine, din orice clasti socialli ar face parte.
Prin aceste calling, cartea ti se recomandei singura tuturor
scolilor, tuturor horticuliorilor si specialistilor, ca si tuturor
safletelor gingase cari inteleg si stia, ca fericirea nu se
poate ga si, de cat de cei patrunsi de frumos si bunatate.
OCTAVIAN RATIU
Directorul .Scoalei de Horticulture gr. II
Bucuresti
www.dacoromanica.ro

4. PARTE A I
I. INTRO DUCERE
Plante le ce ne servesc la construirea unei gradini,
la ornarea vaselor 5i la diferite lucrari florale, le impartim
in 4 mari grupe 5i anume:
1. Plante lemnoase, decorative 5i florifere;
2. Plante vivace inclusiv cele bulboase;
3. Plante anuale 5i bisanuale;
4. Plante de sera.
Cei mai multi amici ai plantelor se intereseaza numai
de o anumita grupare de plante, neglijand pe celelalte 5i
prin aceasta pierd avantajele, ce le ofera alte grupari.
Viitorul insa va cere, in ce prive5te intrebuintarea plantelor,
o cunoa5tere cat mai amanuntita a acestor 4 grupari de
plante.
Plante le anuale sunt Inca prea putin cunoscute, cu toate
ca se poate spune, ca cultura ion este foarte uwara. Ele
cresc foarte repede 5i sunt putin pretentioase in intretinerea
lor. Cine nu 5tie, ca multe din frumoasele noastre anuale
se pot semana direct la locul definitiv fara man prepa-
rative. Avem plante anuale a caror inflorire dureaza numai
2 saptamani, a unora 4 saptamani; iar a altora este de o
durata mult mai lungs.
Astazi se pot numara bogate sortimente de plante anuale,
www.dacoromanica.ro
cu o multime de variatiuni, ale caror flori sunt deseori

5. 6
inzestrata cu un colorit n2inchipuit de bogat 1i armonios_
Unele cataloage sunt in parte foarte scrupulos aranjate,
dar cu toate acestea adesea nu corespunde nici pe departe
descrierea unei varietati de plante sau ilustratia demodata,
ce o insotege.
Dela pansele, cei dintai soli ai primaverii cu coloritul
for foarte variat 5i pans toamna tarziu, se randuesc spe-
ciile cu o inflorire mai scurta, pe langa cele cu o durata
lungs, can de multe ori, unele sunt nepasatoare fats de
brumele usoare din acest anotimp inaintat. Cel mai bogat
timp de inflorire este IunieIulie, incat putem vorbi cu
drept cuvant de o adevarata risipa de flori in aceste Zuni.
Ce sunt plantele anuale ci bisanuale?
Dupe durata vegetatiei, obisnuim sa clasam plantele er-
bacee in 3 grupe si anume: anuale, bisanuale si
lele iii inchee durata vegetatiei in intervalul unui an, adica
semanate primavara, infloresc in timpul verii gi mor anaintea
iernei, dupa ce au produs samanta.
Plante bisanuale sunt acelea, cari de regula nu infloresc
in anul semanarii, ci in cel urmator; infloresc bogat in
primavara sau vara 5i mor dupa coacerea seminfelor. Riguros
luat, atat anualele cat 5i bisanualele infloresc numai odata,
adica numai inteurr singur an, pe cand plantele vivace in-
floresc mai multi ani dearandul, rezistand bine gerului.
Printre anuale sunt inregimentate multe plant?, cari in Cara
for de origins, din cauza ca nu exists ierni, sunt vivace;
iar noi spre a ne putea bucura de frumusetea tor, le cul-
tivam ca anuale. De asemenea se gasesc printre anuale,
unele ce pot fi tratate ca bisanuale, cu conditia, ca sa li
se dea posibilitatea iernarii la o anumita temperature ceruta
de ele. 0 granita riguroasa nu se poate trage intre anuale
5i bisanuale, precum nici intre plantele vivace 5i semi-
arbuste, cari sunt inrudite cu arbugi. Pentru noi este sufi-
www.dacoromanica.ro
dent sa 5tim ca sub denumirea de plante anuale intelegern

6. 7
pe acelea, cari se inmultesc prin semanare primavara sau
toamna, inflorind in vara intaia a vietei lor, producand si
seminte. Nu in toate regiunile semintele se coc complect.
Pentru producerea semintelor regiunile de ses sunt prielnice;
insa majoritatea plantelor infloresc mult mai frumos si
de durata mai lungs in regiunile deluroase.
Mu lte anuale se pot semana la locul destinat, insa
semanandu-le in rasadnita, se vor desvolta mult mai vi-
viguros si inflorirea va fi mult mai bogata. Prin aceasta
cultura preparatoare se obtine frumusetea maxima a plantei
si o inflorire mult mai timpurie. Allele se seamand din
toamna la locul destinat, obtinand prin acest procedeu o
desvoltare mult mai viguroasa a plantei si o inflorire
bogata, mai timpurie, de cat semanandu-le primavara.
II. CULTURA, NMULT1REA, PLANTATUL $1
INTRETINEREA
1. Cultura.
Chiar de la semanare plantele anuale ne dovedesc ca
cultura lor este nepretentioasa si usoara, si ca in condi-
tiunile cele mai simple se pot obtine plante viguroase si
frumoase. Totus o parte din ele sunt mai pretentioase in
ce priveste cultura lor. In genere insa putem spune, ca cultura
anualelor este simpla srusoard. Cu toate avantajele acestea,
nu li se da atentia cuvenita. Aceasta observatie se poate
face atat amatorului, cat si horticultorului, cad cultura lor
restransa o dovedeste cu prisosinta. Mai ales amatorul
cu putine cheltueli isi poate impodobi gradina cu splendi-
dele flori a anualelor, fara ca sa alba nevoie de prea mari
cunostinte horticole. Horticultorul este intrucatva vinovat,
ca nu a cautat sa desvolte gustul amatorului, prin cultivarea
a mai multor specii de plante anuale, caci astfel ar fi dat ocazie
acestuia de a le vedea in floare in toata splendoarea lor si
www.dacoromanica.ro
ar fi simtit de sigur dorinta de a be poseda.

7. 8
2. Inmulfirea.
Aproape in general anualele se inmultesc prin seminte.
Ele produc seminte din belsug 5i puterea de germinatie
este foarte buns. Reproducerea fidela este in majoritatea
cazurilor foarte mare, asa ca urma5ii mo5tenesc toate call-
tatile plantelor mume. Faptul ca ele mostenesc aceste calitati
este de mare insemnatate la selectionarea florilor pe culori.
Trebuiesc selectionate necontenit pans ce varietatea si-a
atins stabilitatea intr'un grad cat se poate de Malt, caci la
intrebuintarea florilor de o culoare curata, variatiunile cat
de mici, dau o nota neplacuta. Timpul 5i felul de semanare
este foarte variat. In vederea scopului ce urmarim prin cul-
tura lor, trebuie sa ne conducem dupa diferitele calitati a
numeroaselor plante anuale, deaceea o cultura dupa un anu-
mit tip, nu este potrivita. Vom pleca totdeauna dela prin-
cipiul de a intrebuinta cele mai ieftine 5i usoare metode
de cultura, cari ne dau maximum de succes. Fiindca meto-
dele de cultura sunt variate la uncle genuri 5i specii, se
poate uza de mai multe, preferand insa pe cea mai simpla,
mai practica si mai promitatoare in ce prive5te reusita ei.
La anumite specii semanatul direct la locul definitiv este
imperios. Aceasta este in majoritatea cazurilor pentru plan-
tele cu radacini pivotante, cari nu suporta bine sau de loc
transplantatul. Uncle specii se pot semana direct la locul
definitiv, insa o transplantare le este foarte prielnica. 0,
mare parte din anuale cer o cultura mai ingrijita, adica
semanarea for sa se faca in rasadnite sau chiar in sera.
Aceasta metoda se refers mai mult la Speciile cu seminte
foarte fine 5i cari ca plantute tinere cresc foarte incet. Se
mai intrebuinteaza aceasta metoda de cultura 5i la anualele
pe cari voim sa le avem mai timpuriu in floare, de cat
cele semanate direct afara.
www.dacoromanica.ro

8. 9
a) Semcinalal la local definitiv.
Locul de semanare, unde planta trebuie sa-si sfarseasca
vegetatia, are nevoie de a fi preparat in acest scop. Mai
intai pamantul va fi bine lucrat §i ingrasat la nevoie dupa
cerintele plantei. Cu toate ca anualele sunt plante putin
pretentioase, totusi este foarte natural, ca vor creste mai
voioase, cu cat vor gasi la indemana hrana abundenta pentru
desvoltarea lor. A le da un ingrasamant hranitor este de
multe on necesar, insa nu in stare proaspata, ci descompus
aproape in forma de pamant. Ingrasamantul nedescompus
bine se da din toamna, bagand gunoiul de grajd in pamant
prin sapare adanca, lasandu-1 in felii mari, spre a degera
in timpul iernei. Pamanturile grele cer o astfel de lucrare,
cad prin acest procedeu el se prezinta maruntit in prima-
vara, parand a fi cernut. Cu cat pamantul va fi mai bine
preparat, cu atat conditiunile de semanare primavara vor
fi mai prielnice si desvoltarea plantelor va fi ideals. Specia
plantei hotaraste timpul semanatului. Unele se seamana pri-
mavare mai devreme, altele mai tarziu. In nici un caz mai
devreme, decat atunci, cand pamantul este suficient de
svantat si usor de lucrat. Un pamant Inca umed nu este
propriu pentru a se semana in el, insa in cele nisipoase
se poate semana mai devreme, ca in cele grele. Acestea
din urma nu sunt favorabile pentru semanarea unor anu-
mite specii si atunci suntem nevoiti a face semanaturile
in pamanturi ware si numai mai tarziu sa plantam rasa-
durile in cele grele. Afars de aceasta mai hotaraste data
semanarii si timpul de inflorire. Dupa cum semanam mai
devreme sau mai tarziu vom putea av2a o specie de planta
la diferite epoci in floare. Voim sa prelungim inflorirea
unei specii de anuale cu vegetatia de durata scurta, atunci
facem semanaturi consecutive la diferite intervale si astfel
vom avea o inflorire treptata a acestei specii. Inainte'
de a face semanaturi la locul definitiv, se mai marunteste
www.dacoromanica.ro
bine suprafata solului. 0 lucrare mai adanca a parnantului,
mai ales primavara tarziu se va inlatura, caci pamantul se

9. 10
va usca prea tare. Dupa ce am netezit cu o grebla bine
suprafata locului de semanat, facem sentuelte paralele mai
mult sau mai putin adanci. Departarea intre sentulete de-
pinde de desvoltarea speciei, iar adancimea for de marimea
semintei. Departarea intre sentulete variaza intre 20-40 cm.
-si chiar mai mult. liceasta metoda de semanare in randuri
la locul definitiv este preferata celei prin imprastiere, de_
oare ce planta capata distanta suficienta desvoltarii ei dela
inceput si scapam de plicticosul plivit de buruieni, caci
putem pra§i cu sapaliga foarte usor printre randuri. Tot-
deodata prin prasirea burianului se afaneaza pamantul,
Fig. 1. SAmAnarea In randuri
ceea ce e de mare folos plantei, cad aerul si caldura pa-
trund cu mai multa usurinta spre radacini.
Daca sentuletele trebuiesc mai adanci, atunci se fac cu
o sapaliga ascutita, daca nu, se marcheaza numai cu muchia
unei sipci, apasand-o in pamant. Sa nu se semene nici-
odata prea des, mai ales cand samanta are o buns putere
de germinatie. La semanat ne putem foarte usor iriela i
de multe ori, unde trebuie sä fie o singura planta an
www.dacoromanica.ro
rasarit 10-15 §i chiar mai multe. Samanta sä se imprastie

10. LI
cat se poate de unifotim in sentulete pe timp linistit, cad
find usoara, poate fi luata de vant.
De obicei se seamana dimineata sau seara, cand de
regula atmosfera este linistita. Unora le este foarte greu
de a face semanaturi uniforme, mai ales cand coloarea
semintei este inchisa sau samanta prea fins si nu se
poate deosebi de pamant. Spre a usura aceasta lucrare
se amesteca bine samanta cu o cantitate de nisip fin cernut,
de cel putin 10 on cantitatea semintelor sau acestea se
vor tavali in creta pisata, spre a se albi. Prin acest proce-
deu semanatul se va face mult mai usor, adica mai uni-
form si tot odata vom economisi multa samanta. Dupa
semanare se inveleste usor samanta cu pamant. Ca reguld
generals se reoomanda, ca grosimea pamantului cu care
se invelesc semintele, sa fie inca odata grosimea tor. Acesta
este numai tin punct de plecare, ce se refers mai mult la
semintele fine. Semintele mai mari de 2 mm. in diametru
se pot inveli cu un strat de pamant mai Bros. Semintele
mari se invelesc cu pamantul rezultat din sentulete; iar
pentru cele marunte se prepara un pamant baligaros, cernut,
amestecat cu mutt nisip. Spre a pune samanta bine in
contact cu pamantul, cand semanatura se face in pamanturi
usoare si mai ales prinravara tarziu, dupa acoperirea ei
este necesar a se apasa cu o bucata de scandura suprafata
locillui insamantat. Se stropeste apoi bine insa cu bagare de
seama, spre a nu desveli semintele. Mai favorabil este, ca
imediat dupa semanare sa se stropeasca bine si apoi sa se
inveleasca semintele, cad suprafata pamantului ramanand
afanata, umiditatea se mentine timp mutt mai indelungat.
Plante le anuale cu o crestere inalta si cu seminte mari,
se seamana de obicei in cuiburi, adica se pun in pamant
cate 2-3 seminte apropiate intre ele la o departare de
aproximativ 50-100 cm. si chiar mai mutt. Rceasta dis-
tanta este o conditiune pentru desvoltarea ulterioara a
plantei. Samanta se poate impinge cu degetul in pamant
www.dacoromanica.ro
la adancimea necesara in forma de cuib.

