1. Aeademille domnesti din Bueuresti sl
Iasi, prima infiintata ln 1689 lar a doua
la 1707 au fost focare de cultura de mare
Inseinnatate pentru Ifirile romane i sud-
estul european.
Luerarea infatiseaza, pe baza unei in-
formatii ample si In mare parte inedita,
evolutia, modul de organizare si pro-
gresele pc care le-au Limit timp de mal
Line de un secol aceste asezaminte de
cultura.
Ele au mijlocit patrunderea iluminis-
mului occidental In tarile romAne
au pregiltit renasterea culturalà de la
Aria d n a tp mar-law - C org n sflrlitul secolului al XVIII-lea si !nee-
puLul celui urmator. Prin ele s-a dezvol-
ACADEMIILE DOMNESTI tat. limba romana i literatura, s-au ri-
dicat figuri reprezentative de carturari
din care au adus un mare prestigiu Varibir
romane In sud-estul european.
BUCURESTI SI Un aspect interesant pentru secolele
XVII-XVIII 11 reprezinta studierea apar-
tenentei sociale i etnice a elevilor, per-
sonalul didactic cu o pregatire superioara
continutul InvatamIntului revelator
pentru epoca respectiva.
Detnn de releVat este si faptul ca 1nce-
phut de pe la 1760 la aceste Academii,
profesorii au Inceput sa utilizeze In tra-
ducen i sat prelucrari manualele cele
mai moderne : engleze, franceze, ger-
mane si italiene, care reflectau &dim
iluminista a secolului al XVIII-lea.
www.dacoromanica.ro

2. 4
,
P :1. M
ftr.mtmatm!
.,
. tmtebma.,mm.tftmemm.M.Mt.PIMH
.
t
www.dacoromanica.ro
'!",`
re

3. ArIadna Camariano-Cioran
ACADEMIILE DOMNEVI-1
DIN BUCURE0-1 1 likl
www.dacoromanica.ro

4. Coperta de Theodor Bogoi
www.dacoromanica.ro

5. ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE
A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE
BIBLIOTECA ISTORICA XXVIII
ARIADNA CAMARIANO-CIORAN
ACADEMIILE DOMNETI
DIN BUCURWI-1 SI 1A51
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
BucureW, 1971
www.dacoromanica.ro

6. CATRE CITITOR
Invdtdmintul Academiilor domnesti, care a ddinuit aproape un veac
si jumdtate si a fost de mare folos societdlii romdnesti, nu este cunoscut
in toatd amploarea sa fi de aceea nu este apreciat la justa lui valoare.
in aceastd lucrare se studiazd, pentru prima data, toate aspectele
acestui invdjamint : organizarea, personalul didactic, metodele educativ-
pedagogice, apartenenta socialq, a elevilor §i rolul Academiilor domne§ti
In prile Române§ti §i in Sud-Estul european.
Am insistat asupra studiilor fi gindirii profesorilor, ea fi asupra
manualelor elaborate de ei, pentru a putea schita o imagine clard a culturii
pe care Idrile noastre o datoreazd invdidmintului Academiaor, care in momen-
tele sale de inflorire putea fi comparat cu eel similar din Occident. Am
subliniat faptul di mulli dintre profesori erau oameni luminali, eu gindire
sociald f i politicd progresistd, fapt pentru care de altminteri au fost acuzati
de ateism, persecutati de bisericd f i de boierii tdrii, care au frinat uneori
dezvoltarea Academiilor sau nu au incercat sd infiinleze mai de timpuriu
un invdtdmint in limba Idrii. Iatd cum explicd Dinicu Golescu, un boier
luminat din sec. XIX, acest fapt : Cei de sus n-au vrut sd lumineze pe
cei de jos, de teamd sd nu-si, piardd situafiunile lor privilegiate". Am insis-
tat si asupra circulaliei largi in fard fi in Occident a manualelor
folosite 'in Academii, fapt ce dovede?te at erau de Mutate luerdrile dupd
care studia tineretul roman.
Majoritatea textelor f colare in manuscris, pdstrate astdzi 'in Biblio-
teca Academiei Române, provin din biblioteca Colegiului Sf. Saya. Altele
provin din bibliotecile mitropolitului Iosif Naniescu, a episcopului de
Buzau, Dionisie, a episcopului de Roman, Melhisedec, ale boierilor $tefan
Sihleanu, Grigore si $tefan Brincoveanu, Scarlat Bosetti, Const. Sturza,
Gheorghe fi Matei Creplescu, Matei Milo, Gr. A. Filipescu etc. Un alt
www.dacoromanica.ro

7. 6
grup de asemenea manuscrise grecesti au aparlinut lui Barbu Izvoranu,
Dorin Grigore barbierul, Ghilit Docan, mai multe lui Cezar BoIliac si altora.
8-au pdstrat fi tipdrituri grecesti purtind ex libris-uri ale unor romtlni,
ca Cupdrusi Alma a/ jupinului Iancu cofetarul, ft tefan Rudeanul, G. Rim-
niceanu, Nestor Craiovescu, Costache Panu etc. Din listele prenumerantilor
eonstatam ca in fdrile romtine circulan sute de MTV, didactice sau de cultura
generala, serse sau traduse i,12 greaca din limbile occidentale.
Am folosit in lucrarea de fag un imens material documentar, in mare
widsurci inedit fi necunoscnt istoricilor nostri. El provine din documente
fi manuscrise grecesti, precum, fi din periodicele grecesti, vieneze sau germane,
si ele necercetate pina acum. lifentionam, faptul ea periodicele vieneze con-
stituie o mina de aur pentra cea de a doua decada a secolului al XIX-lea.
Am indreptat numeroase afirmalii eronate privind invitleimintul
Academiilor, cuprinse in istoriografia mai veche, Erbiceanu, Chassiotis,
Dosios, N. Iorga, precum fi in lucrdri contemporane de mare amploare,
ca : Istoria Itomâniei, Istoria literaturii románe, Istoria Pedagogiei,
Istoria gindirii sociale si filozofiee in România, precum si in alte lucrari
de mai mica intindere.
Cu toata informalia bogata si amanunfita pe care ne-am sprijinit
pentru a alcatui lucrarea de fold, ea mai comporta unele lipsuri, datorate
in prima rind faptului ca unele opere din secolul al XVIII-lea, ca fi unele
lucrari apttrute in strdinatate, v/14 ne-au fost accesibile. Credem, totusi, ea
aceasta lucrare va rettfi sti puna, in adevdrata sa lumina acest important
capitol din istoria invalamintului si culturii trecutului romdnesc, care este
invittamintul Academiilor domv,esti din Bucuresti si Iasi.
www.dacoromanica.ro

8. INTRODUCERE
Liraba greacä a pätruns In Wile române nu odatä cu venirea domni-
lor fanarioti, cum afirmä unii istorici, ci cu mult inainte de inceperea
regirnului fanariot, din Indemnul si sub patronajul domnilor români. Limba
oficiará a cancelariei administrative era, precum se stie, In epoca mai veche
limba slavä, iar apoi cea românä, In care ant serse actele i cärtile dom-
nesti chiar sub fanarioti 2. Rare ant cazurile cind intilnim In aceastá epocI
§i cite un document oficial scris In limba greacä 3. Abia In a doua decadä a
secolului al XIX-lea, apar In tärile române timide Inceputuri de folosire
a limbii grecesti in cancelaria domneaseä 4. Dar, din epoca cea mai veche,
multe scrisori domnesti, adresate patriarhiilor ortodoxe, mänästirilor
grecesti de la Muntele Athos si din alte pärti, precum si unor persoane
particulare, se scrim. In limba greacä. Astfel de scrisori erau scrise de
diecii cancelariei domnesti, dar, de cele mai multe ori, de domnii
Ineä din secolul al XrV-lea, domnii romäni au avut legäturi directe
cu Muntele Athos si cu Bizantul. Nicolae Alexandru, domnul rárii Roma,-
nesti, s-a adresat in 1359, de repetate ori, prin serisori, patriarhiei din
Constantinopol, rugindu-se trimitä un mitropolit care sä organizeze
mitropolia Ungrovlahiei. Patriarhia i-a satisfäcut dorinta, trimitind,
precum se stie, pe Iachint Critopol, fost mitropolit al Vicinei 5.
inc6 din secolul al XV-lea, se foloseste limba gread, In Wile române.
Epitrahilul cu chipul lui Alexandru cel Bun si al doamnei sale, Marina,
Tinem sd preeizdm cd In luerarea noastrd tratdm numai despre pdtrunderea Iimbii
greeWi In Moldova §i Tara RomAneased, deoarece In Transilvania nu a existat un fenomen
de felul acesta, sau a fost foarte slab.
2 Nicolae GrAmadd, Cancelaria domneascd in Moldova, In Codrul Cosminului", IX (1935),
p. 184. Constantin Mavrocordat dddea porunci severe personalului administrativ sd nu folo-
seased decIt numai limba romAnd. Cf. N. Iorga, Studii si documente, vol. VI, p. 290.
3 S-a spus cd Nicolae Mavrogheni, domnul Tdrii RomAne§ti (1786-1790), a introdus
limba greacd In eancelaria domneascd, realitatea Insd este alta. El nu a introdus limba greacd
cu excluderea celei romAne, ci a cerut numai sd se faed In limba greacd un rezumat al
actelor pe care le semna, Intruelt el nu Ola limba romdnd. Cf. V. A. Urechia, Istoria romdnilor,
vol. III, p. 81.
4 Cf. Revista istoricd", I, (1915), p. 32.
5 ¡atora literaturii romdne, vol. I Bucure§ti, 1964, p. 238.
www.dacoromanica.ro