11. 12
Semanaturilor ce se fac prin imprastiere, Ii se va da mai
multa atenfiune, cu cat seminfele sunt mai fine. Suprafafa
pamantului trebuie sa fie foarte bine marunfita si netezita,
semanand cat se poate de uniform si nu prea des. Invelirea
seminfelor se face cu un strat subtire si uniform de pamant
humos, bine descompus si foarte nisipos. 0 apasare usoard
cu o scandura a suprafelei insamantate este necesara, spre
a veni semintele bine in contact cu pamantul. De ad in
colo avem grija, sa mentinem semanaturile umede, prin
stropire usoara si regulata.
Etichetarea corecta a semanaturilor nu trebuie neglijata
niciodata, notand totdeodata si data semanarii. Foarte im-
portant este etichetatul speciilor si mai ales mulfimea de
varietafi.
b) Semdnatal pe brazde pentra obtinerea rasadalui.
Semanatul pe aceste brazde anume preparate se deose-
beste de cel la locul definitiv, caci se seamana mai des
si plantele (rasadul) de aci se replanthaza, uncle avem
nevoie pe distanfe mai mari. Brazdele acestea se Mc
in locuri adapostite, primavara dupa incetarea brumei sau
in timpul verii cand solul poate sa se incalzeasca repede,
se cere ca pamantul sa fie permeabil si humos. Adaposturile
se pot face din garduri vii, iar pamanturile lipsite de cali-
Valle de mai sus, se vor imbunatafi. In regiuni uscate se fac
potecile din jurul brazdelor mai inalte de cat suprafafa
for sau se imprejmuesc cu scanduri.
In ce priveste ingrijirea semanaturilor f acute in aceste
brazde, sunt unele observatiuni de facut. In primul rand se
va fine o umiditate constants a suprafetei semanate, caci
fara aceasta nu vom avea o rasarire uniforms. Semand-
turile, cari se fac din luna Mai pans in Iulie, trebuiesc tn-
brite contra razelor solare prea tari, spiv a evita o uscare prea
repede a pamantului si a preveni astfel distrugerea seminfei
www.dacoromanica.ro
in plina germinafie. Imediat ce plantele au inceput sa rasara,

12. 13
lise va da lumina suficienta, spre a se putea desvolta
normal. Trebuie sa fim atenti, ca pasarile sa nu culeaga
semintele, sobolii sa nu distruga semanaturile prin musu-
roaiele si gangurile lor, iar furnicile sa nu stranga semintele.
In pamanturi pline de coropisnite sa nu se faca semana-
turi, preferand mai bine semanarea in cutii. Brazdele cu
semanaturi se vor tine curat de buruieni. Cand semanatura
a exit prea deasa, se va repica, adica rarim micele plante
cat de curand, spre a obtine mai tarziu plante viguroase.
c) Senicinatal in rlisadnip.
Prin luna Martie incepem cu semanatul de anuale in
rasadnite calde; iar pe la inceputul lui Aprilie urmam in
-
G
`11 itESCO,
Fig. 2. Rasadnita calda gata de semanat.
cele reci. Pana la jumatatea lunei Mai obtinem plante bine
desvoltate, bune de plantat afara la locul definitiv.
Modul cel mai intrebuintat la semanare este prin im-
prastiere, insa la uncle specii se intrebuinteaza cu mult suc-
www.dacoromanica.ro
ces 5i cel in randuri. Semanaturile de regula se repica si

13. 14
locul din rasadnita trebuie bine intrebuintat. Semintele
se invelesc ceva mai subtiri ca afara, cu un strat de pamant
humos bine ,putrezit si amestecat cu mult nisip. Se apasa
deasemenea suprafata insamantata cu o scandura si nu se
uita etichetatul. Pand la incoltirea semintei se poate tine
rasadnita umbrita sau chiar in intuneric. Imediat dupd ra-
sarirea plantelor trebuie sa se is de pe giamuri in timpul
zilei, orice acoperamant, care ar impiedica patrunderea lumi-
nii in rasadnita. In timpul noptii rasadnitele se invelesc cu'ro-
gojini sau obloane. Pentru a impiedica lungirea plantelor, pe
Tanga lumina cat mai multa e nevoie si de aer cat mai mult.
lAerul intareste plantele si face ca tesutul for sa fie mai re-
zistent. Lipsa de premenire a aerului favorizeazd desvoltarea
tuturor boalelor, care ga'sesc in aerul inchis si umed din ra-
sadnith' mediul cel mai prielnic pentru desvoltarea Tor. De
aceea on de cate on timpul ne permite, trebuie sa dam aer.
Pe timp friguros se da aer mai putin. Cercevelele se
ridica la un capat numai 3-5 cm. si se tin deschise cam
2-3 ore intre 11-2 la amiaza, totdeauna din partea opusa
vantului, pentru ca plantele sa nu fie lovite prea tare de
curentul rece al aerului de afara.
Pe masura insa ce timpul se incalzeste, cercevelele se
ridica tot mai sus si se tin mai mult timp ridicate, pentru
ca sa intre cat mai mult aer in rasadnita.
Ridicand cercevelele intotdeauna numai dela un capat,
observam, ca plantele can cresc sub partea care nu se
ridica, incep sa se lungeasca, pentruca aerul nu ajunge
bins la ele. Din aceasta cauza este necesar, sa se ridice
cercevelele alternativ, cand de la un capat, cand de la
celalalt, pentru ca toate plantele sa fie suficient de aerisite.
Aerisirea mai are si rolul de a scobori temperatura ingra-
madita in rasadnita. Cand razele soarelui au provocat
ridicarea temperaturei prea tare, o facem sa scada imediat
printr'o deschidere mai mare a .cercevelelor.
Cu cat vor avea mai mult aer, cu atat plantele vor ui
www.dacoromanica.ro
mai s4natoase. Nu tot asa S2 poate spune de lumina: cu

14. 15
toate ca este foarte necesara asimilatiei plantelor, excesul ei
poate fi foarte vatamator. In timpul iernei nu avem sa ne
temem de un exces de lumina; primavara insa, cand soa-
rele straluceste cu putere, face sa se ridice temperatura din
rasadnite la peste +400 C., putand usor sa opareasca si sa
arda tesuturile delicate ale plantelor plapande crescute sub
geam. Cand soarele e prea puternic, impiedicam patrun-
derea luminii prea vii prin geamuri, pe cari le umbrim cu
Fig. 3.-- Aerisirea rasadnitei prin ridicarea alternative
a cerceveldor.
pae, ostrete sau le stropim cu noroi sau var. Din cauza ca
primavara timpul se schimba repede, umbrirea se face in
asa fel, spre a o- putea inlatura imediat, ce vedem ca cerul
s'a inorat. Umbrele se pun de regula intre orele 9 $i 10
dimineata si se tin pane la 3-4 dupe amiaza, c'and taria
www.dacoromanica.ro
soarelui se mai potoleste. Fireste ca, dace in acest interval
cerul se inoreaza serios, umbrele se vor inlatura.

15. 16
In cultura la rasadnita pe pat cald udatul se face cu o
atenfiune mai deosebita. In special trebuie sa ne temem de
umezeala prea mare, care poate provoca putrezirea plantelor.
Pentruca balegarul in fermentatie produce vapori multi de
apa, vom uda mai putin in rasadnitele de curand facute si
mai mult in cele mai vechi. De asemeni pe timp rece se uda
mai putin, iar pe masura ce temperatura se ridica, trebuie
sporit ,ci udatul. Se va uda deobiceiu dimineata intre orele
10 si 11, pentru ca plusul de umezeala sa mai dispara si
plantele sa se svante in timpul, cat cercevelele sunt ridicate.
Apa pentru udat trebuie sa aiba temperatura cat mai apro-
piata de aceea din rasadnita. Daca apa este prea rece o
incropim cu pufina apa calda. Stropitul mai abundent se
face in partea de sus a rasadnitei, care se usuca mai repede,
mai cu seams atunci cand e mai inclinata. Partea de jos
e intotdeauna mai umeda, pentruca atat picaturile de apa
cari se preling pe sub geamuri, cat si apa de Ia udat care se
scurge pe pamant, yin la vale. Pe Tanga aceasta si umbra
pe care o arunca peretele rasadnitei, tine pamantul mai umed.
Nu trebuie nici odata sa asteptam ca plantele sa se ofi-
kasca, spre a le uda, ci cand pamantul a inceput sa se
usuce la suprafata. Semanaturile si plantele tinere se uda
mai putin, insa mai des si cu stropitoarea cu ciur, pe cand
cele mari, mai rar si mai abundent.
d) Semanaturile in sera.
0 parte din plantele anuale sunt mai pretenfioase si ele
trebuiesc &emanate in rasadnite calde sau cel mai avanta-
jios in sera, de oare ce supravegherea e mult mai usoara.
In sera se seamana toate anualele cu seminte foarte fine
si a caror desvoltare e foarte inceata numai cand sera ne
lipseste, vom semana la rasadnita calda. In sera se poate
incepe cu semanatul de prin luna Ianuarie si chiar mai
devreme. Toate semanaturile se vor face foarte constiincios,
www.dacoromanica.ro
adica, se vor intrebuinta vase foarte curate, ca: cutii, ghivece

16. 17
sau altele. Fundul vasului va fi prevazut cu gauri, pentru
ca apa de prisos dela udat sa aiba o buna scurgere. Peste
aceste gauri se pun cioburi de ghivece, in asa fel, ca apa
sa se poata scurge cu multa usurinta. Ca compozitie buna
de pamant se intrebuinteaza in genere un amestec de pamant
de balegar bine putrezit, cu un adaus de pamant greu (ara-
tura) si nisipul suficient. Vase le se vor umple bine si uni-
form cu pamant, lasand 1-2 cm. liber pans la suprafata
lor. Semanatu1 se face cat se poate de uniform prin im-
prastiere si apoi invelim semintele cu un strat foarte sub-
tire de nisip fin cernut. Vase le cu semanaturi se uda cu
stropitoarea cu ciur foarte fin, spre a nu spala semintele
§i numai atat, cat este nevoie de a mentine o umiditate
constants. Pans /a rasarire se tin vasele cu semanaturi umbrite
si uncle se acopar chiar cu Beam. Dupa rasarire se indepar-
teaza geamurile si se da lumina si cu incetul se obisnueste
rasadul cu aerul. Udatul depinde de temperatura serei, de
vremea de afara si de cresterea rasadului. Cu cat cresterea
plantelor e mai inceata, cu cat vremea e mai rece si no-
roasa, cu atat vom uda mai putin. La o crestere vioae, pe
soare si caldura, e nevoie sa udam mai abundent si sa
stropim plantele pe frunze peste zi. Printr'un contact bun
cu aerul si lumina necesara, plantele vor fi ferite de a se
lungi sau a ramane plapande. Procedand astfel cu ele, va
fi usor, sa le scoatem mai tarziu la rasadnita, und2 obis
nuite complect cu aerul, vor fi plantate prin luna Mai la
locul destinat. Prin luna Aprilie pe timp frumos inlaturam
geamurile intai temporal, numai ziva §i apoi de tot, cand
nu mai ameninta temperaturi prea scazute, spre a fi plantele
bine aclimatizate in vederea plantarii. De regula, pans la
plantarea afara, toate semanaturile facute in sera se repica
odata 1i apoi se pun la ghivece mici si la nevoie se mai
schimba in altele mai mari.
www.dacoromanica.ro
7