9. 8 ENTRODUCEIRE
poartä inscriptii grece§ti. Un epitaf din 1428 are, de asemenea, o inscriptie
greacg, 6. In prima jumätate a secolului al XVI-lea, se redacteazg, unele
opere in limba greacä, al egror continut prive§te istoria tgrilor române,
cum este Viala Sfintului Nifon, scrisä intre anii 1517 §i 1521 de Gavriil,
protul mänästirilor de la Muntele Athos. Pätrunderea limbii grece§ti in
tärile române se accentueaz1 in a doua jumätate a secolului al XVI-lea 7.
Domnii §i boierii obi§nuiau sg, incline mänästirile, intemeiate 0 inzestrate
de ei cu mo§ii, Sf. Munte §i patriarhiilor din Rgsg,rit, Ind, din 1391, §i cu
timpul inchingrile au luat proportii mari. Cglugärii greci, veniti
tärile române in urma procesului de inchinare a mängstirilor, pentru
administrarea averilor mänästire§ti, aduceau in tärile române c'ärti 0
manuscrise grece§ti. Ei erau difuzori ai limbii grece§ti, flcind ca
mänästirile inchinate sg, deving, uneori focare de culturl.
De la Neagoe Basarab (1512-1521) §i ping, la Constantin Brinco-
veanu (1688-1714) in Tara Româneascä, de la Petru Schiopul 8 0 ping, la
Constantin Duca 9 In Moldova, limba greacg, este ineurajatä in tärile
române.
Petru Schiopul a dispus sg, se completeze cronograful grec atribuit
lui Dorotei al Monembaziei, prin adgugirea unui capitol privitor la dorania
sa. Acest fapt dovede§te cg, la curtea domneascg din Moldova se gäseau
deja in a doua jumätate a secolului al XVI-lea boieri români cunoscgtori
ai limbii grece§ti, dornici sä citeascg, istorii universale ".
Vasile Lupu introduce limba greacg in biserica domneascg. El hotä-
rkte ca la o stranä psaltul sg, cinte grece§te §i toatg, liturghia sä se eiteaseg,
alternativ in grece§te §i slavone§te 11. Tot Vasile Lupu a dat ordin sä fie
primiti cAlugäri greci in mängstirile mari, pentru ca ei sg, devinä profesorii
fiilor de boieri, invätindu-i limba 0 cultura greacg,12. Insu§i Vasile Lupu
era un bun cunoscätor al limbii grece§ti, ca 0 fiica sa, sotia lui Timu§
Hmilnitchil care seria tarului Rusiei in limba greacI13.
Epoca lui Vasile Lupu, domn in Moldova intre anii 1634 §i 1654
0 a lui Matei Basarab, donm in Tara Româneascg, intre 1632 §i 1654,
constituie o cotiturl in pätrunderea limbii grece§ti in tärile române,
num'ärul cunoscItorilor acestei limbi crescind apreciabil in aceastg, vreme.
Virfurile boierimii bg,§tina§e vor manifesta o vg,ditg, inclinare pentru
insu§irea limbii §i culturii grece§ti, aceasta desigur §i din dorinta de a
da propriei culturi române§ti un continut mai larg §i mai variat" 14.
Istoria Romdniei, vol. II, p. 678.
7 Ibidem.
8 Petru *chiopul a domnit de trei ori In Moldova : 1574-1577, 1578-1579, 1582-1591.
Constantin Duca, a domnit de douà ori In Moldova : 1693-1695 si 1700-1703.
10 Istoria Romdniei, vol. II, p. 1026.
11 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, ed. Gheorghe Adamescu, Bucuresti, p. 94
si 157. Acest obicei 11 va desfiinta Constantin Mavrocordat.
12 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 157.
13 Revista istoria", XXIII (1937), p. 76.
14 Ion Ionascu, Academia domneascd de la Sf. Saya din Bucurqti..., p. 39.
www.dacoromanica.ro

10. INTRODUCE 9
Fiji lui Miron Costin studiau in 1664 retorica in limba greaca 15
Gheorghe Duca a fost un protector al culturii elenice. Fiul sau, Constantin
Duca 16, superior multora din compatriotii si in antica greac i in
filozofie", a primit o serioasa cultura greaca de la profesorii sal Ioan Comnen
(in calugarie Ierotei al Dristrei), ieromonahul Azarie Cigala vi Spandonis,
viitorul retor al patriarhiei vi profesor la vcoala din Fanar 17
Se pare el Duca avea vi o frumoasa biblioteca cu autori greci
bizantini, fiindca cerea lui Hrisant Notara sa-i restituie operele scrii-
torilor bizantini Grigoras ii Laonicos Halcocondylis 18 De la Constantin
Duca s-au pästrat i numeroase scrisori in limba greaca ; unele din ele,
de pildä, in codex Athous 2328 19 vi in ms. gr. 974 din Bibl. Acad.,
f. 274r-274°.
Si in Tara Româneasca au fost buni cunoscatori ai limbii grecevti.
Copiii postelnicului Constantin Cantacuzino au avut profesori greci. Doi
fii ai postehaicului au avut in 1646 ca profesor pe invatatul Paisie Liga-
ridis, cu o remuneratie de 50 de reali pe luna, precum i toata intretinerea.
imbracamintea 2°. Eruditul sau fin, stolnicul Constantin Cantacuzino,
a avut mai intii ca profesor pe un Dionisie, apoi pe invatatul Gherasim
Vlahos din Creta 21 vi pe altii. La Venetia, unde Constantin Cantacuzino,
s-a dus pentru studii, a avut ca mentor pe calugarul grec Gondulis
ca bun prieten pe hiotul Panos Pepanos. La universitatea din Padova,
el a fost insotit de prietenul sau Panos i, devi se gasea in vestitul centra
cultural padovan, totuvi profesorul grec era nelipsit. Si acolo a avut in 1667 ea
profesor pe Arsenie Caludis 22, nepotul lui Gherasim Vlahos. Multe din
carie pe care vi le-a procurat acolo sint grecevti. De pilda, Iliada lui
Homer, gramatica lui Lascaris, operele complete ale lui Lucian vi Aris-
totel. Atunci procurat i logica neoaristotelicului Cezar Cremonini 23,
ale carui conceptii vor domina ceva mai tirziu in invätamintul filozofie
predat in Academiile domnevti din Bucurevti i Iai, fiind difuzate de
manualele elevului acestuia, Teofil Coridaleu 24.
16 Manuscrisul grecesc, dui:a care au Invdtat, a intrat In 1714 In biblioteca Academiei
domnesti din Iasi. V. A. Urechia, Istoria fcoalelor, vol. I, p. 33.
16 Gheorghe Duca, originar din Rumelia, a domnit de trei ori In Moldova : 1665-1666,
1668-1672, 1678-1683, si odatd In Tara Romaneascd : 1673-1678.
17 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 158, si acelasi, Istoria imperiului otoman, trad. Jos.
Hodosiu, Bucuresti, 1876, partea I, p. 136. Mai multe amAnunte despre cultura lui
Constantin Duca Vodd In D. Russo, Studii istorke greco-rometne, vol. II, Bucuresti, 1939,
p. 423-424.
18 Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/1, p. 259-260.
Spyr. Lambros, Kcer&Xoyoç..., Cambridge, 1895, vol. I, p. 199.
20 Cf. Fr. Pall, Les relations de Basile Lupu avec l'Orient orthodoxe el particularement
avec le patriarcat de Constantinople envisagées surtout d'après les lettres de Ligaridis, In Bal-
cania", VIII (1945), p. 136, doc. XXIII.
21 Cf. Operele lui Constantin Cantacuzino, publicate de N. Iorga, Bucuresti, 1901, p. 11
si 12, si D. Russo, Studii istorice greco-romelne, Bucuresti, 1939, vol. II, p. 527-528.
32 Operele..., p. 9. Cf. si N. Iorga, L'Académie" de Bucarest, In Revue historique",
VI (1929), p. 1-3.
33 Op. cit., p. 2 si 3.
24 Cléobule Tsourkas, Les Débuts de l'enseignement philosophigue et de la libre pens&
dans les Balkans, ed. II, Salonic, 1967, p. 35.
www.dacoromanica.ro

11. 10 INTRODUCERE
Marele sprijinitor al culturii in genere vi indeosebi al celei grecevti,
Constantin Brincoveanu, care a trimis bursieri greci in Italia 28, era un
bun cunoscAtor al limbii grecevti 26, fiii säi de asemenea. Ei au avut ca
profesor pe cretanul Gheorghe Maiota, predicator la curtea lui Brinco-
veanu27. In calitatea sa de dascgl, Maiota redacta impreund cu elevii sdi,
ca exercitiu de limbä, discursuri pe care ei le rosteau in diferite impre-
jurdri 28. linele din aceste cuvintdri au fost tipärite 23. Fiul cel mare al
lui Brincoveanu, Constantin, un prozator de frunte in limba greacd, a
tradus in neogreacd Viefile paralele ale lui Plutarh, publicate in Bucurevti
in 1704 30. Fiji lui Brincoveanu au avut vi un alt profesor grec, pe .Anas-
tasie Bunelis din Ianina. La 28 aprilie 1712, *tef an Brincoveanu anunta
pe Hrisant Notara el profesorul fratilor säi, terminindu-vi ciclul cursu-
rilor, va pleca la Ianina 31. Totodatä, i .Anastasie Bunelis scria
1712, patriarhului cg intentioneazg sd se intoarcä acasg, fiindcä mi-am
Indeplinit insärcinarea cum am putut, i cit a fost dorinta prea lu
meu domn, i, cum am aflat, dupd Pavte nu va continua sg studieze prea
luminatul lui copil" 32.
Printre bunii elenivti au fost i cgrturarii români Nicolae Milescu
(1636-1708) i Dimitrie Cantemir (1675-1723). Primul vi-a fäcut studiile
la Marea vcoald a patriarhiei din Constantinopol 33. Dimitrie Cantemir a
avut ca profesori pe eruditul cglugär Ieremia Cacavela vi pe Meletie,
viitorul mitropolit al .A.tenei, poate i pe altii din Constantinopol.
Pgrerea noasträ este a Dimitrie Cantemir nu a frecventat34, dupä, cum
-au afirmat toti cercetätorii români, Marea vcoalä, din Constantinopol.
Admirator al culturii grecevti, pe care o declara superioarg celei latine,
cä ce au romanii tot de la elini sg fi luat vi pentru toate lor le sint
klatori" 38, el a avut la Iavi, in timpul domniei sale, un anturaj de eruditi
greci, educatori ai copiilor säi. A.cevtia cunovteau atit de bine limba greacä,
Inch îi serian intre ei in aceastd limbd 36. Printre grecii din anturajul
25 D. Russo, op. cit., p. 318, si N. Iorga, Istoria Invàfdmintului romdnesc, p. 35.
26 I. Ionascu, Cu privire la data tntemeierii Academiei domnefti de la Sftntul Saya din
Bueurqti, In Studii", tom. 17 (1964), nr. 6, p. 1271.
27 N. Iorga, Istoria literaturii rometne in secolul al XVIII-lea, Bucuresti, 1901, p. 49.
Anton-Nlaria Del Chiaro, Revolufiile Valahiei, Iasi, 1929, p. 27.
29 Constantin Daponte, Kccrcaoyog icrroptx6g... , in Constantin Erbiceanu, Cronicarii
greci carii au scris despre ronulni In epoca fanariotli, Bucuresti, 1888, p. 174-181, si Ion Bianu
Nerva Hodos, Bibliografia romdneascd veche, nr. 142 si 145; traducerea romAneascd publicatl
de Const. Erbiceanu In Biserica ortodoxA romAnd", XV (1891-1892), p. 298-330.
39 Ion Bianu i Nerva Hodos, op. cit., nr. 146 ; cf. si Const. Sathas, NcoeXX-/vm-ii% cptIoXoyEag
nocpdepviwoc, Atena, 1870, p. 109-110, unde se reproduce un scurt extras ca model de limbA.
31 Hurmuzaki, Documente, XIV/3, p. 95.
Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/1, p. 459.
33 Istoria literaturii romdrte, Bucuresti, 1964, vol. I, p. 458.
34 Ariadna Camariano-Cioran, Jérémie Cacavela et ses relations avec les Principautés
Roumaines, in Revue des études sud-est européennes", vol. III (1965), nr. 1-2, p. 169-170.
35 Cf. Dan BAdArAu, Filozof ja lui Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1964, p. 195.
36 Stefan Ciobanu, Dimitrie Cantemir tre Rusia, in Analele Acad. Rom.", sect. lit.,
seria III, tom. II (1924), nr. 5, p. 14.
www.dacoromanica.ro