17. 18
e) Repicatul rasadului.
Sub aceasta denumire intelegem rarirea rasadului des,
spre a-i da un spatiu mai mare, unde el se poate desvolta
in voie mai departe. In west scop sccoatem cu atentie tot
ragadul sau numai pe cel de pe locul unde e prea des, trans-
plantandu-1 pe distante, ce ar prezenta spatiu suficient pans
la plantarea la locul destinat.
Unele anuale au nevoie dupa o repicare, sa fie puse la
ghivece mici pana ce le plantam, unde dorim. Distanta de
repicare intre rasaduri depinde de scopul ce-1 urmarim si de
desvoltarea inceata sau mai repede a plantei. De obiceiu,
aceasta distanta variaza intre 3 si 10 cm. Pentru repicat, se
6,0
L.-1
Fig. 4. Cutie pentru repicat rasadul.
prepara rasadnite, ca si pentru semanat sau se intrebuin-
teaza cutii din scandura de brad. Marimea cea mai potri-
vita a acestor cutii ar fi de 60 cm. lungi, pe 30 cm. late si
de 5-8 cm. inalte, prevazute la fund cu vre-o 3-4 gauri
de cel putin 2 cm. in diametru, foarte necesare pentru
scurgerea apei. Repicarea in cutii este mai mult in uz in
sere si pentru usoara mutare a rasadului din rasadnita in
rasadnita.
Prin repicare (rasadire), plantele iii inmultesc radacinile,
asa ca prinderea for la plantarea la locul definitiv va fr mai
usoara. Fiind puse la oarecare departare unele de altele,
primesc lumina si aer mai mult, care le fortifica si le fac
sa ramana mai scurte si mai viguroase. Daca nu se rasa-
www.dacoromanica.ro
desc, plantele se lungesc mult, cresc slabe 5i galbene. Rasa-

18. 19
direa la rasadnite trebueste sa fie facuta pe un timp linistit
$i caldut. Temperatura de afara va fi cu mai multe grade
deasupra lui 0 grade, pentru ca plantele tinere sa (nu,
sufere, cat vor sta descoperite. Rasadnita in care se vor
repica plantele, trebue sa fie preparata cu cateva zile mai
inainte, pentru a fi calda in momentul cand se va face
lucrarea. Tinerile semanaturi se scot Vara pamant, insa cu
bagare de seams ca sa nu li se rupa radacinile. Numai
radacina principals cand e prea lungs, se scurteaza, caci
o predispune la ramificare $i o ferege de indoire la repicat.
Cu un mic beti$or numit saditor, in forma de creion ascutit
in grosime de 1-2 cm., se fac gaurile in pamant, in care
se introduc in voie $i drept in jos, radacinile rasadului pans
la ootiledoane; adica pans in primele doua frunzulite.
De observat este, ca radacina principals sa nu se indoae
si sa se apese pamantul in jurul plantelor tot cu saditorul,
pentru ca radacinile sa is bine contact cu el. Se poate in-
trebuinta si degetul aratator in loc de saditor, de oare ce
pamantul preparat din rasadnita este foarte afanat.
Rasaditul este bine facut, cand pamantul a fost indesat in
aka fel, ca radacinile plantelor sa nu ramana in goluri. Acest
lucru se poate constata, cand tragem de plants, ea opune
rezistenta.
Dupa rasadire plantele se stropesc $i se acopera cu cer-
cevele, tinandu-le inchise, vre-o 2-3 zile pans cand au
inceput sa-$i formeze radacini noui. Atunci incepem sa le
dam aer, la inceput putin $i din C2 in ce mai mult.
Rasadurile din rasadnita raman de regula ad, papa
ce s'au imputernicit bine $i a sosit timpul de plantare; cele
repicate in cutii se pun in majoritatea cazurilor la ghivece
mici si chiar uncle specii au nevoie de a se schimba in ghi-
vece mai mari.
La rasaditul in cutiile descrise mai sus Se procedeaza
la fel ca in rasadnita. Pamantul intrebuintat poate fi ceva
mai substantial, ca la semanare. Dupa ce eutia a fost corn-
www.dacoromanica.ro
plect repicata, se uda usor $i apoi se pune in sera sau in

19. 20
rasadnita. and- la unele specii avem in vedere un at doilea
repicat, it facem pe cel dintai mai des sau repicam 3-4
fire la un loc, pe cari le despartim la rasaditul urmator. Prin
acest procedeu se face si economic de loc in sera, intriun
timp cand e foarte pretios.
1. Udatul acestor rasaduri se face cu atentie, caci de pre-
ferat e o uscatura trecatoare, de cat o umiditate prea mare,
care be poate fi foarte daunatoare. Cand pamantul e prea
uscat, rasadul se vestejeste, dar cand e prea ud, el cade,
adica ii putrezesc radacinile. Din aceasta cauza pe timp
noros se uda foarte putin. Mai de preferat e sa lasam
rasadul mai uscat, de cat sa-1 udam prea mult, caci planta
va cauta, sa-si echilibreze situatia prin inmultirea radacinilor.
Printre rasadurile cu o erestere ineeata se va afana pa-
mantul cu un betisor ascutit, spre a putea patrunde aerul
si caldura cu mai multa usurinta in el. Rasadul acesta astfel
tratat va creste mult mai viguros.
Cine are timp si loc, sa-si repiee rasadul! Fiecare planta
iii formeaza o radacina mult mai bogata si bine ramificata,
decat ar putea-'o face la locul semanat. Cu cat rasadul va
parasi mai devreme locul unde a fost semanat, cu atat mai
bine pentru el.
f) Inmultirea prin buta,si.
La unele dintre plantele anuale si bisanuale se obisnueste
si inmultirea prin butasi. Sub aceasta denumire intelegem,
punerea spre inradacinare a unui lastar nici prea crud,
nici prea copt. Lungimea lastarului variaza intre 5-8 cm.
El se fasoneaza, taindu-i frunzele de la baza de langa
muguri, iar pe cele urmatoare le reducem de la o treime
pana in jumatate din lungime, in cazul cand sunt prea maxi.
Vistfel lastarul preparat se repica la fel ca rasadul in
nisip curat, daca se poate chiar spalat, fie in ghivece, cutii,
in inmultitor, in sera, sau chiar in rasadnita, preparata
www.dacoromanica.ro
in acest scop. Butasii se repica la 3-4 cm. unul de altul,

20. 9
bagandu-i numai atat de adanc in nisip, cat au nevoie sa
stea drepti. Apoi se uda bine. Fie in sera sau rasadnita, ei
trebuie tinuti cu aerul inchis ; adica nu vor fi pusi in contact
cu aerul liber, pans ce nu s'au inradacinat, la fel cum s'a
(procedat cu inradacinarea rasadului, insa cu deosebirea
ca inradacinarea butasilor va dura mai mult, cam intre una
A
Fig. 5. Un lastar fasonat si altul cu radacini (butasi).
pang 1E1 doua saptamani. In acest timp S2 va avea grija
sa se mentina echilibrul intre evaporatia lastarului i absor-
batia ape' din nisip ; adica, daca nisipul se va usca, butasul
se vestejeste si daca e prea umed, putrezevte, caci el na
poate evapora decat o anumita cantitate de apa, mai ales
daca aerul din sera sau rasadnita e deasemenea tare umed.
Butasi: s( vor umbri pe soare, insa nu prea tare, spre a
nu opri asimilatia clorofiliana.
CEnc se observa, ca butasii au inceput sa creasca, e
dovada, ca s'au inradacinat. Atunci ii scoatem cu atentie,
caci radacinile sunt foarte fragile si ii punem la ghivece
www.dacoromanica.ro
mici ii aceeasi compozitie de pamant, cum se intrebuin-

21. 22
teazu la rasadit. Asezam ghivecele cu butasi prinsi unul
lang,i altul intr'o rasadnita calda sau rece, dupa anotimp,
tinandu-i cu giurgiuvelele inchise cateva zile, apoi ii obis-
nuin trepta: cu aerul la fel ca pe rasadul repicat.
Ir. undo cazuri, aceasta metoda de inmultire e de preferat.
Cu toate acestea ea e o exceptie si se aplica numai cand
dorir sa avert_ o uniformitate in crestere sau in culoarea
Butasul mosteneste calitatile plantei mume si din
acest punct de vedere e pacat, ca pe aceasta cale nu se pot
inmulti multe plante anuale. In acest stop se aleg plantele
cu calitatile dorite: le taiern tulpinele florale gi prin aceasta
-provocam o lastarire noua, care ne va servi pentru in
multire. Udandu-le abundent si dandu-le ceva ingrasa-
minte se vor obtine multi lastari vigurosi.
Cam prin luna August dispunem de suficienti lastari
vigurosi gi destul de lungi pentru butasit.
Inainte de a face butasi, se prepara o rasadnitd' rem;
adica neincalzita cu balegar, la fel ca pentru semanat,
cu deosebirea, ca peste suprafata neteda a pamantului se
adauga un strat de nisip curat in grosime de vre'o 3-4 cm.,
pz care it netezim gad presam cu o scandura. Pe el tragem
linii paralele la distanta de 4-5 cm. intre ele gi sadim
pe acestea la 3-4 cm. butasi, nu mai adanc de cat au
nevoie de a sta drept in sus. Cand s'a terminat cu saditul
butasilor, se uda bine cu stropitoare cu un ciur fin si se
pune peste rasadnita giurgiuvelele, care trebuie sa se aseze
bine pe tocul acesteia. Astfel vor sta giurgiuvelele pans ce
butasii vor face radacini, and umbra usoara contra razelor
solare prea tari, presarand pe geamuri pae sau altceva. Se
stropeste dupa nevoie, adica nu lasam butasii sa se venter
jeasca, ci ii mentinem in stare proaspata pans la inrada-
cinare, evitand insa umiditatea prea mare, care provoaca
putrezirea. Dupa inradacinare se da treptat aer si lumina
suficienta, inlaturand dupa un scurt timp pi giamurile. Cand
butasii si-au format o radacina bogata se pun la ghivece
www.dacoromanica.ro
mici si se tin cateva zile intr'o rasadnita inchisa. Dupd

22. 23
obisnuirea butasilor cu aerul liber, indepartam giurgiuvelele
de tot, lasandu-i astfel pans toamna, insa avem grija sa--i_
ferim de brume. Iernarea for se face intr'o sera rece cu o
temperature de +30 pane la +6° C. In tot timpul iernei,
se uda foarte economic.
Pela inceputul lui Februarie putem face o noua serie
de butasi, proveniti dela butasii din August. Prinderea
acestora se va face in sera, in inmultitor, adica pe pa-
turi calde cu nisip. Mai tarziu S2 poate face inradacinarea
butasilor in rasadnite calde, la fel ca in timpul verii.
g) Cultura timpurie.
De multe on se naste cerinta, ca unor plante anuale pro-
price pentru a le avea mai devreme in floare, sa le facem
o cultura preparatoare, spre a le putea planta inflorite la
locul definitiv. Cultura preparatoare depinde da pretentiile
speciei si de timpul de plantare.
Pentru plantarea in primavara e nevoie, ca cultura prepa-
ratoare sa se face sub Beam, in sera sau rasadnita; iar
pentru plantarea de vara semanatul se poate face in rasad-
nita rece sau pe brazde afara.
Cultura acelor anuale, pe cari voim sa le avem in Hoare
pe la jumatatea lui Mai, se face la ghivece si inmultirea for
se incepe pe la inceputul lui Februarie. Cand rasadul e
destul de mare se pune la ghivece mici. In majoritatea ca-
zurilor se simte nevoia de a le schimba in ghivece mai marl,
cam cu 3-4 saptamani inainte de a fi plantate la locul
destinat. Schimbatul e necesar atunci, cand radacinile plantei
ajunse la marginea ghiveciului au inceput sa se pasleze,
adica formeaza o tesatura alba deasa. Pentru a .putea :on-
trola starea radacinilor, scoatem ghiveciul. Intoarcem planta
cu ghiveciul in sus, ciocanim marginea acestuia de tocul
rasadnitei si planta va esi usor din ghiveciu. Dupe control
www.dacoromanica.ro
se pune planta iar in ghiveciu, la locul de unde a fast

23. 24
scoasa. Paslirea tare a radacinilor provoaca o stagnare in
cresterea plantei.
Pentru o desvoltare viguroasa a plantei se mai intre-
buinteaza in dozaj2 slabe odata pe saptamana ingrasaminte
lichide, atat natural, cat si chimic. Ficestea accelereaza malt
cresterea plantelor si le mentin sanatoase.
Cultura preparatoare a plantelor in ghivece e un procedeu
sill si-1 intrebuintam mai mult la anualele, cari nu iii tin
destul de bine pamantul pe radacini la transplantat. E mult
mai avantajos, daca cresterea plantelor pans la plantarea
la locul definitiv se poate face direct in pamantul rasadnitei,
caci aceasta e mult mai simpla si mai ieftina.
3. Plantarea anualelor la locul definitiv §i
intretinerea tor.
a) Prepararea terenulai.
Locul de plantare destinat anualelor, trebuie sa fie Iucrat
cu ingrijire si pamantul
necesare desvoltarii lor. In genere, anualele nu sunt plante
pretentioase, dar col putin sa indeplinim in masura Iarga
conditiunile de mai sus. Un pamant de grading normal e
mai mult cad suficient, caci sub denumirea aceasta inteiegem
un sol hranitor, care in fiecare an primeste o cantitate
de ingrasamant sub forma de qunoiu de grajd putin des-
compus, ca compensatie justa in schimbui color extrase de
catre plante.
Toamna tarziu, dupa ce vegetatia s'a incheiat, curatim
terenul de resturile de plante si incepem cu raspandirea bale-
garului sau daca ne sta la dispozitie, un compost substantial.
Intrebuintarea gunoiului de grajd in stare proaspata nu
se recomanda. E foarte favorabil, a se da pamantului
necalcaros la fiecare 3 ani o mica cantitate de var in forma
de praf. Saparea adanca a pamantului se face de regula
www.dacoromanica.ro
toamna si iarna numai cand acesta nu e inghetat. Cu aceasta