12. INTRODUCERE 11
lui Cantemir, care l-au urmat FO. in Rusia, era si corfiotul Atanasie
Contoidis 37.
Antioh, fratele lui Dimitrie Cantemir, a ales ca profesor pentru
copiii säi pe Azarie Cigala38, fostul profesor al lui Constantin Duca.
Precum vedem, in trecutul indepärtat al celor doul Principate
dunärene gasim multi cunoscätori ai limbii si culturii grecesti. Ei au fäcut
studii in aceastä directie cu profesori particulari alesi cu grijá din rindu-
rile intelectualitätii grecesti.
37 Chiar de la Dimitrie Cantemir stim ca Atanasie Contoidis a fost profesorul fiilor sai
(Istoria imperiului otoman, trad. Jos. Hodosiu, Bucuresti, 1876, vol. I, p. 136, nota). Din
corespondenta lui Contoidis cu Hrisant Notara aflärn ca a sosit la Iasi In iunie 1710. Docu-
mentul publicat In Hurmuzaki, Documente, XIV/3, p. 69, fail indoiala este datat gresit
1711 In loe de 1710, cum rezulta din continut. Deci Contoidis a venit In Moldova pe timpul
lui Nicolae Mavrocordat, care l-a primit foarte bine si i-a acordat o remuneratie de un zlot
pe zi, precum i toate cele necesare pentru Intretinere eft ar ajunge pentru patru oameni"
(op. cit., p. 69). Din scrisoarea lui Contoidis nu rezulta In ce calitate a fost angajat de N.
Nlavrocordat, credem ca profesor. $i In alte serisori Contoidis lauda atentia i bunatatea
domnului care este prea glorios, prea bogat, vrednic de o puternica Imparatie", dar nu se
impaca cu intrigile curtenilor : ce curaj, ce speranta, ce bucurie pot gasi eu aici fare cursele,
capcanele i laturile curtilor?" (Op. cit., p. 73 si p. 83, unde are aprecien i foarte defavora-
bile despre curteni).
Dui:a mazilirea lui Mavrocordat, Contoidis ramlne In Moldova i atunci este angajat
de Dimitrie Cantemir ea profesor pentru copiii sai. Intr-o scrisoare din 17 ianuarie 1711,
Contoidis Ii comunica patriarhului Ierusalimului cd noul domn, adica Dimitrie Cantemir,
este foarte darnic, i-a dat bogate daruri si a hotdrit sa-i dea si el o remuneratie egala Cu
cea pe care i-o dadea N. Mavrocordat (Hurmuzaki, Documente, XIV/3, p. 84). Contoidis are
multe cuvinte de lauda pentru Dimitrie Cantemir. Dupa ce arata ca noul domn se poarta
cu mila fata de popor i ca a desfiintat impozitul pe albine i vii adaugä : in Moldova
a rasarit soarele dreptatii".
Contoidis a plecat cu D. Cantemir In Rusia si a fost profesorul copiilor lui aproape
zece ani, pina In toamna anului 1720, chid a fost luat aproape fortat de Petru cel Mare,
.din casa lui Cantemir, pentru a-1 numi membru In Sf. Sinod din Moscova (Manuil Ghedeon,
'AktvciaLog KowroeMs, In 'ExxXv:rLza.nxil 'AXOsta.", III (1882-1883), p. 751). Deducem
cà a fost luat fortat de pe MO Cantemir, fiindca In 1721 copiii acestuia se adresau tarului
plingindu-se ca a fost luat In serviciul Majestatii sale si ca de patru luni ei nu mai primesc
niel un fel de invatatura i alt profesor priceput In limbile greaca, latina i italiana, pe care
le Invatau cu Contoidis, nu gasesc. Ei se roaga sa le dea pe preotul Liberios Colettis sau
sa-i trimita in europene pentru a studia acolo (N. Iorga, O suferinià de cdrturar romdn
mire strdini, In Revista istorica", XI (1925), p. 143, si $tefan Ciobanu, Dimitrie Cantemir.
p. 109-110). Liberios Colettis pe care Cantemir voia sa-1 ja ca profesor In locul lui Contoidis
a fost un Invatat cunoscut la inceputui secolului al XVIII-lea i s-a facut si mai cunoscut
.datorita unei polemici pe care a avut-o cu Helladius. Intre anii 1710 si 1720 11 gasim la
Venetia unde publica o epigrama la Enciclopedia lui Patusa (1710) si o poezie In 'Ava-il
eúXadieLccg, Venetia, 1720, p. 42 (Cf. Constantin Sathas, NeoOdaptx.h..., Atena, 1868, p. 459
460). Chid s-a dus In Rusia, nu stim. La 17 februarie 1721, clnd copiii lui Cantemir 11 cer
ca profesor, acesta era expulzat de Petru cel Mare la manastirea Solovet ca pedeapsa pentru
ca fusese implicat In complotul printului Alexie. Copiii lui Cantemir cereau eliberarea lui,
garantln d pentru el. (Stefan Ciobanu, op. cit., p. 14 si 109-110).
3 8 N. Iorga, Istoria trumyeunintului.. ., p. 54.
www.dacoromanica.ro

13. Capitolul I
CAUZELE PATRUNDERII
LIMBII 1 CULTURII GRECEgl
IN TARILE ROMANE
Care este explicatia faptului ca limba greaca a patruns din timpurile
vechi in rindurile carturarilor romani f}i. a dominat aproape doua secole
invatamintul superior din principatele Moldovei §i T6rii Române§ti ? Ce
a determinat pe domnii §i. boierii români sa deving sprijinitorii §i in-
curajatorii ei ?
Cauzele care au favorizat patrunderea limbii grece§ti in cele don/
principate române au fost de natura religioasa, politica, economica §i
culturala.
Primele manifestari de invätamint superior in -Wile române au
fost in limba latina sau greco-latina. Colegiul de la Cotnari, de pildä,
rticoala pur latinä, infiintat de Despot vodä Heraclid intre anii 1561 §i
1563; colegiul infiintat in 1640 de Vasile Lupu, la inceput cu limba de
predare latina, care s-a transformat Mg in curind in invatamInt grecesc
§i §coala greco-latina din Tirgovi§te, infiintata de Paisie Ligaridis dupa
1646. Aceste §coli latine sau greco-latine nu s-au mentinut din motive
de ordin religios. Limba latina era un vehicul al catolicismului §i al protes-
tantismului 39, deci o primej die pentru ortodoxie. Tocmai aceast'a pri-
mej die a contribuit, in mod esential, la raspindirea lirnbii grece§ti in
Sud-Estul european : prin lectura cartilor dogmatice in aceasta limba
se putea mentine lagarul ortodoxiei din Balcani.
39 Dan BadArAu, Laicismul umanitarist In cultura veche romtlneasc6, In Ia§ul literar",
1 (1966), p. 31.
www.dacoromanica.ro