24. 25
ocazie ingra$amintele impra$tiate deasupra parnantului cad
dedesubt $i totdeodata avem grija sa indepartam buruienile
vivace, mai ales pirul. Sapatul se face mare, adica pamantul
ramane cum a cazut din cazma fara a se grebla, spre a
se aerisi bine $i degera adanc. Pamantul astfel tratat
pe langa adaugarea ingrasamintelor necesare, se imbrinata-
te$te fizicege intr'un mod ideal, de oare ce primavara se
prezinta atat de maruntit, incat pare cernut.
Compostul $i balegarul putred insa se impra$tie iarna,
spre a fi bagat printr'o sapare u$oara in pamant prima-
vara. Inainte de a incepe plantarea anualelor pe razoare,
se saps pamantul u$or sau se grebleaza energic, nivelandu-I
totdeodata.
b) Plantarea.
Data plantarii depinde de regula de vreme, caci cea mai
mare parte din plantele crescute la rasadnita sunt foarte
sensibile racirea brusca a atmosferei $i mai ales la
la
bruma. Cu toate Ca uncle anuale suporta bine raceala $i
chiar brumele usoare, se recomanda, a nu se incepe prey
devrerne cu plantarea Ia locul definitiv. In regiunea de $es
se poate incepe cu plantarea pe la jumatatea lui Aprilie,
daca vremea e 'favorabila ; iar in regiunea de deal cam pe la
jumatatea lunei Mai. In pozitii adapostite, expuse Ia soare,
putem planta mai devreme, ca in cele neadapostite, reci sau
in pamanturi grele. Dupa ce pamantul s'a desghetat corn-
plect, s'a svantat bine $i a fost *runs de caldura solara,
atunci abia ineepem cu plantarea anualelor. Plantele bisanuale
se planteaza la local definitiv toamna sau primavara devreme,
de oare ce temperaturile scazute nu le fac nici un rau.
Toate plantele anuale, ce urmeaza sa fie plantate la
locul definitiv pe razoare, trebuiesc sa fie scurte i vigu-
roase, in nici un caz slab2 $i lungi sau neaclimatizate su-
ficient.
www.dacoromanica.ro
Cu o zi inainte de plantare se uda rasadul patrunzator,

25. 26
spre arsi putea tine cat de mult pamant pe radacini. Prin
west procedeu avem mai multa garantie de prinderea rasa-
dului 5i de cregerea lui voioasa mai departe. E Teooman-
dabil, de a beneficia de o vreme favorabila plantarii, tidied
de o zi calda noroasa. Altfel suntem nevoiti a alege orele
tarzii dupa masa, ferindu-ne de soarele prea tare 5i mai ales
de vanturile uscate.
Plantarea pe razioare se face cat se poate de regulat 5i de
Fig. 6. Plantarea si udarea rasadului.
ingrijit, menajand totdeodata radacinile rasadului. Canti-
tatea de rasad scoasa din rasadnita nu trebue5te sa fie prea
mare, spre a nu trece un timp prea indelungat pans la
plantarea lui. Daca pamantul e bine lucrat, se prefers
plantarea rasadului cu mana in locul lingurii plantatoare
sau a saditorului. Pamantul in jurul plantei se apasa bine
cu mana, lasand o mica adancitura in jurul ei. Aceasta pal-
www.dacoromanica.ro
nioara serve5te la strangerea apei necesare plantei la udat.
De obioei se uda cu teava stropitoarei, umpland adancitura

26. 27
din jurul plantei cu apa, dupa ce aceasta a disparut, se
trage pamant uscat peste locul udat, ceea ce are ca rezultat
mentinerea mai indelungata a umezelei.
La orice plantare se are in vedere pierderi si de aceea
se pastreaza pentru inlocuire o anumita cantitate de rasad.
In ronturi nu e permis sa se vada goluri. Distanta de plan-
tare trebuie sa fie asa calculate, ca Ia complecta inflorire a
plantelor, sa pars rontul ca o singura bucata.
Planta trebuie sa alba spatiul suficient pentru complecta
ei desvoltare, caci altfel creste in sus din cauza inghesuelei
sau neputandu-se evapora apa sub ea, putrezeste. 0 plan-
tare ceva mai departata e mult mai recomandabila, decat una
prea deasa. Despre distanta de plantare se va scrie la
fiecare specie in parte.
c) Intretinerea.
Intretinerea mai departe a plantelor anuale e foarte
usoard si simpla. Ea se margineste la udarea necesara,
prasit, plivit de buruieni si la uncle specii ajutarea cu in-
grasaminte lichide. Udatul anualelor nu se face prea des,
insa patrunzator, adica nu se va stropi pamantul putin pa
deasupra, cum de obiceiu se face, ci in asa fel, ca partea
de sus fosta uscata, sa S2 patrunda de apa pans la partea
de jos Inca umeda.
0 lucrare principals la intretinerea anualelor e prasitul,
adica spargerea coajei pamantului si afanarea lui, care a lost
batatorit de ploi si udat. Prin faramarea coajei pamantului
se inlesneste patrunderea agentilor atmosferici Ia rada-
cinile plantelor, ceea ce e de mare importanta in viata lor.
Prasitul, mai ales in pamanturile grele, e de mare folos
plantelor, caci intrerupand capilaritatea lui prin sfaramarea
suprafetci, iii mantine umiditatea un timp mult mai inde-
lungat. Afars de aceasta, totdeodata distrugem §i buruianul.
www.dacoromanica.ro
Aceasta lucrare se face de atatea on in timpul verii, de

27. 28
cate on pamantul a format coaja tare sau buruianul devine
amenintator.
In ce priveste buruianul, el trebuie smuts sau prasit la
timp, caci el rapeste din hrana plantelor cultivate, le inabuse,
le transmite insecte vatamatoare si chiar boli crgptogamice.
Uncle specii au nevoie de a fi ciupite, adica them putin
din varful tor, spre a se ramifica. Prin acest procedeu
planta ramificata va aduce mai multe flori deodata, avand
astfel o infatisare mai frumoasa.
Relatiunile dintre planta si floare sunt deosebite, caci pe
cand uncle infloresc °data abundent si mor, altele inflo-
resc treptat si uncle neintrerupt pans aproape de bruma.
La categoria celor dintai nu se poate face nimic, sau foarte
putin, spre a reactiona la o a doua inflorire; pe cat timp
la cele cu o inflorire treptata, nu se obtine prin tunderea
florilor trecute numai o noua inflorire bogata, ci si de
durata mutt mai lunga.
d) IngreiAmintele.
Ca mijloc de desvoltare perfecta, mai ales la plantele
care au -nevoie de un pamant substantial, intrebuintam in-
grasaminte sub forma lichida, mai rare on solids. 0 regula
generala, in ce priveste intrebuintarea ingrasamintelor lichide
sau solide la plantele anuale in timpul vegetatiei, nu se poate
stabili, caci pretentiile diferitelor specii sunt variate. Plante le
cu o crestere inceata nu au nevoie de multe materii hrani-
toare, ca cele cu cresterea viguroasa. Ace lea cu o crestere
viguroasa, a caror inaltime poate atinge mai multi metri
intr'un an, au nevoie de, a fi ajutate cu ingrasaminte lichide,
cand avem intentia de a obtine plante frumoase si bine
desvoltate.
Stiut este, ca ingrasamintele azotoase se intrebuinteaza
pentru desvoltarea frunzelor, formarea mugurilor, cu un
www.dacoromanica.ro
cuvant la cresterea voioasa si sanatoasa a plantei, pe cand
cele fosfatice pentru o inflorire bogata, coloritul mai intensiv

28. 29
al florilor si la formarea semintelor; iar cele potasice pentru
construirea tesutului lemnos, ce d'a plantei o tinuta buna.
Plantele din familia Leguminosae nu au nevoie de ingra-
saminte azotoasa, de oare ce prin intrebuintarea for cresc
foarte viguros, desvoltand multe frunze si mari, in dauna
infloririi.
Ingrasamintele sunt de provenienta naturals si chimica.
Toate se intrebuinteaza foarte diluate cu apa si mai putin
in stare solids, imprastiate foarte subtire printre plante $i
bagate printr'o prasila in pamant, unde se dizoIva prin
umezeala si astfel plantele beneficiaza de ele..
Printre ingrasamintele naturale cele mai intrebuintate
sunt: urina de grajd, balega de vite cornute, gunoiul de
pas'ari, mai ales cel de porumbei, faina de oase, fauna de
coarne si sangele de vite. Din cauza, ca majoritatea acestor
ingrasaminte raspandesc un miros neplacut, se evita intre-
buintarea for si sunt inlocuite cu cele chimice. Acestea fiind
foarte concentrate, curate si fara miros, se intrebuinteaza
in dozaje foarte slabe de 1-4 Brame la litru de apa $i astfel
revin destul de ieftine.
Ele se pot intrebuinta separat, ca ingrasaminte azotoase,
ca: Salpetru de Chili ce contine 121/20/0 azot, Floranid cu
400/0 azot; ca fosfatice: superfosfatul ce contine 200/0 fos-
for, dublu superfosfat cu 400/0 fosfor; iar ca potasice: sare
de kali de 400 /o. In comert se mai gasesc ingrasaminte corn-
puse din dou'd din grupele de mai sus si asa zisele ingrasa-
minte complecte, cari contin anumite procente de azot, fosfor
si potasa.
Ingrasamintele complecte se °feed sub diferite denumiri,
avand fiecare instructiuni de intrebuintare si continutul in-
grasamintelor solubile in procente. La not se gaseste la ma-
gazinul de seminterie Flora", str. Carol I No. 19, Flo-
ranid" ce contine 400/0' azot si Nitrofoska" e un ingra-
s6mant complect foarte bun, pentru intrebuintarea aproape
www.dacoromanica.ro
in majoritatea cazurilor.
Ingrasamintele chimice se intrebuinteaza cel mai rational

29. 30
dizolvate in apa. Se obisnuestej a se uda cu solutiuni de 1-4
grame de ingrasamant chimic la 1 litru apa. Mai concentrate
sunt vatamatoare pentru unele specii. Spre a preintampina
o greseala in aceasta directie e cel mai prudent a uda
plantele cu o solutie slabs de 1 gr. la 1 litru de apa.
Cu solutiuni asa de slabe se pot uda plantele aproape
zilnic, mai ales pe cele din ghivece, pe cand cu mai con-
centrate de 3-4 gr., numai odata sau de doua on pe
saptamana.
Udatul plantelor din ronturi sau brazde cu ingrasaminte
se face pe timp noros sau daca nu se poate, atunci numai
seara, evitand timpul calduros cu soare. Dupa ce s'a dat
ingrasamantul, se stropesc bine plantele cu apa curata, spre
a spala partile atinse cu solutie.
Daca bagam ingrasamantul in forma de pulbere prin
prasila in pamant, intrebuintam cel mutt 50 grame cu con-
tinut complect pe 1 metru patrat in soluri neingrasate. Dupa
imprastierea uniforms a ingrasamantului se uda patrun-
zator, daca nu e speranta de vr'o ploae apropiata.
111. INSTALATII SI UNELTE.
1. Rasadnita.
Rasadnita este un fel de cutie fara fund acoperita cu
giurgiuvele (ferestre) mobile. Aceasta cutie se numeste toc
sau rams si spatiul interior serveste la adapostirea plantelor
pe timp friguros. Ele sunt confectionate de obiceiu din scan-
dura de brad, insa cele mai de preferat sunt din lemn de
pin (kiefer), caci acesta e foarte rasinos si rezista mult mai
bine la umezeala. Grosimea obisnuita a scandurilor intre-
buintate la tocuri e de 3-4 cm., latimea intre 25-30 cm.,
iar lungimea for depinde de latimea i numarul giurgiuvelelor.
De obiceiu si practic fiind, se fac tocurile pentru 4 giurgiu-
www.dacoromanica.ro
vele. Giurgiuvelele mai usor de manuit sunt cele de 1.50 m.
lungi 5i 1 m. late. Daca pastram numarul de 4 giurgiuvele

30. 31
cu dimensiunile de mai sus pentru formarea unui toc, atunci
acesta va fi de 4 m. lung §i 1.50 m. lat. (Fig. 7). El se cons-
truete in modul urmator : pentru partea de sus a tocului se is
o scandura de 30 cm. lata, iar la cea de jos de 25 cm., unin-
du-le la ambele capete. cu cate o scandura de 1.50 m. lun-
gime. Dupa ce s'a incheiat tocul, acesta se mai prevede la
partea de deasupra cu trei stinghii groase de 4/6 cm.; iar
lungi cat latimea tocului. Acestea se bat Ia nivel cu mar-
ginea tocului, acolo unde se unesc doua giur9iuvele, in w
fel, ca fiecare sa acopere jumatate din latimea de 6 cm.
771/1/ Pr/ WtflINA
d WIMP . / q if
/
i- ,
__,-_-_-
._-_- ----7-_
---
..4;..4.-;.. 1*
- i
...0.,.......'.7,-.. ."...."
--. ..-
-.-_-----Z'
Fig. 7. - Rasadnita pentru 4 gergeveie,
Cu§acii aceOia servesc de reazem giurgiuvelelor, aerul rece
de afara nu poate patrunde uFor printre ele §i apa de ploaie
este oondusa spre partea de jos a rasadnitei. Cu cat cultu,-
rile se incep mai in iarna, cu atat mai multa grija se va
avea la incheerea tocurilor.
Giurgiuvelele se confectioneaza de obiceiu tot din brad,
insa foarte avantajos e sa le construim din lemn de pin,
care are o durata indoita ca bradul. Rama giurgiuvelei se face
din cu§aci de 4/6 cm., pe cand cele 3 §prosuri din inte-
riorul ei, cari servesc Ia sustinerea celor 4 randuri de gia-
muri, sa alba o grosime de 4/4 cm.
www.dacoromanica.ro
E foarte practic a se prevede giurgevelele sus si jos

31. 32
cu manere de fier. Partite laterale si cea de sus sunt pre-
vazute cu un falt spre interior, (profil 1), iar cea de
jos, fara 1i numai de 3 cm. grosime, (profit 2), ca mar-
ginea falturilor a celorlalte sprosuri sa fie la nivel cu su-
prafata ei si giamurile sa se petreaca in voie vr'o 2 cm.,
ca apa din ploi sa nu poata patrunde in rasadnita. Cele 3
sprosuri puce in cepuri la distante egale in lungimea ramei
sunt faltuite pe ambele parti (profil 3).
Spre a asigura giurgiuvelelor o durabilitate mai inde-
lungata, se vopsesc intai cu o vopsea preparata din pa-
mantel (Ocker) cu ulei de in fiert ai dupa vr'o 2 saptamani,
cand s'au uscat bine, se mai vopsesc odata cu alb din
J rA
.2 1) 3.
Fig. 8. Profile de lemn fasonat ce serveste la facerea giurgiuvelelor.
zinkweiss, spre a fi mai luminoase. Cand s'a uscat 5i a
doua vopsea bine, se pun giamurile.
In comert se gasesc giamuri subtiri, asa zise simple 5i
ceva mai groase, semiduble de dimensiuni mici, foarte pro-
prii pentru acest scop, cad acestea aproape sau chiar se
potrivesc in spatiul dintre sprosuri. Latimea geamului dela
un spros la altul trebuie sa aiba un joc de 1/2 cm., caci lemnul
la umezeala se umfla 1i
cauza. Lungimea giamurilor sa nu depaseasca de 30-35 cm.
si trecerea unui giam peste c2lalalt, sa nu fie mai mica de
2 cm. si mai mare d2 3 cm. S2 bate cate o tinta de 11/2 cm.
lungime deasupra giamului si una inaintea lui, pe cel de
dedesubt, ce serveste ca opritoare, spre a nu aluneca in jos.
E foarte recomandabil, ca fiecare sa-si prepare child
singur din praf de creta framantat bine cu ulei izegetal, caci
in comert de multe on se gaseste Talsificat, Hind preparat
www.dacoromanica.ro
cu ulei mineral, in loc de cel vegetal. Chitul falsificat,

32. 33
dupa ce a degerat, se faramiteazd primavara $i cade tot
jos. Se obisnueste, ca dupa ce s'au prins geamurile cu
tinte, sa se puns chitul deasupra lor; dar mult mai practic
i durabil e, a se ample faltul cu chit si apoi sa se apesg
giamurile in el, pans s'au a$ezat bine, se prinde cu tinte
si daca voim mai chituim si deasupra giamurilor, Ins ne-
voie nu este. Chitul apasat afara din fait se strange si se
intrebuinteaza din nou. Prin procedeul de mai sus chitul
tine aproape papa putrezeste giurgiuveaua, iar giamul se
lipeste perfect de lemn si nu lass sa treaca apa in inte-
riorul rasadnitei.
Fig. 9. Rgsadnita rece pus pe groapg.
Rasadnita ar fi cea mai simply $i ieftind instalatie de
cultura, pe care si-ar putea-o face orice amator si iubitor
de plante. Aci el poate sa-si inmulteasca plantele, cu cea
mai mare usurinta, atat prin seminte, cat si prin butasi.
Rasadnitele se intrebuinteaza dupa impreujrari i nevoi,
reci sau calde. Cele red se pun direct pe pamant sau dea-
supra unei gropi de forma tocului, cum se poate vedea in
fig. 9; iar Ia rasadnitele calde se intrebuinteaza materiale
www.dacoromanica.ro
care fermenteaza $i astfel produc caldura. In cazul acesta,
cel mai Ia indemana si mai bun ar fi balegarul de cal
3

33. 34
amestecat cu pae, de curand iesit din grajd. In intreprinderi
marl se incepe din toamna caratul balegarului pe local des -
tinat, pentru facerea rasadnitelor;. insa.cpentru scopuri mici
se aduce atunci, cand avem nevoie. Natural, ca balegarul
proaspat e mult superior celui adus din toamna, cu privire
la puterea lui de incalzire si necesifa amestecarea ldr la
facerea rasadnitelor.
Cam pe la inceputul lunei Februarie incepem cu prega-
tirea rasadnitelor calde si in acest scop asezam balegarul in
forma de pat, lat de 2.50 m. si inalt de vr'o 0,80 m.; iar
lungimea depinde de numarul tocurilor, ce asezam intr'un sir.
Fig. 10. Profilul unei rAsadnite calde prin Februarie.
Grosimea balegarului variaza dupa anotimp, adica daca
facem rasadnita mai tarziu, de pilda pe la inceputul lui
Martie va fi de vr'o 50 cm. si spre sfarsitul lunei e sufi-
dent o grosime de 30 cm.
La facerea patului din balegar procedam astfel: daca
avem balegar vechiu, it amestecam cu cel proaspat sau ase-
zarn cu furca un strat de vr'o 20 cm. grosime balegar
proaspat, peste cel vechiu de aceeasi grosime, pe urma iar
proaspat si asa mai departe pans am obtinut grosimea ne-
cesara. E foarte recomandabil, ca fiecare strat in parte sa
Sc batatoreasca cu picioarele, spre a se aseza bine si tot-
deodata sa putem vedea, uncle mai e nevoie sa adaugam. Ba-
legarul din aceste paturi trebuie asezat, cat se poate de
www.dacoromanica.ro
uniform si bine calcat, formand o suprafata cat de nateda,

34. 35
ca tocurile puse pe el, sa nu se deplaseze. Dupa ce s'au
asezat tocurile pe patul de balegar, se pune in jurul for
o prispa de balegar bine calcat, asa cum se poate vedea
in schita.
La facerea paturilor calde si asezarea tocurilor trebuie
lucrat repede, mai ales pe timp geros, spre a evita, cat
se poate racirea balegarului. In acelasi scop, dupa ce s'au
pus giurgiuvelele pe tocuri, se pun peste ele rogojini sau
obloane. Dupa vr'o 2-3 zile balegarul incepe sa se in-
cinga, producand aburi. Acesti aburi trebuiesc lasati sa iasa
din rasadnita, tinand giurgiuvelele putin ridicate in timpul
zilei. Dupa un interval de 4-5 zile, aburul incepe sa se
imputineze si atunci putem pune in rasadnita pamantul
prgparat pentru semanaturi. Acest pamant preparat din
toamna si pastrat ad; ostit pans la intrebuintare, se corn-
pune de regula din o parte pamant rezultat din putrezirea
complecta a balegarului, ce a servit la facerea rasadnitelor,
o parte pamant greu (de aratura) si o parte nisip curat.
Din cauza ca micile plante deabia rasarite nu au nevoie de
hrana prea multa, este mai rational, ca pamantul sa fie mai
sarac, decat prea substantial.
Pentru semanaturi e suficient un strat de pamant in
grosime de 15 cm.; iar pentru repicat rasaduri in el se va
pune vr'o 20 cm. Pamantul pus in rasadnita se va nivela
bine cu o grebla, in asa fel, ca suprafata lui sa fie neteda
si sa nu alba nici o inclinatie. Terminand cu aceasta lu-
crare si cand pamantul s'a incalzit, se poate incepe cu
sernanarea sau repicarea rasadurilor inaintate.
Afar' de rasadnitele calde, se intrebuinteaza pentru uncle
culturi rasadnite red, adica fara nici o incalzire artificiala.
In vedereE: aceasta suprafata pamantului ce va fi ocupata
de rasadnita, se va sapa si se va ingrasa la nevoie, dupa.,
pretentiile plantelor ce se vor cultiva in ea. Spre siguranta,
se pune o prispa de balegar proaspat in jurul rasadnitei,
spre a feri plantele de ternperaturi prea variate, mai ales
www.dacoromanica.ro
de raceala din timpul noptii.

35. 36
Toate rasadnitele, mai ales cele calde, se invelesc in
timpul noptii cu rogojini sau obloane, protejand prin aceasta
plantele plapande de sub geamuri contra racelii. Pe limp
calduros 5i mai ales cu soare, se va da aer mai mutt sau
mai putin, dupa pretentiile plantelor. and soarele e prea
tare, se vor umbri giamurile cu ostrete (un fel de rogojini
rare, facthe din trestie), sau presarand pe ele pae din
prispele rasadnitilor, on stropindu-le cu noroi, ceeace nu
este insa bine pe timp variabil.
Locul cel mai prielnic destinat rasadnitelor, e cel tent de
vanturi reci 5i bine expus soarelui. In cazul cand nu dis-
punem de adaposturi naturale, construim in mod provizoriu
un adapost spre crivat, un fel de gard Malt din trestie,
rogojini sau scanduri. and vremea s'a incalzit bine, se
inlaturE aceste adaposturi. A5ezarea randurilor de rasad-
nite cea mai favorabila e dela miaza-zi spre miaza-noapte.
2. Sere.
A oestea sunt localuri cu pereti construiti din beton,
chramida sau din scanduri, invelite cu giamuri cu o sin-
gura sau doua inclinatii, in forma de ooarna 5i incalzit2 cu
caiorifer sau in mod rudimentar cu canal. Mobilierul inte-
rior al serei ii formeaza parapetele 5i politele, pe cari se
pun, ghivecele cu plante sau cutiile cu semanaturi. Pentru apa
neoesara udatului se afla M sera un bazin sau un butoiu,
pentru aflarea temperaturei un termometru si pentru aeri-
sirea ei ferestre mobile.
Sisteme de sera sunt foarte multe, mai ales pentru culturi
speciale, incat descrierea for near cere foarte mult spatiu
si nici nu sunt absolut necesare pentru cultura plantelor
anuale 5i bisanuale. Natural, daca ne sta la dispozitie o
astfel de instalatie, este ideala pentru culturile timpurii,
caci putem face unele semanaturi mult mai devreme in sera,
ca in rasadnita, ceea ce e un mare avantaj, in ceeace pri-
www.dacoromanica.ro
ev5te desvoltarea plantei 5i mai ales a infloririi ei. Un

36. 37
amator insa, daca va lucra in mod inteligent cu rasadnitele,
va putea obtine aproape aceleasi rezultate, ca si in sera.
Fig. 11. Interior de sera cu 2 inclinatii.
3. Unelte.
In cultura florilor anuale si bisanuale avem nevoie, pen -
tru executarea diferitelor lucrari de: cazma, lopata, grebla,
furca, lingura plantatoare, plantator sau saditor, sapaliga
§i stropitoare. Mai sunt si alte unelte, de care insa un amator
www.dacoromanica.ro
se poate dispensa usor.
Casmaua sau harIetuI de calitate buns are partea lucra-