14. 14 ARIADNA CAMARIANO-cioRAN
De fapt, popoarele balcanice au dus secole de-a rindul o luptä comunI
impotriva catolicismului. Autoritatea tutelar/ a Patriarhiei ecumenice,
impus/ de Poartg si exercitat/ asupra popoarelor ortodoxe din Balcani,
a avut ea rezultat crearea lagArului panortodox si panbalcanic, stimulind
totodat/ lupta impotriva catolicismului si a protestantismului 40 §i. men-
tinind vreme indelungatä o adevärat/ constiint/ balcanicl".
Lupta panortodox/ si autoritatea spiritual*/ a patriarhului au avut
un rol important in räspindirea limbii grecesti in Sud-Estul european,
In Principatele Române in primul rind. Abia in secolul al XIX-lea popoa-
rele balcanice se vor desprinde de constiinta balcanicä", pentru a
promova o constiint/ pur nationalä".
Dup/ cgderea Constantinopolului sub st/pinirea otomanä si dispa-
ritia Imperiului Bizantin, tärile române acord/ popoarelor crestine, supuse
cirmuirii otomane, o permanent/ protectie.
Credinta c'ä domnii si tärile române jucau rolul de protectori ai
lumii ortodoxe este foarte veche. Dovad/ eloevent/ slut atitea inchinki
si danii fäcute intregului Orient elenic. Ideea a persistat ping' si in secolul
al XVIII-lea. Luind unele nasuri pentru imbunätItirea proastei admi-
nistrAri a mängstirilor pe care patriarhia Ierusalim.ului le avea in Moldova,
Mihai Racovita, domnul Moldovei, spune in introducerea hrisovului s/u
din 1704 c6 in trecut grija pentru biserica SI. Mormint revenea impära-
tilor bizantini, acum ea revine domnilor români 41.
Autoritatea domnilor romäni cuprindea in cercul ei si o larg/ parte
din mostenirea spiritual/ a vechilor stäpinitori din sudul Dunkii. Domnii
se substituie influentei de aft/ datä a imp/ratilor bizantini, socotindu-se
indrumätori culturali, de aceea le slut dedicate un mare numAr de c'ärti,
tipgrite cu cheltuiala lor, in epoca mai veche cArti dogmatice si religioase,
In epoca mai nou'ä eárti educativ-culturale. TArile române fiind protec-
toare ale credintei ortodoxe, multe opere dogmatice si de polemic/ impo-
triva catolicismului si calvinismului, serse de inv/tati greci, s-au tip/fit
aici cu cheltuiala domnilor sau mitrpolitilor romäni, acest fapt generos
4° Lupta ortodoxiei Impotriva catolicismului si protestantismului a generat si o luptA
internA In rIndurile ortodoxiei. Biserica ortodoxA s-a ImpArtit In douA tabere : cea progresistA,
influentatA de spiritul Reformei si de curentul filozofic neoaristotelic, avInd In frunte pe
patriarhul Lucaris, si cea traditionalistA, care numAra In rIndurile sale cea mai mare parte
a inaltului cler In frunte cu Meletie Syrigos, marele retor al patriarhiei ecumenice. Pentru cul-
tura romAneascA, lupta Intre cele douà tabere ale ortodoxiei este de mare importantA, Intruclt
fruntasi ai acestor tabere s-au refugiat In tArile romAne si au contribuit prin pregAtirea lor
intelectualA la ridicarea nivelului cultural de aici si la dezvoltarea InvAtAmIntului. Cf. V.
Papacostea, Originile Invilldmintului superior tn Tara Romdneasc6, In Studii", anul XIV (1961),
nr. 5, p. 1142-1143.
41 Émile Legrand, Recueil de documents grecs, Paris, 1895, p. 51 (Bibliothéque grecque
vulgaire, vol. VII).
www.dacoromanica.ro

15. CAUZELE PATRUNDERIS LIMBLI GRECE.5TI liN TAB= ROMANE 15.
fiind adeseori relevat in titlu sau in prefatg, 42 Cercurile constantinopo-
litane grece*ti influente la Poartg, mijloceau pentru numirea domnilor
români i apoi apelan la sprijinul i ajutorul lor. Se *tie cl Mihai Viteazul,
acea mareata figura a trecutului romanesc, a obtinut domnia prin concursul
lui Andronic Cantacuzino i ca grecii au pus mari sperante in ajutorul
lui pentru eliberarea lor de sub turci. Aceasta rezulta din ecoul pe care 1-au
avut faptele lui viteje*ti in rindurile poporului grec, ap, cum dovedesc
cintecele populare grece*ti, in care Mihai Viteazul este preaslavit, precum
*tirile documentare, care probeaza cá Dionisie, mitropolitul Larisei,
organizatorul räscoalei din 1600, avusese intelegere nu numai cu suveranii
Europei occidentale, ci i cu Mihai Viteazul, care Ii acordase *i ajutor
material ". Mihai Viteazul, cum spune Stavrinos, intentiona dupgi unirea,
t'arilor române, sá mearga ping. la Constantinopol sg, restabileasca Imperiul
bizantin i serviciul divin la Sf. Sofia. Vasile Lupu a obtinut de asemenea,
scaunul Moldovei cu sprijinul cercurilor grece*ti constantinopolitane 0.
intrucit domnitorul s-a aratat un mare sprijinitor al ortodoxiei, in
ochii tuturor ortodoc*ilor purtatorul coroanei moldovene era socotit-
drept impärat al grecilor. Cind in 1645, Partenie al II-lea, patriarhul ecu-
menic, a fäcut slujba de Pa*ti purtind o miträ, de aur cu pietre scumpe,.
unii au crezut cg, aceasta miträ era o coroang, adusa in biserica pentru
a fi sfintitä, i ca ea era destinata lui Vasile Lupu, pe care toti mitro-
politii s-au invoit sa-1 cheme la imparatie 46. Aceasta era, flea indoiala,.
o dorintg, a ortodoc*ilor, himerica pentru acea epoca, cind Imperiul oto-
man era Inca puternic, iar miparile de eliberare national a popoarelor
din Peninsula Balcanica nu erau Inca organizate pentru a-1 inlätura *i a,
restabili Imperiul bizantin. In versurile sale encomiastice, dedicate lui
Vasile Lupu, Atanasie Patelaros spune printre altele : Numai tu e*ti
fala i ajutorul neamului nostru, tu e*ti lumina, numai tu e*ti mindria
tu, vrednic de admirat, e*ti ca i imparatul nostru" 47. Vasile Lupu era,
considerat singurul urma* in viata al imparatilor de odinioara care au
42 Este suficient sa cldm numai citeva exemple. La Iasi s-au tipArit : in 1642 Decretur
sinodal al patriarhului Partenie; in 1682 Inttmpinarea contra primatului papei de patriarhul
Nectarie ; in 1683 Contra ereziilor de Simeon arhiepiscopul Tesalonicului ; in 1694 Manualul
contra lui loan Coriof il de patriarhul Ierusalimului Dositei ; In 1694 Discurs contra holdrtrii
sinodului de la Florenfa de loan Evghenicos ; in 1694 Tomul Impdcdrii de patriarhul Ieru-
salimulul Dositei ; In 1698 Tomul dragostei tmpotriva papistafilor de ace/asi patriarh a/ Ieru-
salimului Dositei. In secolul al XVII-lea s-au mai tipArit la Bucuresti In 1690 Manua l
contra schismei papista0lor de Maxim Peloponesianul ; In 1690 Replica la principiile calvine
ci tntrebdrile lui Chiril Lucaris de Meletie Syrigos i Manual tmpotriva rdtdcirii calvine de
patriarhul Ierusalimului Dositei. La Snagov s-au tipArit : in 1697 Manual despre cueva nedu-
meriri de loan Cariofil ; in 1699 Mdrturisirea credinfei ortodoxe.
43 D. Russo, op. cit., vol. I, p. 38.
44 D. Russo, op. cit., p. 105 si 109-113, unde se dà i bibliografia aferentà.
45 Istoria Romdniei, vol. III, p. 165.
46 N. Iorga, Vasile Lupu ca urmdlor al tmpdrafilor de rtisàrit, In Analele Acad. Rom.",
sec. ist., seria II, vol. XXXVI (1913-1914), p. 229-230, si Hurmuzaki, Documente, vol.
IV/2, p. 535.
67 Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. 446 si 447.
www.dacoromanica.ro

16. 16 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN
stApinit in Bizant, c lui i se cuvenea de drept si de fapt domnia In capi-
tala crestinätätii räskitene, ca mostenitor al imp'äratilor Bizantului"48.
Un alt domn roman, Serban Cantacuzino (1678-1688), se considera
destinat i indrituit sä, ocupe tronul imperial bizantin. Ieremia Cacavela,
viitorul profesor al lui Dimitrie Cantemir, traduclnd In 1686 din limba
italian'ä, in limba gread,, din Indemnul lui Constantin Brincoveanu
pe atunci mare spätar opera istoria, : .Raggualio historico della guerra
tra l'armi cesaree e ottomane dal principio della ribellione degl'Ungari fino
l'anno corrente 1683, a dedicat-o lui Serban Cantacuzino, domnul Tkii
Românesti. In dedicatia sa, Cacavela Indemna pe Cantacuzino, «care
purta frumosul, Impärätescul nume grecesc al Cantacuzinilor», la luptä,
pentru eliberarea crestinilor i seria cá, desi Serban Cantacuzino domneste
Intr-o tarä, micá, totusi el este de origine imperial, sä, urmeze deci exemplul
stramosilor säi face aluzie la impgratii bizantini i sä, imite zelul lor
pentru apkarea ortodoxiei, cá grecii inrobiti asteaptä, de la el eliberarea lor49.
Si. Constantin Brincoveanu se considera seful politic al elenismului,
era ispitit de visuri imperiale si de aceea s-a mg-tat protectorul ortodoxiei
In genere si al grecilor in special 50
Si in a doua jumätate a secolului al XVIII-lea va persista ideea cA,
domnii români sint protectorii intregii lumi elenice. Manase Eliade va
spune despre Alexandru Ipsilanti cg, el nu este numai domnul Tàrii Româ-
nesti i nici numai tatäl i protectorul unui ora i unei regiuni, ci
protectorul intregului neam grecesc, avInd o mketie regeascg 51.
Conditiile economice din tkile române si din Constantinopol contri-
buie si ele la cultivarea limbii grecesti In Principatele dungrene. Se stie
cá elementul grecesc intreprinator era factorul cel mai important in viata
economia desfkuratà, In provinciile supuse Imperiului otoman. In tkile
române, prezenta negustorilor greci este atestatä, ina din timpurile cele
mai vechi, e vorba mai ales de negustorii veniti din insulele Chios si Creta 52;
pe nagsurl ce se dezvolta economia tkilor române, crestea i numkul
negustorilor greci, iar prin intermediul lor limba greacI pätrundea in
päturile orlsenesti. Cu timpul limba greacg, va deveni instrurnentul
interbalcanic de Intelegere In tranzactiile comerciale. Precum vom vedea
mai jos, chiar negustorii din orasele de provincie din tkile române vor
cere mai tirziu infiintarea de scoli grecesti.
Rolul intelectual, politic si economic jucat de elementul grecesc
din Constantinopol In diferite directii din vastul imperiu suzeran, deter-
ming pe domnii si pe boierii români indrepte atentia atre limba
cultura greac5,. Cunoscindu-le, ei se vor apropia de elementul influent
Mihai Popescu, Colegiul Nafional Sf. Saya" cea mai veche ;coald romtineascd, Bucu-
re§ti, 1944, P. 4.
Ariadna Camariano-Cioran, Jérémie Cacavela..., p. 175.
5° N. Iorga, Istoria lit. ..., vol. I, p. 34.
51 Manase Eliade, A6yog iymarALCUFTGX6q..., Lipsca, 1781, p. 77.
52 Ariadna Camariano-Cioran, Sur les relations roumano-crétoises, p. 16.
www.dacoromanica.ro