37. 38
toare de otel, ce poate avea diferite forme: dreapta, ascutita
sau rotunjita. Cele cu partea de jos ascutita se intrebuin-
;",:1;,)))i
Fig. 12. Casmaua
teaza cu mult succes in pamanturi grele, argiloase; iar cele-
lalte in pamanturi usoare. Coada cazmalei trebuie sa fie din
esenta de lemn tare, ca de pilda salcamul. Ea va fi dreapta
si neteda, daca se poate strunjita, spre a nu face batai
la maini si se va termina rotund, in forma de bila sau cu
un mic numar. Se recomanda sa se ba.De coada adanc in
cazma, spre a o proteja contra frangerii. lioeasta unelta
serveste la saparea pamantului, maruntirea si nivelarea lui.
Fig. 13. Lopata.
Lopata se aseamana mult cu cazmaua, e ceva mai lata
putin adusa in sus. Ea e de ordinar din fier, avand partea
de jos rotunjita sau dreapta cu marginile ridicate. Coada
se face din aceeasi esenta de lemn ca si la casma, nu e
insa dreapta, ci putin curbata.
Ea serveste la diferite lucrari, ca: nivelarea, amestecarea,
darea pamantului prin ciur si altele.
Fig. 14. Grebla
www.dacoromanica.ro
Partea lucratoare a greblei sunt dintii, iar cea condu-

38. 39
catoare, sustinatonred acestora si coada.- Cele mai l'ezisfente
greble sunt cele de otel si se confectioneaza cu 8 pans la 16
dinti drepti sau curbati. De preferat sunt cele cu 12 dinti,
de oare ce se pot intrebuinta la on ce lucrare si nu sunt
prea grele la manuit. Cele mai bune cozi sunt lungi pans
in 2 m., din lemn de frasin strunjit.
Aceasta unelta se intrebuinteaza la nivelarea solului, la
facerea straturilor si allele.
Fig. 15. Furca
Furca are ca parte lucratoare 3-4 dinti lungi putin
zdusi. Cele mai practice si rezistente sunt cu 4 dinti de
otel. Coada ei se face din acelasi lemn si de aceeasi forma,
ca si la lopata.
Ea se intrebuinteaza la asezarea balegarului in paturile
calde si la alte lucrari.
Partea lucratoare a lingurii plantatoare e din metal de
Fig. 16. Lingura plantatoare.
forma unei linguri lunguete cu marginile aduse; iar cea
conducatoare, un mailer scurt de lemn.
Ea serveste la plantarea in straturi a plantelor scoase
din ghivece si allele.
Plantatorul sau saditorul e un fel de tams scurt si gros
de vr'o 5-6 .cm. EI poate fi in intregime din lemn sau
partea lucratoare ascutita imbracata in metal; iar cea con-
ducatoare terminate rotund sau cu un mic umar.
www.dacoromanica.ro
Aceasta mica unelta serveste la plantatul rasadului.

39. 40
Sapaliga este un fel de saps de dimensiune mica si de
forma variata. Ea e confectionata din otel si se gasesc in
Fig. 17.Plantatorul sau sAditorul.
comert cu un singur taiusi drept in diferite marimi sau cu
unul drept si eel opus ascutit sau bifurcat.
Aeeasta unelta de diferite forme si marimi se intrebuin-
teaza in tot timpul verii Ia prasit.
Fig. 18. SApal'ga.
Stropitoarea e un fel de donita, prevazuta cu o teava,
ce porneste oblic dela marginea de jos a vasului. Lungimea
tevii trebuie sa treaca peste inaltimea donitei st capul ei se
prevede cu un ciur, spre a imprastia apa in forma de
ploaie. Gaurile ciururilor sunt de diferite marimi si desimi,
fiecare pentru anumit stop. Afars de acestea, donita mai
e inzestrata cu un maner, ce poate avea diferite forme, spre
a inlesni cat se poate de mult manuirea ei in timpul uda-
tului. Forma si marimea stropitoarelor e foarte variata si
depinde mutt de intrebuintarea for. Cele pentru udat in
grading si Ia rasadnite au de ordinar o capacitate de 8=12
www.dacoromanica.ro
litri; iar cele intrebuintate in sera si Ia semanaturi, sunt

40. 4
de 2-5 litri. Stropitoarele de calitate buns sunt confec-
Fig. 19. Stopitoarea.
-tionate din tabla groasa zincata; iar ciururile for din tabla
de alama.
IV. INTREBUINTAREA PLANTELOR
1. Ca flori aide.
Jocul nesfarsit de colori al florilor anuale si chiar ale
bisanualelor ne atrage, ne dispune si astfel se nage do-
rinta de a le avea cat mai aproape in jurul nostru si de
aceea le taem florile, pentru a impodobi interiorul locuin-
telor noastre. La unele specii, pe langa farmecul colorilor
se mai asociaza si un miros suav, ce ne face si mai mult
a le dori. Desi florile unor specii nu au o durata lungs,
in ce priveste conservarea Ion in stare taiata, totusi avem
allele de o durabilitate neintrecuta, de pilda: gura leului §i
mixandrele iii terming in vase cu apa inflorirea treptata a
bobocilor. De frumusetea acestor flori Mete ne putem bu-
www.dacoromanica.ro
cura de multe ori, mai mult de o saptamana. Ca flori

41. 42
taete conteaza mai mult, cele cu coada lungs sau cu tul-
pinele florale inalte ai cu o tinuta dreapta. Asa dar, in
primul rand se va avea in vedere in scopul urmarit, spe-
dile 5i varietatile de talie mijlocie 5i mai ales inalta.
Deasemenea 5i coloarea decide de multe ori, caci cele
deschise 5i curate sunt cele mai preferate. Albul e cautat la
anumite ocazii, pe cat timp colorile inchise ai cele vii sunt
mult dorite in timpul verii. In ceeace privege partea insem-
nata de a se prefera intr'un an anumite colori, revine modei,
a5a ca specialistul, ce se ocupa cu cultura anualelor pentru
flori taete, trebuie sa fie perfect initiat in aceasta directie.
El trebuie sa caute, sa iasa din comun, aducand totdeodata
ceva nou, caci altfel se va nage o supraproductie $i preturile
von fi derizorii. Mai trebuie sa cultive plantele in a5a fel,
ca ele sa vina in floare in timpul, cand el s000tege lipsa
for pe piata. Aniatorul cultiva ce-i place, caci la el con-
teaza foarte mult gustul sau propriu.
Plante anuale $i bisanuale pentru flori taete pu se cul-
tiva numai pentru sezonul de vara 5i toamna, ci chiar pans
in iarna. Pentru sperialiati, cea mai rentabila cultura pentru
flori taete e cea mai tarziu posibila 5i mai ales, cand cheI-
tuelile de incalzire ale serelor sunt Inca foarte reduse.
Cultura plantelor pentru flori taete in timpul verii 5i
toamnei e simpla $i uwara, pe cand cea care ne procura
florile necesare in timpul iernei e mult mai Brea, caci ele
pretind o deosebita gi prioeputa ingrivjire in sera. Ale-
gerea speciilor ai varietatilor pentru acest scup este foarte
restransa, cad experientele in aceasta directie sunt Inca
prea putine. Ca sortimentul acestor plante e a5a de sarac,
vina principals ar fi, ca numai putine specii infloresc vo-
ioase 5i bine colorate in acest anotimp lipsit de lumina sufi-
cienta $i atat de necesara desvoltarii lor. Deci, succesul
depinde foarte mult de o puternica influents a luminei so-
bare 5i de aceea rezultatele sunt atat de deosebite an de an.
Cu cat toamna va fi mai .uscata gi cu soare, deci mai cal-
www.dacoromanica.ro
duroasa, Cu atat va fi mai favorabila plantelor, cari sunt
destinate unei culturi tarzii in iarna.

42. 43
De fortat nu poate fi vorba la nici una din plantele
anuale, caci toate nu pretind de cat o caldura putin tem-
perate. Pe aceste plante trebuie sa le privim ca intarziate
sau venite de timpuriu in Hoare si provocate pe o cale cat
mai apropiata de cea in aer Tiber, au nevoie de o desvoltare
inceata.
2. Ca plante de ghivece.
Un insemnat numar de anuale si bisanuale din care se
intrebuinteaza la plantarea straturilor, sunt admirabile plante
pentru ghivece. Alegerea for trebuie facuta cu pricepere si
atunci vom avea plante anuale inflorite in ghivece, aproape
in orice timp al anului. Majoritatea se acomodeaza foarte
usor in aceasta stare impusa 5i numai putine dintre anuale
sunt pretentioase, cerand o ingrijire mai atenta. 0 calitate
de netagaduit 5i foarte avantagioasa, este durata desvol-
tarii for relatif foarte scurta pang la o inflorire bogata.
In cultura la ghivece vom distinge doua grupe de anuale
i anume: plante crescute de mici in ghivece si acelea care
au fost cultivate in rasadnita sau pe brazde afara, scoase
de aci ci puse in ghivece, cand sunt imbobocite sau chiar
aproape inflorite. Aceasta deosebire de tratament este Impus
de felul -de organizare al radacinilor. Plante le, ale caror
radacini pivotante desvolta numai putine radacini laterale,
trebuiesc cultivate dela inceput in ghivece, caci !ele nu sunt
in stare sa-si tins pamant pe radacini, dace ar fi culti-
vate la brazde cci apoi scoase, spre a fi puse in ghivece.
Altfel se prezinta acelea, care desvolta o bogata ramificatie
de radacini. Ele tin perfect pamantul pe radacini, cand
sunt scoase, din brazde 5i puse in ghivece, fare ca sa be
provoace nici cea mai mica perturbare in crestere. Des-
voltarea paltitelor in rasadnita sau la brazde este multmai
favorabila, cultura mai usoard si
La culture anualelor directs in ghivece, ale gem fasadul
www.dacoromanica.ro
cel mai viguros, spre a ne asigura dela inceput un SUCC2S

43. 44
deplin. D2 regula cultivam numai o singura plants intr'un
ghiveciu. In majoritatea cazurilor intrebuintam un amestec
de pamant, compus din pamant rezultat din balegarul de
rasadnita bine putrezit, compost 5i o mica parte de nisip.
Cand ne lipseste compostul, it inlocuim cu pamant greu
(pamant de aratura, daca se poate degerat), majorand ceva
pamantul din rasadnita. Proportia obisnuita este de 2 parti
pamant de rasadnita, 1 parte pamant greu 5i 1/2 parte
nisip. Plante le puse la ghivece, ca scopul de a fi cultivate
mai departe in acestea, se trateaza la fel, ca si rasadul
pus la ghivece pentru plantarea lui ulterioara la brazde,
cu deosebirea, Ca Se va tine cont la timp de necesitatea
schimbarei for in ghivece potrivit de mari. Spre indepli-
nirea mai naturals a conditiunilor de crestere a plantelor
in ghivece, Ie plantam cu acestea cu tot la brazde, dandu-le
aci distanta suficienta desvoltarii lor.. Pe timp calduros se
va uda abundant si se va stropi peste zi. Plante le bine in-
radacinate si cu o crestere viguroasa au nevoie, sa fie udata
regulat cu ingrasamant lichid.
Cultura celeilalte grupe de plante anuale este mult mai
usoara Ace le plante, cari voim sa ne infloreasca in prima-
vara, le plantam rasadul viguros inteo rasadnita tem-
perate 5i la anumite specii chiar intr'una rece. Atat timp,
cat vremea nu ne ingaduie a le creste in aer liber, va ra-
mane giamurile peste plante, insa vom aerisi din belsug,
de cate on va fi posibil. Cand perioolul brumei a trecut,
se vor inlatura definitiv giamurile.
Cele, cari voim sa ne vine mai tarziu in Hoare, se
trateaza ca si rasadul obisnuit, dandu-le la brazde spatiur
necesar, spre a se putea desvolta regulat 5i astfel sa capete
o forma frumoasa. Intretinerea for e la fel, ca a celor, ce
raman definitiv pe straturi. Cand plantele s'au desvoltat bine
si de regula bobocii s'au colorat, se scot cu bagare de seams,
menajand cat se poate radacinile. E foarte recomandabil,
ca inainte de a face aceasta operatic, cu o zi, sa se ude
www.dacoromanica.ro
plantele patrunzator, spre a se tine bine pamantul pe ra-

44. 45
dacini. Li se va da marimea de ghivece potrivita balului de
pamant si in loc de a pune atat dedesubtul cat si deasupra
radacinilor tot pamant din brazde, spre a umple ghiveciul
reglementar, e mult mai favorabil inradacinarii in vas,
ca acesta sa fie inlocuit cu pamant baligaros. Prin regle-
mehtar se intelege, ca pamantul sa fie bine apasat in jurul
radacinilor si sä se last de un deget ghiveciul gol, ceeace
este foarte necesar pentru a putea uda planta patrunzator
dintr'o singura data. Dupa aceasta se aseaza plantele intr'o
rasadnita destul de inalta, ca giurgiuvelele puse pentru
inradacinarea lor, sa nu le atinga. Cateva zile mai tarziu
se va observa o stare mai vesela a plantelor si atunci ince-
pem sa aerisim, inlaturand apoi de tot giamurile. Astfel
tratate, plantele scoase din brazde, nu vor suferi deloc, in
ce priveste frumusetea lor.
3. Ca plante de balcoane si ferestre.
Cand e vorba de ornarea balcoanelor sau a ferestrelor
cu plante florifere, in primul rand se pomeneste de mus
cate. Si intr'adevar, rare on se vad alte plante intrebuintate
in acest scop. De putin timp insa a inceput, ca muscatele
sa fie inlocuite cu Petunia, pentru impodobirea acestora,
caci valoarea plantelor anuale nu era si nici nu este inca
destul de bine cunoscuta. Daca not ne intrebam, ce cali-
tati trebuie sa alba o planta anuala, spre a fi de efect
intr'un balcon sau la o fereastra, atunci raspunsul trebuie
sa fie urmatorul. Planta trebuie sa se acomodeze usor cu
traiul modest din cutia de balcon si in acelasi timp, sa
creasca voioasa 5i sa infloreasca din belsug.
Afars de aceste conditiuni, ea trebuie sa suporte cu
usurinta uscatura trecatoare 5i vanturile la care e adesea
expusa. Cele mai preferate sunt acelea, cari infloresc nein-
trerupt dela plantarea lor in cutii pand toamna tarziu.
Toate aceste calitati le posecla muscata in gradul cel mai
www.dacoromanica.ro
inalt, insa in verile prea calduroase in regiunile de ses,

45. 46
ele se parlesc si inoeteaza de a mai inflori. Printre anuale
este o planta, care poate sa inlocuiasca cu mult succes
muscata si aceasta este petunia. Coloritul viu si foarte
variat al florilor, cresterea voioasa, cu tulpinele lungi,
flexibile si pline de flori, ce se inlocuiesc neintrerupt, se
revarsa elegant peste cutia balconului. Cladirile cu fatadele
for reci si monotone capata un deosebit farmec si viata,
prin impodobirea for cu flori, ce raspandesc cu sinceritate
dorul de a trai.
co mai mare neajuns in ceeace priveste intretinerea plan-
telor in cutii pe balcoane sau la ferestre, este in majori-
tatea cazurilor, marimea insuficienta a acestor vase. De
regula, din cauza spatiului prea restrans al balcoanelor,
proprietarii acestora iii construesc cutiile destinate plan-
tatului mult prea mici, asa ca pamantul pus in ele, e insu-
ficient ca hrana necesara desvoltarii oomplecte a plantelor.
Prhitectii ar trebui sa aiba in vedere astfel de aranjamente
ornamentale la intocmirea planului de cladire, cad nu cred
sa existe orn, caruia sa nu-i faca placere prezenta unei
flori. In acest stop sa se prevada un loc mai spatios pe
balcoane, pentru cutii suficient de late si adanci, asa ca
plantele sa alba hrana mai din belsug. De oarece pamantul
din cutii in cele mai multe cazuri e insuficient pentru hra-
nirea plantelor, cum ea mai amintit, suntem nevoiti a pre-
para un pamant cat mai substantial.
Cand conditiunile favorabile desvoltarii plantelor au fost
indeplinite, atunci nu este neaparata nevoie, ca pamantul
din cutii sa fie inlocuit in fiecare an, ci numai ingrasat.
Un ingrasamant ieftin si foarte hranitor ar fi faina de
oase, (oase macinate sau cazatura dela strunjit nasturi),
ce se amesteca bine in proportie de 10-15 gr. la 1 kg.
pamant din cutie.
In timpul vegetatiei nu trebuie sa lipseasca umiditatea
neoesara, udand plantele seara patrunzator; iar pe vreme
secetoasa se va uda si dimineata. Cu toate aceste ingrijiri
www.dacoromanica.ro
plantele arata cate odata o crestere saracacioasa; atunci

46. 47
suntem nevoiti, a ajuta cu ingrasaminte chimice dizolvate
in apa, dupa cum s'a mai descris.
Desvoltarea plantelor ne va arata curand, daca s'au
dat ingrasaminte suficiente sau nu. 0 desvoltare insa prea
viguroasa a frunzelor nu trebuie provocata, prin intre-
buintarea multa de ingrasamant azotos, caci aceasta ar
influenta in rau in ce priveste inflorirea bogata. Asa dar,
cu ingrasamintele pur azotoase trebuie sa fim prudenti si
de aceea, spre o mai mare siguranta de reusita se reco-
manda ingrasamintele complecte, cum e de pilda Nitro-
phoska". Nu este nevoie, decat odata sau d2 cloud on p2
saptamana sa se ude cu o solutie de 2-3 grame la 1
litru de apa.
La plantarea acestor cutii vom prefers plante dela
ghivece mai avansate in desvoltarea lor, in stare imbobo-
cita sau in floare. In timpul vegetatiei se vor taia toate
florile, ce s'au treout, spre a evita legarea semintei. Prin
aceasta se provoaca o inflorire mai bogata it
durata mai lungs.
Cum vedeti, prin putina pricepere gi buns-vointa, se
poate face foarte mult in ce priveste impodobirea balcoa-
nelor 5i a ferestrelor, ce da dovada de mult bun simt 5i
in acelasi timp contribui2 la haina permanents de sal.-
batoare a unui oral.
www.dacoromanica.ro

47. PARTEA H-a
PLANTE ANUALE
Spre o orientare mai lesnicioasa in ce privete intrebuin-
tarea lor, le vom imparti in mai multe categorii §i anume:
1. In plante florifere care servesc la plantarea ronturilor
sau florile for se intrebuinteaza in stare proaspata taete
la ornarea vaselor sau a diferitelor lucrari florale ;
2. In plante ornamentale prin forma sau coloritul frunzelor ;
3. In plante agatatoare sau volubile, §i
4. In aka zisele plante cu flori-de-pae.
1. Plante florifere care servesc la plantarea ron-
turilor sau florile for se intrebuinteaza in stare
proaspata taete la ornarea vaselor sau a diferitelor
lucrari florale.
Alonzoa syn Alonsoa. Ruiz et Pay.
Dedicat botanistulai peruvian Alonso Zanoni.
Rom. Alonzoa, fr. Alonzoa, ger. Alonzoa.
Acest gen face parte din fam. Scrophulariaceae §i are 6
specii de plante erbacee sau sufrutescente, toate de origina
de prin Peru, Mexic §i Chile.
Alonzoa Warscewiczii Regel. syn. A. compacta /tort.
A. grandiflora hort. de origina din muntii Peru, e o plants
sufrutescente cultivate ca anuala. Crete intre 30-80 cm.
www.dacoromanica.ro
inalta, inflorind din Iulie pans toamna. Crete foarte tu-

48. 49
foasa cu ramificatiile glabre, patrunghiulare. Frunze le opuse
sunt oval-lanceolate, la baza aproape cordiforme, neegal
incis-dentate, de un verde intensiv.
Florile sunt dispuse intr'un ciorchine rar si terminal,
purtate de pedunculi lungi de 1-2 cm. Caliciul are 5 divi-
ziuni egale de 5 mm. lungi, iar corola neregulata si in-
toarsa in afara, de coloare rosie-roz luminoasa este pre-
vazuta cu un tub scurt.
0 frumoasa variatiune este compactor, care creste inatta
Fig. 20. Alonzoa Warscewiczii
de vreo 30 cm. si infloreste mai de vreme; e de coloare
stacojie inchisa.
Alonzoa incisifolia Ruiz ct Pay. syn. A. urticaefolia
Stead., A. incisa hort. de origins din Chili, este o plata
sufrutescenta si o cultivam ca anuala. Creste cam 30-60
cm. inalta si infloreste din Julie pane in toamna. Se asea-
mana foarte mult cu precedenta, insa are florile mai mici
si de coloare rosie deschisa.
Alonzoa linifolia. Roezl. syn. A. pumila hort., originara
www.dacoromanica.ro
din Mexic este o plants deasemenea sufrutescenta, cultivate

49. 50
ca anuala. Cre$te bine ramificata de jos, are 30-40 cm.
inaltime, cu frunzele linear-ascutite, asemanatoare celor de
in. Florile sunt foarte numeroase de culoare ro$ie luminoasa,
deta$andu-se bine de verdele inchis al frunzelor. Timpal
de inflorire este din IunieSeptembrie.
Alonzoa produce un elect frumos in partere si platbande
prin culoarea florilor, abundenta lor, durata infloririi $i prin
finuta ei eleganta. S2 preteaza deasemenea bine in grupe
man $i mici $i chiar ca plants de ghivece cultivate in sera,
Cultura. Ele eer o expozitie luminoasa si un pamant
mijlociu. Cea mai indicate e cultura anuala $i in acest
stop se seamana pela inceputul lui Martie in rasadnita
temperate. Se repica si se ciupe$te odata, spre a se ramifica
bine de jos. Prin Mai se planteaza la locul definitiv pe
distanta de 30-40 cm., dupe ce rasadul s'a imputernicit.
Daca voim a avea plantele inflorite spre Lama, facem
o semanatura prin Mai Iunie la ghivece k
de pamant de padure sau de frunza, amestecat cu pamant
de brazde, argilo-nisipos. In timpul culturei se sehimba
ghivecele de cate on e nevoie si se ciupesc plantele, spre
a se ramifica bine $i a nu inflori pans in Octombrie. In
acest interval li se va da ingra$aminte lichide, spre a le
stimula cresterea.
;Alonzoa se poate inmulti u$or $i prin buta$i $i iarna
in sere reci.
Puterea de germinatie a semintei este de 2-3 ani $1
rasare pans in 2 saptamani.
Amarantus L.
Etimol. in elena : a= nu, marainein = a se vesteji,
cu aluzie la flori, cari isi pastreaza un timp indelungat
culoare.
Rom. Stir, fr. Amarant, 9er. Amarant.
Sunt plante erbacee anuale, erecte sau atarnatoare in
www.dacoromanica.ro
jos, ce fac parte din familia Amarantaceae, avand vr'o

50. 51
45 de specii, raspandite pe tot globul pamantesc. Ca cele
mai des intalnite in cultura sunt:
Amarantus caudatus L. este originar din India si creste
Fig. 21. Amarantus caudatus
intre 60-100 cm. malt, inflorind din Iuni2 pans in toamna.
Are tulpina groasa, erects, ramificata; frunzele alterne,
lungi, petiolate, eliptice sau oval-lanceolate $i scurt acumi-
nate. Florile mici sunt aglomerate in verticile numeroase dis-
www.dacoromanica.ro
puse in spice lungi si mari, formand impreund o panicula

51. 52
lunga de coloare rosie inchisa, care atarna in jos. Ca va-
rietati avem:
Amarantus caudatus normalis lutea cu florile galbui.
Amarantus caudatus normalis albiflorus syn. viridis cu
flori albe verzui.
. s
,
4
I
1k;
g,
01150.7
R
4":"
Fig. 22, Amarantus paniculatus
Amarantus caudatus gibbosus hort., este o varietate mai
mult interesanta de cat frumoasa si mai putin viguroasa,
avand florile de coloare rosie inchisa, aglomerate in smocuri
distantate de marimea unei nuci §i dispuse intr'un spic
terminal aplecat in jos; iar frunzele sunt de coloare cafenie
purpurie.
www.dacoromanica.ro
Toate varietatile acestei specii pitoresti se intrebuinteaza

52. 53
cu mull succes la diferite impodobiri in parcuri ci gradini,
ca: in grupe, in platbande, in peluze, plantate
solitare
in vase mari sau terase, in fata bosch2telor $i altele.
Amarantus panicula tus L. syn. A. sanguineus L., este
originar din Indiile Orientale si creste intre 1-11/2 m.
inalt, inflorind din Tulle pana in toamna. E o planta no-
busta cu tulpina scurt paroasa, cu striatiuni rosii. Frunzele
alterne, petiolate suntlungi
oval-lanceolate de culoare
rosie ca sangele. Florile purpurii sunt parte dispuse in
glomerule la subtioara frunzelor superioare, parte in spice
lungi, formand o panicula mare ramificata, aproape erecta.
Aceasta specie aproape ca nu se mai vede prin gradini,
ci o varietate a ei, Amarantus sanguineus nanus hort., care
creste cam de vr'o 50 cm. Malta si S2 poate intrebuinta
$i ca planta de bordura la ronturi cu plante inalte.
Amarantus tricolor L. syn. A. gangeticus L. originar din
Indiile Orientale are tulpina groasa ramificata, ce creste
intre 75-100 cm. Malt. Frunzele tricolore, alterne, pe-
tiolate sunt numeroase, ovale sau oblong-lanceolate, acu-
minate, spre baza verde deschis sau galbene, la mijloc
rosu purpuriu transparent sau carmin inchis, apbi o large
pats galbena transparenta, care ocupa partea spre varful
limbului si terming de regula in verde. La unele din contra
verdele este la baza limbului si rosul la varf. Florile verzi
rosietice, fare nici o valoare decorative, sunt numeroase,
insirate in glomerule stranse dealungul tulpinei i rami-
ficatiilor. Coloritul frunzelor este totdeauna subordonat
unei bune culturi.
Foarte frumos colorat este varietatea splendens". Tot
la aceasta specie se mai numara $i varietatile horticole:
Amarantus bicolor _ruber hort. are frunzele tinere rosu
lucitor sau carmin transparent; iar cele imbatranite primesc
o coloare inchisa, °pack batand chiar in verde.
Amarantus melancholicus ruber hort. este o planta foarte
interesanta cu frunzele de coloare rosie-rozee lucioasa.
www.dacoromanica.ro
Amarantus tricolor coleifoljus hod. are frunzele rosii