17. CAUZFLE PATRUNDDRII LUVIBU GRECE.STI 1N 'T'ARME ROMANE 17
grecesc din Constantinopol, cu ajutorul caruia unii vor dobindi domnia,
altii vor obtine inalte dregatorii la curte. Astfel se explica faptul
fill domnilor §i boierilor români vor primi, inca din epoca anterioara
regimului fanariot, o aleasä cultura greaca Marea §coala din
la
Constantinopol sau ca profesori particulari.
Alte cauze hotaritoare pentru difuzarea §i inflorirea limbii grece§ti
In tarile romane sint pe de o parte decaderea slavonismului, iar pe de
alta rena§terea culturala greacá. In secolele al XVII-lea §i al XVIII-lea
se petrece in tara romane o adinc'ä prefacere culturalä. Slavonismul din
tárile dunarene intrase in agonie, nemaifiind alimentat de focarele de
cultura din sudul Dunärii, in schimb rena§terea culturala greacä favori-
zeaza raspindirea limbii §i culturii grece§ti. Cultura bizantiná dechuta
pentru scurt timp, dupa caderea Constantinopolului, se va reimprospata
elemente noi occidentale si se va difuza in toate provinciile fostului
Imperiu bizantin, precum §i in tarile române53. Slavonismul va dispare trep-
tat §i se va impune elenismul ca traditia lui milenará, mai ales ca, aceasta
cultura a clasicismului grecesc a fost reactualizatá in Apus §i va fi reactua-
lizatä §i in Orientul grecesc. Datoritá aureolei clasicismului, limba greacl
77a capatat un caracter de universalitate care i-a ingaduit o larga expan-
siune in lumea ortodoxa" 54 La universitatea din Göttingen s-a discutat
la un moment dat ca limba latiná sa fie inlocuita cu greaca, mai potri-
vitä pentru filozofie §i §tiinte. Limba greaca, spune un istoric roman, este
71frumoasä, sentimentalä, alegorica §i sublima, este o limba atit de 'ite-
rara, plina de forme flexionale §i figuri de retoricá a§a ca natural a fost
ca cei ce o vorbeau sá capete idei §i expresiuni noi, care le vor adapta
limbii romane" 55.
Cultura medievala acorda prioritate limbilor de circulatie larga,
lata de ce §i in tarile române ea päräse§te o limb5, strict legatá de tre-
cutul religios limba slava ,pentru a adopta limba clasica veneratá de
eruditia umanistá" 56. Nu este deci de mirare ca aceasta limba a fost f olo-
sita in invatarnintul superior din t'afile române §i in sud-estul european,
ea era fereastra prin care cultura romaneasca incepea sá intrevada lite-
ratura universala" 57. Limba greaca era consideratä in acea epoca un
53 Dan BlidttrAu, Laicismul umanitarist..., p. 31.
54 Istoria Romaniei, vol. III, p. 260.
55 Const. V. Obedeanu, Grecii In Tara Romdneascd cu o privire generald asupra stdrit
culturale pind la 1717, Bucuresti, 1900, p. 974.
56 Alexandru Dutu, Explordri In istoria literaturii romdne, Bucuresti, 1969, p. 24. Dar
nu se poate spune cA este o trecere de la InvAtiimIntul princiar slavon la cel grecesc", deoa-
rece InvAtAmtntul slavon s-a mentinut si a mers paralel cu cel grecesc, primul fiind un In-
vAtAmInt elementar, al doilea superior, In cadrul cAruia au fost studiate clasicismul, filo-
zofia i tiintele. Prin Inliiturarea slavonismului Intelegem InlAturarea formelor culturale In
limba slavonA, Incetarea treptatA a circulatiei textelor slavone de tip religlos si popular,
a traducerilor din limba slavA, acestea fiind Inlocuite i lnmultite cu altele de provenientA
greacg.
57 Al. CiorAnescu, Teatrul lui Metastasio In Romania, In Studii italiene", I (1934),
p. 125.
2 - 0. 363
www.dacoromanica.ro

18. 18 ARIAIYNA CAMARIANO-CIORAN
instrument al progresului intelectual, era marea limbg de culturg a Orien-
tului" 58 Ea satisfäcea inclinarea oamenilor spre culturg, punindu-le la
indeming intregul tezaur al clasicismului elenic §i cultura iluminismului
occidental sub forma de traducen i in limba greacg, facute din abundentä
de carturarii greci.
Pentru aceste motive, la sfir§itul secolului al XVII-lea §i inceputul
celui urmgtor mai toti boierii angajau profesori greci pentru copiii lor,
pentru ca ace§tia sg, invete limba studiilor superioare, a tranzactiilor
comerciale in Peninsula Balcanicg §i a inaltei societgti. in vremea aceea
nici nu se putea concepe o al-Ca limbg de predare in invgtdmintul superior
decit cea greacg, care a fost in Orientul stgpinit de atitea veacuri de
civilizatia Bizantului, ceea ce a fost latina pentru popoarele Apusului"59.
Invgtämintul grecesc In secolele al XVII-lea §i al XVIII-lea era
deci singurul invkämint superior in Peninsula Balcanieg'. *collie grece§ti
aveau un caracter interbalcanic. Ionnescu Gion face o justa observatie :
Nu invinuim pe fanarioti pentru aceastg pärgsire in care lgsau limba
româng. Astfel le era timpul. Oare istoria francezä acuzä, pe regii care ...
redactau toate edictele §i toate scrisorile lor in latine§te5)60. Se §tie
ping in secolul luminilor, francezii, ca §.1 germanii, foloseau in colegiile
lor limba lating. La sfir§itul secolului al XVII-lea §i inceputul celui urmg-
tor toatg educatia in Franta consta in studierea limbii latine. Dacg la
studiul acesteia se asocia §i studiul limbil grece§ti se considera cl s-a
putut atinge idealul de a dobindi o culturg clasicg. Abia dupä 1762, data
aparitiei operei rousseau-iste Émue, incepe o luptg serioasg impotriva
studiului limbilor moarte. In 1783 profesorii de retoricg, rostind discursuri
In francezg se pronuntau impotriva tiraniei limbii latine 61. Primul
francez care a elaborat o gramaticg francezg a fost persecutat de invAtatii
timpului sgu, din cauzg cá domnea ideea preconceputg cá limba §tiintelor
§i a filozofiei este cea lating. Aceea§i idee preconceputg s-a pg'strat §i in
Orient pentru limba greacg. Limba greacg a dominat deci, in secolul al
XVIII-lea, nu numai In tärile române, ci in intreaga Peninsulg Balca-
nicg, datoritg dezvoltg'rii, boggtiei, universalitätii §i dinamismului ei 62.
Necunoa§terea hmbii grece§ti era inadmisibilä pentru un om cult in
acea vreme 63 in regiunea sud-est europeang, dar, mai mult ca in once altg
targ din aceastg parte a Europei, limba greacg a pgtruns §i s-a dezvoltat, mai
ales prin invgtAmintul grecesc din Academiile domne§ti, in t'grile române.
Nu putem trece sub tgcere §i rolul pe care Lau jucat in pgtrunderea
limbii grece§ti in tgrile române incuscririle incheiate din timpurile cele
mai vechi intre familiile române §i cele grece§ti. De pildg, Itadu
58 N. Iorga, Istoria Inv(Ifdmintulut. , p. 62.
59 N. Banescu, Academia greceascil din Bucuresti, Cluj, 1925, p. 4.
6° G. I. Ionnescu Gion, Din istoria fanariofilor, Bucuresti, 1891, p. 84.
61 D. Mornet, Les sciences de la nature en France au Xvare siacle, Paris, 1911, p. 213-215.
62 V. Papacostea, Teodor Anastasie Cavalliotis, In Revista istorica romana", II
(1932), p. 72.
63 Gh. Oprescu, Eliade Ilddulescu si Franfa, In Dacoromania", III, (1922-1923), p. 5.
www.dacoromanica.ro