53. 54.
purpurii in partea centrals a limbului $i spre margine verde
deschis. Aceasta plants are infatisarea unui Coleus urias.
Amarantus salicifolius Veitch. este o specie originara din
insulele Philipine, care creste intre 80-100 cm. inalt cu
tulpina ramificata dela baza. Frunze le alterne sunt lungi
intre 12 pans la 35 cm. si cam 1 cm. late, de forma Ii-
neara cu marginile undulate aproape crete. In liner*
Fig. 23. Amarantus salicifolius
frunzele au o coloare metalica, bronzata, iar mai tarziu
roz-purpuriu pal si mai pe urma da in portoCaliu pana
la rosu.
Prin cresterea eleganta, piramidala si frumosul colorit
al frunzelor, grupate mai multe la un loc, sunt de un efect
www.dacoromanica.ro
admirabil. De asemenea se prezinta bine plantate in peluze

54. 55
sau in vase mari ai chiar ca plante de ghivece pentru timpur
de toamna sunt foarte decorative prin coloritul lor.
Cultura. De oarece aceste plante sunt cu atat mai fru-
moase, cu cat sunt mai viguroase $i tufoase, pentru aceasta
se va alege un pamant humps, Bras ii expus la soare sau
de nu ne sta la dispozitie, it vom imbunatati, prin adau-
gare de compost, gunoi putred de grajd sau altele. Pe timp
secetos nu se va neglija cu udatul. Semanatul se poate face
pela inceputul lui Aprilie in rasadnita temperate sau rece
$i apoi rasadul se va repica sau pune la ghivece mica. Plan-
tarea la locul definitiv se va face pela inceputul lui Mai
pe distante de 40-50 cm. rasad de rasad.
Se poate sernana $i direct la locul destinat dela 15
cAprilie in sus, rarind plantele prea dese la timp, spre a
avea spatiul suficient necesar desvoltarii for ulterioare.
Restul culturii consta in pra5it si indepartarea buruienilor.
Puterea de germinatie a semintelor este de 4 ani sf
rasare intr'o saptamana.
Antirrhinum L.
Etimol. in elena: antiasemanator, rhinosnas.
Rom. Gura leului, fr. Muffler, ger. LOwenmaul.
Sunt plante erbacee anuale sau vivace, mai putin arbus-ti,.
cari fac parte din fam. Scrophulariaceae.
;.11cest gen se compune din vre-o 25 de specii originare
de prin tinuturile temperate ale emisferei nordice. Singura
specie pe care o avem ii culture este:
Antirrhinum majus L. de origins din Europa de Sud
$i .Africa de Nord, este o plants vivace, ce se cultiva ca
anuala sau bisanuala. Creste intre 20-8G cm. inalta, in-
florind cam peste 10 saptamani_ dela semanare, de ordinar
din Iunie pans la brume. Ea este o plants glabra, ce se
ramifies dela baza, are frunzele inferioare opuse, oblong-
lanceolate, iar cele superioare alterne lineare. Flori le nu-
www.dacoromanica.ro
meroase scull pedunculate de culoare foarte variata sunt

55. 56
dispuse in raceme sau spice dense. Coro la este de 4-5 cm.
lungs, cu tubul umflat la baza, iar limbul bilabiat. Buza
superioara este bilobata
5i curbata spre afara; iar
cea inferioara trilobata.
Dupa inaltime am im-
partit gura leului in 3
grupe i anume, in va-
rietati inalte, mijlocii 5i
pitici.
Ca varietati inalte, ce
cresc intre 50-80 cm. a-
vem:
Antirrhinum malus
grandiflorum KOnigirz
Victoria, alb curat.
Antirrhinum majus
grandiflorum Othello, al-
bastru violet.
Antirrhinum 'wilds
grandiflorum Rubin, ro5u
rubiniu.
Antirrhinum majus
grandiflorum Venus. roz
deschis cu gatul alb.
Antirrhinum majus
grandiflorum fl. pleno lu-
team, galben.
Antirrhinum majus
grandiflorum fl. pleno de -
licatum, roz liliachiu.
Antirrhinum majus
maximum Die Rose, roz
foarte frumps.
www.dacoromanica.ro
Fig. 21. Antirrhinum majus grandiflorus

56. 57
Antirrhinum majus maximum Kanarienvogel, galben des-
chis.
Varietatile mijlocii sunt intre 30-50 cm. inalte, ca:
Antirrhinum majus nanum grandll. Gold Monarch, gal-
ben auriu.
Antirrhinum majus nanum maximum Orangekonig, galben
teracota.
Antirrhinum majus nanum maximum Schneesturm, alb
curat.
Printre varietatile pitici cu o crestere de 15-20 cm.,
rare on pana la 25 cm. Malt, sunt de exemplu:
Fig. 25. Antirrhinum majus pumilum
Antirrhinum majus pumilum Brillantrosa, de coloare roza.
Antirrhinum majus pumilum Crescia, rosu incbis.
Antirrhinum majus,pumilum album, alb.
Gura leului este una din cele mai placute plant2 de gra-
dina, de oarece infloreste abundent 5i aproape neintrerupt
pana la inghet. Afars de aceasta, varietatile inalte pe langa
ca se intrebuinteaza in grupe mari 5i platbande, dau un
admirabil material decorativ ca flori ta2t2, in vase cu apa,
in care tin un timp ind2lungat. Cele mijlocii si pitici se
www.dacoromanica.ro
intrebuinteaza in grupe mai mici, ca borduri, printre pietre

57. 58
si altele. Varietatile lui rtmilum se mai cultiva Cu 'succes
si la ghivece.
Caltura. Ii prieste orice pamant usor nisipos, expus la
soare i chiar la semi-umbra. Semanatul se poate face la
diferite epoci. De obicei se seamana prin imprastiere pela
inceputul lui Martie in rasadnita calda sau la inceputul
lui Aprilie intriuna rece.
Spre a obtine o inflorire timpurie in primavara, facem
o semanatura prin AugustSeptembrie afara pe brazda,
invelind semintele cu nisip cernut. Cand rasadul s'a marit
binisor, se repica in rasadnite reci, unde vor putea si
ierna sau it repicam cafe 3-4 fire in ghivece de 10-12
cm. in diametru, iernandu-1 in rasadnite reci adanci sau
in sere reci. Rasadul nu sufera aproape de loc, cand sun-
tern nevoiti sa tinem rasadnita inchisa 4-5 saptarnani din
cauza gerului i astfel plantele sa fie lipsite de lumina 5i
.aer suficient. Insa cum vremea s'a imbunatatit, aerisim sf
-dam lumina din belsug. Primavara, cand rasadul s'a pus
bine in vegetatie, ajutam din cand in cand cu ingrasaminte
lichide. Pela jumatatea lui Aprilie 5i chiar mai devreme
plantain gura leului la locul definitiv pe distanta de 30-50
ctn. dupa marimea varietatii. Cultivat in modul acesta, el
va inflori prin AprilieMai. Pentru o uniformitate sigura
in ce priveste coloarea florilor si cresterea plantelor, vom
inmulti gura leului prin butasi, cad prin seminte, on cat
de bine selectionate au fost ele, tot mai dau variatittni.
!Afars de calitatile mostenite dela plantele mume prin in-
multirea din butasi, ele vor inflori mai devreme, ca cele
obtinute prin seminte.
Puterea de germinatie a semintei este de 4 ani si rasare
in 2 saptamani.
www.dacoromanica.ro

58. Arctotis L.
Etimol, in elena: arctosurs, ous, otusureche.
Rom. Arctotis, fr. Arctotis, ger. Barenohr.
Sunt plante floconoase, erbacee, anuale, vivace sau su-
frutescente, cari fac parte din fam. Compositae, avand vre-o
30 de specii de origins de prin Africa de Sud si una
din Abisinia.
Dintre anuale singura specie pe care o avem in cultura,
este:
Arctotis grandis. Thunb. originara din Colonia Capului.
Fig. 25. Arctotis grandis
Aceasta plants cu tulpina ramificata dela baza creste pans
la 80 cm. Malta, inflorind din Iunie pans la inghet. Frun-
zele asezate in forma de rozeta sunt oblong-neregulat-lobate
de culoare alburie. Florile numeroase sunt dispuse in capi-
tule mari pans la 7 cm. in diametru, cu cele radiate de
www.dacoromanica.ro
coloare alba pe fata si liliachii pe dos. Un cerc galben

59. 60
inconjoara discul, iar florile tubuloase sent de un albastru
deschis.
Se aseamana foarte mult cu Dimorphotheca, cu care pare
a fi inrudita.
Planta este foarte florifera si ornamentala, rezistand
foarte bine caldurilor mari din ses. Afars de intrebuin-
tarea ei in grading, da admirabile flori taete.
Cu Itura. Le prieste pamanturi nisipoase, gunoite si ex-
puse la soare. In oe priveste udatul trebuie sa fim prudenti,
caci umiditatea prea abundenth cauzeaza putrezirea plantei.
Se seamana primavara in rasadnita, se repica si se plan-
teaza prin Mai la locul destinat pe distanS6 de 30-40 cm.
Puterea de germinatie a semintei este de 2-3 ani si
rasare cam in doua saptamani.
Brachycome Cass.
Etimol. in limba elena: brachgs=scurt, kome=par (papus).
Rom. Brachgcome, fr. Brachgcome, ger. Kurzschopf.
www.dacoromanica.ro
Fig. 27. Brachycome iberidifolia

60. 61
Sunt mici plante erbacee anuale sau vivace, ce fac parte
din fam. Compositae. Acest gen se compune din vre-o 40
de specii de origins de prin Australia, 3 din Noua Zelanda
4i una din Africa de Sud.
Singura specie anuala ce se gra in culture, este:
Brachgcome iberidifolia Beath., originara din Australia,
creste de 20-30 cm. inalta si infloreste cam la 10 sapta-
mani dela semanare, de ordinar din IulieSeptembrie.
Creste foarte ramificata dela baza, formand tufe de 20-25
cm. in diametru 1i chiar mai mult. Frunze le sunt alterne,
penatisecate, cu segment-ingust-linear.
Florile sunt dispuse in capitule solitare, terminale, de
22-25 mm. in diametru cu involucrul campanulat; cele
marginale marisoare se ruleaza dupa inflorire i sunt la
planta tip de coloare albastra intensive cu o pea alba la
baza, iar discul aproape negru. Ca varietati horticole avem:
alba cu florile albe, rosea cu florile radiale de coloare roz-
liliachiu i coerulea cu ele de un frumos albastru.
Brachycome iii deschide dinteodata un mare numar de
flori, formand prin acestea un covor de o frumusete rare.
Din cauza ca cresc tufoase si pitice, se intrebuinteaza foarte
mult ca plante de bordura.
Ca tiara. Le prieste numai locuri expuse la soare si pa-
manturi permeabile. Cea mai prielnica semanatura se face
dela sfarsitul lui Martie pang in Aprilie in rasadnita tem-
perate. Rasadul se repica si prin luna Mai se planteaza la
locul destinat pe distanta de 20-30 cm. si astfel vor in-
flori prin Iunie. Semanat in randuri la locul definitiv prin
AprilieMai vor fi in floare din Julie pans in Septembrie.
Se poate semana gi prin Septembrie, repicand rasadul cate
4-5 la ghivece de 10 cm. in diametru, iernandu-1 la rece
si ferindu-1 de umiditate prea mare. Astfel se procedeaza
numai spre a avea plantele inflorite devreme in primavara.
Puterea de germinatie a semintei este de 3 ani i rasare
pana in 3 saptamani.
www.dacoromanica.ro

61. 62
Calendula L.
Eiimol. in latine,ste: calendaeprima zi din land.
Rom. Filimica, Galbinele, fr. Souci, ger. Ringelblume.
Sunt plance erbacee anuale sau vivace, ce fac parte din
fam. Compositae. Acest gen are vre-o 15 specii originare
de prin sudul Europei, nordul Africei si Colonia Capului.
Calendula officinalis L. e de origins din sudul Europei si
creste intre 30-50 cm. inalta, inflorind dupa 8-10 sap-
tamani dela semanare, de ordinar din Iunie pana la inghet,
mai ales in regiunile deluroase. Are tulpina erects, rami-
ficata, fragila 4i glanduloasa cu un miros particular. Frun-
zele alterne, sesile sunt oblonge pana la lanceolate cu mar-
. .1. t ;iii
_
NIP " Nr
r
'"-st,-^
- 49'
Fig. 28. Calendula officinalis fl. pl. Orangekonig
ginile ciliate. Florile sunt dispuse in mari capitule terminale
www.dacoromanica.ro
a caror coloare variaza dela alb, galben pana in rota por-