19. CAUZELE PATRUNDERIE LYM:BTC GRECE.5TI IN TARILE RomANE 19
Mihnea, domnul Tkii Române§ti (1601-1602 prima domnie) era &Asa-
torit cu o grecoaicä 64, Petru chiopul, domnul Moldovei, avea de sotie
de asemenea o grecoaicl din Rodos, Maria Amirali 85. Mama lui Mihai
Viteazul, Tudora, a fost de asemenea grecoaica 66 Incuscririle se inmultesc
§i mai mult In secolul al XVIII-lea. Cantemire§tii, Brincovenii, Racovi-
te§tii §i altii, prin educarea lor intelectual, prin legaturile de incuscriri
cu elementul elenic, se considerau datori §i fericiti A' atragä la curtile
lor pe carturarii greci. In felul acesta, elementul grecesc s-a inmultit din
ce in ce mai mult.
Domnii tarilor române nu numai ca au patronat dezvoltarea limbii
§i culturii grece§ti in tar& dunkene, dar ceva mai mult, ei au contribuit
§i la canalizarea lor In toata Peninsula Balcanica. Prin ampkorea pe
care a dat-o Academiei bucure§tene cu limba de predare greaca §i prin
caracterul ei de centru cultural interbalcanic, Brincoveanu aspira la un
tel nobil : solidaritatea §i unirea popoarelor ortodoxe supuse Imperiului
otoman.Tarile române au cheltuit cu cea mai mare dkniciepentru dezvol-
tarea §i cultivarea mintii §i innobilarea sufletului celor de aceemi credintl 67.
In Academiile din Bucure§ti §i Ia§i se primeau ca bursieri copii skaci
dornici s'ä, se cultive 88.
0 alta cauza care a contribuit la dezvoltarea invätämintului grecesc
aici este regimul de semiautonomie de care se bucurau tarile romane.
Academiile de aici nefiind sub directa supraveghere a Portii §i a patriar-
hiei, se putea dezvolta In aceste institutii de Inalta cultura un invätamint
luminat, bazat pe filozofia modernä §i pe ultimele cuceriri In domeniul
§tiintelor.
lata deci pe scurt motivele de natura religioasä, politica, economica
§i culturala pentru care limba greac'ä a fost incurajata in Wile romftne din
timpurile cele mai vechi.
Este evident deci ca §i MIA regimul fanariot hmba greaca s-ar fi
impus In invätämintul tarilor romane, a§a cum se raspindise §i In intreaga
Peninsula Balcanica.Istoricul grec M. Ghedeon afirmä ca, chiar cu riscul
de a supara pe unii, spunem ca nu fanariotii au introdus limba greaca In
tarile romane. Numeroase epigrame §i dedicatii de carti de la mijlocul
veacului al XVII-lea dovedesc di aceasta limbä s-a bucurat de aprecierea
boierilor romani cu mult inainte de regimul fanariot 69 Fire§te, domnii
fanarioti au sustinut, cu ajutorul boierimii, räspindirea limbii grece§ti,
ca o limba de cultura capabila sa satisfaca setea de cunoa§tere a societatii
romane§ti.
64 N. Iorga, Istoria statelor balcanice In Europa, Bucure§ti, 1913, p. 61.
66 D. Russo, Studii istorice..., p. 69.
66 Idem, op. cit., p. 47.
67 Mihai Popescu, Colegial Nalional Sf. Saya" cea mai Deche goalti romdneascli, Bucu-
re§ti, 1944, p. XII.
69 N. Iorga, Le romantisme dans le sud-Est de l'Europe, In Revue historique", I
(1924), p. 302.
69 M. Ghedeon, MIA T-7); cpcevotpLoYnxilç xoLvcovEccç..., p. 63.
www.dacoromanica.ro

20. 20 ARIALYNA CAMARIANO-CIORAN
Tratind despre invätämintul Cu limba de predare greacä, trebuie
sä precizäm cä, paralel cu acest invätänaint superior, de studiere la inceput
a clasicilor antichitätii grece§ti §i a filozofiei vechi §i noi, iar apoi §i a §tiin-
telor pozitive, se dezvolta pe teritoriul prior române §i invkämintul in
limba románä §i slavonä. De pildä, in ianuarie 1669 §tim cg, logorätul
Radul Nästurel däruie§te un loe la Cimpulung pentru clädirea unei §coli.
La 10 mai 1669, domnul Antonie vodá din Pope§ti intäre§te prin hrisov
,,casa de invätäturä, adecA §coala" in ora§ul Cimpulung. La 28 martie
1670 Antonie vodä, printr-un alt hrisov, nume§te pe mitropolitul Teo-
dosie s'A, se afle ispravnic §i purtätoriu de grijä §colii". Totodatä domnul
acordä poli jumätate din veniturile vämii Rucärului §i Dragoslave/or,
pentru plata dascälilor §i hrana copiilor 70 Nu am dat dedil un exemplu.
In secolul al XVIII-lea, in epoca regimului fanariot, invätämintul
In limba nationalä nu a fost niciodatä, neglijat. Mai toate hrisoavele dom-
ne§ti de reorganizare a invätämintului din Academiile domne§ti prevedeau
§1 dispozitii pentru §colile in limba románä. Acest invkämint insä se desfä-
§ura de obicei pe lingä unele mänästiri §i biserici, fiind destinat copiilor
provenind din päturile de jos. In aceste §coli se inväta scrisul, cititul §i
socotitul, se dobindea cultura elementar& §i se pregäteau clericii §i cinta.-
retii de bisericä, precum §i secretarii cancelariilor domne§ti §i adminis-
trative 71.
Cf. Generalul P. V. NAsturel, Genealogia Ndsturelilor, In Revista pentru istozie,
arheologie si filologie", vol. XIII (1912), p. 56-57 si 60-61, si revista Mitropolia Oltenier,
anul X (1958), nr. 7-8, p. 515-516.
71 Alexandru Balad si Ion lonaqcu, Unioersitatea din Bucuroti, 1864-1964, p. 12.
www.dacoromanica.ro

21. Capitolul II
ORGANIZAREA INVATAMINTULUI
ACADEMIA DOMNEASCA DIN BUCUREFFI
Studiul nostru consacrat istoricului invätämintului ca limba de
predare gread, desfäsurat in Academiile domnesti din Bucuresti si
va cuprinde toata perioada acestui invätämint, de la infiintarea Acade-
miilor i pinä in 1821, cind, in urma transformärilor sociale, economice
si politice de mare insemnAtate, generate de miscärile lui Tudor
Vladimirescu i Alexandru Ipsilanti, are loe desfiintarea invätämintului
cu limba de predare greacg i organizarea, pe baze serioase, a invätämin-
tului de grad similar in limba românä.
Inainte de a trece la intemeierea Academiilor, vom semnala citeva
incerdri anterioare de infiintare a unui invätämint superior. Ind,' din.
1629, un cälugär cretan, Benedict, intentiona sä, infiinteze in Tara Romä-
neascg o scoall pentru crestinii de aici", probabil superioarl in limba.
greacä, avind in vedere pregätirea lui. Benedict a lost un cinstit i prea
invätat dascäl" i, precum spune cälätorul suedez, Paul Strassburgh,
studiase sapte ani la Wittenberg, era om cult, poliglot, cunostea limbile
greacä, turd, latinä i germanä. Cind c5,16torul suedez Strassburgh a
fost primit la curtea domneasd, in trecere pe aici, si Leon. Toma, domnul
Tärii Românesti, a dat un märet ospät, Benedict, care era si prediatorul
cur, a tradus cuvintarea cälätorului rostitä in limba latinä, In limbile
gread i turd,* 72 Nu se stie dacä scoala a luat fiintä, dar chiar dad, nu
a fost infiintatä, fapt important este &A existan la Bucuresti preocupäri
culturale de felul acesta Ind, din 1629.
In secolul al XVII-lea au functionat In -Wile romane scoli superioare,
dar sporadic si de scurtä duratä. In Tara Româneasd s-a infiintat la
72 Cf. Silviu Dragomir, Contribulii privitoare la relaiiile bisericii romeinesti cu Rusia
In veacul XVII, In Analele Acad. Rom.", sect. ist., seria II, tomul XXXIV (1911-1912),
p. 1072; N. Iorga, Istoria rorndnilor prin c6latori, ed. a Ha, vol. J, Bucure§ti,1928, p. 285
acela0, Istoria bisericii romdnesti, ed. a II, vol. I, Bucure§ti, 1929, p. 254.
www.dacoromanica.ro

22. 22 ARIAIINA CAMARIANO-CIORAN
Tirgoviste in timpul lui Matei Basarab, pe la 1646, de catre Paisie Liga-
ridis 3 §i Ignatie Petritis 74 prima scoalä superioara care avea un pronuntat
accent de umanism grec si de cultura bizantina.
Parerea acreditata vreme Indelungata, atit In istoriografia g-reaca
cit si in cea romana, cä, Ligaridis a fost profesor la colegiul lui Vasile Lupu
din Iasi nu este intemeiata precum a aratat Victor Papacostea. Si
este firesc acest lucru, caci prezenta lui In fruntea colegiului din Iasi
ar fi fost inexplicabila i paradoxall. Odata ce pentru salvarea ortodoxiei,
Vasile Lupu a sprijinit rasturnarea patriarhului Partenie I, pentru motivul
cá acesta, sub influenta lui Ligaridis, intretinea corespondenta secreta
cu Congregatia de Propaganda Fide, cum putea el, apä'ratorul Infocat al
ortodoxiei, sa cierne In fruntea colegiului din Iasi un agent al iezuitilor,
un anatematizat de patriarhul Partenie II, ridicat la scaunul ecumenic cu
ajutorul sail?
Nu cunoastem motivele care 1-au determinat pe domnul Moldovei
sa-1 cheme pe Ligaridis la curtea sa, dar credem cá dintr-o eroare s-a
afirmat ca a fost chemat ca profesor. Documentele nu fac nici o preci-
zare In acest sens ; se spune simplu ea a fost chemat de Vasile Lupu : II
Signor Ligaridi domane li 16 ottobre partirà per Buldania chiamato da
quel Prencipe" 75. Dar, In drum spre Moldova, Ligaridis se va opri In
Tara Româneasca si va fi angajat de postelnicul Constantin Cantacuzino ca
profesor pentru fiii sai. Alaturi de fiii postelnicului se vor adauga i alti
fii de bojeni, In felul acesta, se va forma nucleul primei scoli superioare,
73 Date biografice referitoare la Paisie Ligaridis gAsim in G. CAlinescu,A/tre notizie
sui missionari cattolici nei Paesi Romeni, In Diplomatarium Italicum", 11 (1930), p. 368 si
369; C. Amantos, Hatatog AtycepI81s, in 'Erre.r/pEg B. DrouSiLv", XIII (1937),
p. 224-229 ;Fr. Pall, Les relations..., p. 60-140 si V. Papacostea, Originile invdfdmIntului
superior in Tara Romaneascd, in Studii", anul XIV (1961), nr. 5, p. 1147-1148.
Ligaridis a primit de la domnul Tarn Romanesti si o alta insarcinare importantd. Va
ajuta, impreunA cu colegul sAu Ignatie Petritis, pe elevul sAu Daniil Panonianul la tradu-
cerea operei legislative : indreptarea legit, publicatà la Tirgoviste In 1652. In earl de alte
lucräri Cu continut dogmatic de polemica, de la Ligaridis au ramas i patru InvAtatari de
aceeasi natura adresate lutero-calvinilor romftni din Ardeal (Cf. Andronicas Dimitracopoulos,
IIpocs,qxcet xcei 3Lop0.6.3ev;, Lipsca, 1871, p. 51). Ligaridis este atras si de un gen literar foarte
apreciat pe atunci, care dadea asupritilor de sub stäpfnirea otomana speranta de ebberare.
El ne va Msa un Hrismologhion, o culegere de prorociri cu interpretarea lor, scris In Rusia In
1656. Cf. A. Papadopulos-Kerameus, `IspocroXutuTtx4)..., vol. I, Petersburg, 1891, p. 255-256,
nr. 160.
74 Stirile pe care le avem despre Ignatie Petritis, originar din Chios, stilt putine. Stim
doar cA era profesor la scoala greco-latina din Tirgoviste Infiintatà de Paisie Ligaridis. Se
pare cA Petritis era profesor de filologie greacA pe and Ligaridis era de filozofie. A ajutat
Impreuna cu Ligaridis pe elevul sat', Daniil Panonianul, la traducerea operei legislative In-
dreptarea legii. Nu stim cit a stat la Tirgoviste. In 1650 era acolo, de unde a rAspuns la
o scrisoare primita de la Panos. (Cf. ms. gr. 292). G. Calinescu, Altre notizie..., p. 395 si
D. Russo, Studii..., p. 137. Ignatie Petritis a lasat clteva opere literare In care imità pe prade-
cesorii sai. In Anly-naLg Avriv71, publicata de Sp. Lambros in Collection de romans grecs,
Paris, 1880, p. 236-237, imità unele versuri ale vistierului Stavrinos din 'Avapccricaleg To5
ci5cre6ecrrderou xect civapetoTi-cou Mtxceip Ç3oce368cc; cf. D. Russo, op. cit., p. 114. De la fnvi-
tatul cAlugAr au rdmas mai multe manuscrise cuprinzlnd diferite opere alatuite, traduse sau
copiate de el, cf. bibliografia aferenta la D. Russo, op. cit., p. 137.
75 Fr. Pall, Les relations..., p. 134.
www.dacoromanica.ro

23. ORGANIZARDA. INVATAMINTULUI IN ACADEIVIEILE DOM:NE-WI 23
scoala greco-latina din Tirgoviste. Tendintele de inclinare a societätii din
Tara Itomâneasca catre cultura clasicismului grec si roman inlesnesc
infiintarea scolii greco-latine.
Ligaridis a predat logica si retorica 76 in limbile greaca si latina.
Scoala conclusa de acesta avea un numar redus de elevi si un pronuntat
caracter de clasa. Dintr-un raport al profesorului, purtind data : 12 august
1650, aflam ca elevii sai eran 12 tineri apartinind celor mai mari familii
boieresti din Tara Româneasca77. Durata scolii tirgovistene a fost efemerl :
1646-1651 78. Acest fapt dovedeste ca a fost o scoala organizatä anume
pentru tinerii fii de boieri si ca dupa ce acestia au urmat ciclurile de
materii ce se obisnuiau pe atunci, cursurile au incetat, nefiind populate
de alti elevi sau nefiind personal didactic. Aceastä primä scoala de curs
superior nu a avut deci caracter de scoalä obsteasca, ci pe cel de sward,
particulara
Pentru citeva decenii din a doua jumatate a veacului al XVII-lea
ne lipseste orice informatie cu privire la existenta unui invatamint latin
sau grec in Tara Româneasca.
S'árbatorirea centenarului 17niversitatii din Bucuresti a prilejuit
noi cercetäri legate de istoria invätamintului. S-a reluat, cu aceasta ocazie,
studiul problemei atit de controversate a datei intemeierii Academiei
din Bucuresti si a persoanei careia i se datoreaza acest act de cultura.
Cea mai mare parte a cercetatorilor mai vechi se oprisera asupra voievo-
dului Serban Cantacuzino (1678-1688) 79. V. Papacostea 8°, Oh. Cront 81
§i I. Ioanascu 82 au sustinut insa ca Academia domneasca din Bucuresti
a fost intemeiata de Constantin Brincoveanu, cu ajutorul unchiului sau,
stolnicul Constantin Cantacuzino, om cu -vaste cunostinte si de larg orizont
cultural 83. In ceea ce priveste data infiintärii, cei trei autori au p.areri
diferite : Oh. Cront o stabileste intre 1693-1695, I. Ionascu la 1694,
76 V. Papacostea, Originile Inv616mIntului.. ., p. 1158.
" G. Calinescu, Altre notizie..., p. 400-401.
78 D. Badarau, Laicismul umanitarist..., p. 31; Alexandru Balad si Ion Ionascu, Uni-
versitatea din Bucuresti, 1864-1964, Bucuresti, p. 12 si Stefan Birsanescu, Schola greca e latina
din Tirgoviste, In : Din istoria pedagogiei romeinesti, vol. II, Bucuresti, 1966, p. 191-213.
79 0 migaloasa statistica a opiniilor cercetatorilor cu privire la fondatorul si data In-
temeierii Academiei de la Sf. Saya da I. Ionascu In articolul sat' : Cu privire la data intemeierii
Academiei domnesti de la S f. Saya din Bucuresti, In Studii", tom. 17 (1964), nr. 6, p. 1264.
88 Victor Papacostea, Doi bursieri ai lui Petra cel Mare la fcolile din Bucuresti, In Studii",
an. XIV (1961), nr. 1, p. 116-117. Acelasi, Originile Invdfamintului..., p. 1139-1164. Idem,
Les origines de l'enseignernent..., p. 7-39 si Idem, La Fondation de l'Académie grecque" de
Bucarest. .., p. 115-145 si nr. 3-4, p. 413-436.
81 Gh. Grout, Academia domneascd. . ., p. 833-848; Idem, Inceputurile Academiei
domnesti din Bucuresti, p. 15-24; idem, L' Académie de Saint-Sava de Bucarest au XVIII'
siècle..., p. 437-473.
82 I. Ionascu, Cu privire la data..., p. 1252-1271.
83 Neofit Patelaros, mitropolit al Cretei, vizitInd In 1679 Tara Romaneasca, a fost attt
de mult impresionat de eruditia stolnicului, !nett, rostind un encomion la adresa lui, ii laudd
cultura aleasa, numindu-1 al optelea pe lingd cei 7 Intelepti ai vechei Elade. Cf. Alex. Lavriotis,
Neocpírrou KtyrponoXE.rou Kpirrng 'rob' IlateXetpou 7rpòç KcavaTcorrIvov Kawromoulvòv lyx(Liziov,
In 'EXkonxbq (DaoXoycxòç7.../SXXoyoç KcavaravrLvourc6Xecog, 27 (1895-1899), p. 291.
www.dacoromanica.ro

24. 24 ARIADNA CAMARTANO-CIORAN
V. Papacostea la 1695 ", iar Istoria României" propune In preajma.
anului 1695" 85. In cele ce urmeaeá, vom supine argumentele autorilor
citati unei analize amänuntite, aducind in discutie date noi, inedite,
In mäsurg, dupä pärerea noasträ, sä acorde totusi lui Serban Cantacuzino.
calitatea de intemeietor al scolii grecesti. S-a afirmat c'ä :
Nu existd actul de intemeiere emis de $erban Cantacuzino (Papa-
costea, p. 126, Cront, p. 17). Dar nici de la Brincoveanu nu avem vreun
act propriu-zis de intemeiere, ci numai acte ulterioare, de reorganizare.
De ce cercetätorii care Bustin teza cd, Brincoveanu este fondatorul Acade-
miei, nu sint tot atit de exigenti i fa g de acesta, ci se multumese s facá
o simplä afirmatie, nefondatä pe actul de intemeiere ? Admitind cat Acade-
mia a fost intemeiatä de Brincoveanu in 1694 sau 1695, cum explieä isto-
ricii nostri faptul cg, nu avem nici un act oficial relativ la organizarea.
Academiei, la programul de invätämint, la salariile profesorilor
alte amAnunte din perioada 1695-1707? Noi credem &A, asa cum nu_
s-au pästrat acte oficiale pentru primii ani de functionare a Academiei
din epoca lui Brincoveanu, tot asa de bine putem admite c'ä nu s-au_
pästrat nici pentru primii ani de functionare a acestei institutii din
timpul lui Serban Cantacuzino, sau, mai bine zis, noi nu le-am putut
gäsi pinä astäzi.
in corespondenta epocii lui Cantacuzino nu se vorbeste de Aacademia
domneascet. Dar nici pentru faza incipientä a scorn grecesti de pe timpul
lui Brincoveanu nu se vorbeste in vreo corespondentl. Documentele
prezentate ca dovedind calitatea de fondator a lui Brincoveanu (Papa-
costea, p. 126) slut toate din 1707, si se referä la reorganizarea efectuatä.
In acest an.
Afirmaliile lui Kyminitis In discursurile sale encomiastice.
drept c'ä Sevastos Kyminitis afirmä in discursurile sale encomiastice eä.
Brincoveanu a intemeiat Academia si nu aminteste de Serban Cantacu-
zino, dar acest fapt este firesc. Fiind vorba de discursuri encomiastice,
inchinate lui Constantin Brincoveanu, era normal sä-1 laude pe acesta,
nu pe predecesorul lui. 1VIindru de aprecierea domnului (acesta Ii oferea,
eontrar obiceiului, un loe de einste la mas'ä, chiar inaintea boierilor) 88,
Kyminitis, ea director al Academiei läuda pe reorganizatorul ei, In maniera,
excesivä i retoricg a timpului, desigur i pentru faptul cá asemenea laud&
aprecien i se revärsau, indirect, si asupra lui insusi, conducätorul spiri-
tual al Academiei mult läudate. Era firesc, deci, ca domnul In scaun
nu predecesorul lui sä fie cel cgruia sä i se atribuie pe bunä dreptate,
de altf el, progresele invätämintului. Avind in vedere cá once inceput
anevoie roade vizibile, färä indoialä cá rezultatele scolii din Bucuresti,
infiintatä pe timpul lui erban. Cantacuzino, nu s-a putut vedea in scurt
84 Gh. Cront, Inceputurile..., p. 20; I. Iona§cu, Cu privire la data tntemeierii..., p. 127()
§i V. Papacostea, La Fondation.. ., p. 115.
85 Istoria Romdniei, vol. III, p. 263.
86 Const. Daponte, KccrciXoyoç Icrropot6g..., In Const. Erbiceanu, Cronicarii greet,.
p. 203.
www.dacoromanica.ro

25. ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMILE DOMNE$TI 25
timp. In domnia de lunga durata a lui Brincoveanu bug, dupä repetatele
reorganizan i mai ales, dupa aplicarea remarcabilei programe, elabo-
ratä de Hrisant Notara in 1707, rezultatele invatamin. tului s-au facut
cunoscute si peste hotare si era firesc s5, se vorbeasca de acest fapt cultural,
care era pus in legatura cu Brincoveanu, zelosul sprijinitor al culturii.
Cu privire la termenul de infiintare", folosit de Kyminitis, docu-
mentele si cronicile vin 0, confirme faptul ca acesta era folosit in trecut
pentru reinfiintarea" sau reorganizarea" dupa o perioada
de intrerupere. Constantin Brincoveanu insusi, in hrisovul de reorganizare
din 1707 a Academiei afirmä : ne-am hotärit a intemeia o scoala inalta
de obste" 87. Cine mi ar tii ca o asemenea scoala exista Inca de la finele
veacului al XVII-lea, ar putea cu usurinta crede ca ea a luat fiintä abia
la aceasta data. Se pot cita si numeroase alte exemple In acelasi sens.
Cronica Ghiculeftilor 88, amintind despre intentia lui Nicolae Mavrocordat
de a reinfiinta in 1714 Academia domneasca din Iasi (ale carel cursuri
au fost intrerupte, probabil in 1711, din pricina tulburärilor razboiului)
spune : avea de gind sá faca doua lucruri bune care nu erau in tara,
adica tipografie i walk'. Or, cum vom vedea mai jos, scoala greceasca
din Iasi functiona incä" de pe vremea lui Antioh Cantemir si N. Mavro-
cordat nu a facut decit sä o reinfiinteze i sä o reorganizeze. Referindu-se
la reorganizarea scolii din Iasi la 1714, Iacob Manu seria lui Hrisant
Notara c'ä s-a bucurat aflind de l'i,ntemeierea §colilor i ca doreste celui
care le-a organizat . . . 88 Tot Cronica Ghiculestilor precizeaza ca Grigore
Ghica a intemeiat la Iasi scoala ". In Irroptcc Tijq Mazícxq, Mihai Cantacu-
zino afirma ca din initiativa lui Const. Mavrocordat s-au deschis in 1735
scoli grecesti 91, ca si cum aceste scoli nu ar fi existat pina atunci. Scoala
din Buzau fusese infiintat'a in 1725; desi hrisoave din 1731, 1734, 1746,
1754 confirma existenta ei poate a functionat cu unele intermitente,
dar totusi avea traditie indelungafä desi, in hrisovul sail din 1776,
Alexandru Ipsilanti precizeaza cá intemeiaza doua scoli, una la Craiova
si alta la Buzau 92 In 1811, Veniamin Costache aminteste ca Grigore
Ghica, domul Moldovei, vrind stt deschidd Academie mare ca cele din
Europa ..." l-a adus pe Nichifor Theotochis (Bibl. rom. veche, III, p. 38).
Exemple de acest gen se pot gasi si in afana granitelor. Asa, de Oda,.
desi scoala din Patmos functiona Inca de pe la sfirsitul veacului al XVI-lea,
remarcabila ei inflorire sub directoratul lui Macarie a facut pe Daponte
87 Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 394. Versiunea greacA a acestui document, publi-
catA de Émile Legrand in Recueil de documents grecs, Paris, 1895, p. 68-70, are titlul : Rri-
sovul prea talfatului domn ... Constantin Basaraba voevoda, pentru fcoala noud care s-a fdcut
la Bucurqti (8L& axoxezov -rò viov 6no5 grvev etç Bouxoupiartov). i acest titlu este o
dovadA cA reorganizarea scolii era socotitA ca infiintarea unei ;con noi.
88 Cronica Ghiculeftilor..., p. 177.
89 Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 585.
99 Cronica p. 287.
91 Mihai Cantacuzino, `Iatoptoc -rt.; BXocxEocg, publicatA de fratii Tunusli, Viena, 1806,-
p. 294.
92 Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1272.
www.dacoromanica.ro

26. 26 ARIALYNA CAMARIANO-CIORAN
sg afirme el acesta a fost fondatorul ei (E. Legrand, Éphémérides daces,
III, yo. XII, nota 4).
In consecintg, termenii a infiinta, a Intemeia §i a wza Iscoald aveau
In secolul al XVIII-lea §i sensul de reorganizare. Ni se pare deci legitim
de a integra afirmatiile din discursurile encomiastice ale lui Sevastos
Kyminitis, privind atribuirea infiinarii Academiei din Bucure§ti lui
Constantin Brincoveanu, intre asemenea cazuri de confuzie de terminologie.
4. Se angajau profesori particulari pe timpul lui $erban Cantacuzino.
Faptul eg se angajau profesori particulari nu poate constitui un argu-
ment concludent impotriva existentei unei §coli. In acea vreme, fiii
domnilor §i ai marilor boieri nu frecventau Academiile domne§ti, dupä
cum arätgm in capitolul Apartenenta social d a eleviior. Mai tirziu, domni-
torul Grigore Ghica va combate angaj area profesorilor particulari, intrucit
.elevii cu invgatura cea desgvir§itä n.0 se procopseau, aminind mi mai
multi tot neinvgtati" 93. Dar chiar in cazul eä asemenea elevi frecventau
Academia domneascg, li se angajau §i profesori particulari in vederea
studierii mai temeinice a limbii grece§ti pentru a putea urma la Academia
domneascg cursurile superioare de filozofie. Astfel, Serban Cantacuzino
scria in 1686 lui Ion Cariofil, la Constantinopol, cerind sg-i trimia de
acolo un profesor priceput 94. Interesantä este §i scrisoarea stolnicului
Constantin Cantacuzino, fratele domnului Serban (din 12 mai 1692),
adresaa aceluia§i Cariofil. Din aceastä scrisoare rezultg cg fiii stolnicului
Constantin Cantacuzino fuseserg elevii lui Cariofil, cg acum un alt profesor,
bun pedagog, pentru a ascuti mintea elevilor säi, in vederea receptiongrii unei
culturi superioare, le preda logica, intrucit §i o sutg de ani, scrie taal lor,
dacg ar studia gramatica §i literatura tot la acela§i ciclu vor rgmine. In-
trucit textul scrisorii lui Constantin Cantacuzino a fost tradus §i interpretat
gre§it de istoricii no§tri, 11 reproducem textual : `01.1.okog xcd. 6 8Laciaxo:X6g -my, ó
.órcaog -coúç ircp.eXa-cca xcaclq, xca auXXoycVq.,Levoq M: vec XercTúvy) Tós, votív ocú-r(7)v
eig c'evoyr6pctv p.c*lcav Tok Mo'caxeL T6pcc Xoymilv, irceLN) Olv xchl ixoc-còv xpewouS
-11-5eXov arcouagn 're( ypcy.t/cc-cmdc, edo gtvcc xoa -còv ccirróv xúxXov OeXov xo'c[Let 95.
(La fel §i profesorul lor, care aratä mula sirguintä pentru ei, gindindu-se
sg le ascua mintea pentru o invä'aturg superioarä, le predg acum logica,
.deoarece §i o sua de ani dacg ar studia gramatica §i literatura tot unul
§i acela§i ciclu ar face). Prin urmare, nu putem spune cg profesorul lor
.,,era mediocru §i foarte slab ea pedagog" §i cl l'enseignement de la
grammaire et de la logique ne convient pas à leur jeune cerveau" 96
Aceste angajgri de profesori particulari Ant aduse ca argument
cA, nu exista §coalä greceascá pe atunci. Dupg pgrerea noastrg, acest fapt
93 V. A. Urechia, Istoria scoalelor, vol. I, p. 16. Pentru a stAvilii activitatea profeso-
rilor particulari, lipsiti de pregAtirea necesarà, domnul Ioan Teodor Callimachi, prin hrisovul
-sail din 1759, va recomanda ca toti copiii sA frecventeze Academia din Iasi, scoala oficiala
cu personal didactic selectionat. Cf. V. A. Urechia, Istoria fcoalelor, vol. IV, p. 43.
94 Bibl. Acad., ms. gr. 974, f. 89r-93r.
95 Ms. citat, f. 119r-119°.
96 A fost interpretat gresit acest text de Victor Papacostea, La Fondation..., p. 414;
J. Ionascu, Cu privire la data Intemeierii..., p. 1267; Gh. Cront, Inceputurile..., p. 18.
www.dacoromanica.ro

27. ORGANIZAREA. INVATAMINTULUI IN ACADEME:LE DOMNE$TI 27
nu poate fi citusi de putin un argument, Intrucit si Constantin Brinco-
veanu a angajat profesori particulari pentru fiii &Ai, mai Intl pe cretanul
Gheorghe Maiota 97, iar in 1712 pe Anastasie Bunelis din Ianina 98, chiar
In vremea cind Academia domneasc6 din Bucuresti funciona si era temei-
nic organizat6. Nicolae Mavrocordat angaj ase pentru fill si pe eruditul
Iacob Manu si pe preotul Serafim 99. Constantin Mavrocordat, fiul lui
Nicolae, angaj ase pentru fili s`ái pe Neofit din Creta, viitorul mitropolit
al Ungrovlahiei ®. Natanail Calonaris a fost profesorul celor patru fii
ai lui Mihai Itacovitg, ; dupl mazilirea acestuia din scaunul Moldovei191,
Calonaris a insotit pe elevii säi la Constantinopol. Intr-o scrisoare a lui
Manase Eliade din 1766, se arafg en de mult erau pretuiti i cá'utati In
Orile noastre oamenii invgtati, deoarece toti boierii de aici obisnuiesc
8'1 angajeze pentru casele lor profesori cu un salariu de 150-200 de lei,
sau chiar mai mult, i profesorul are numai copiii boierului, unul sau
doi, sà instruiasc5,. El ia si masa impreung cu boierul si are tot confor-
tul" 102. Chiar intr-o epocà mai tirzie, and nivelul Academiilor domnesti
era mult ridicat, putind rivaliza cu institutii similare de culturg din Apus,
num'drul profesorilor greci particulari era Ind, apreciabil. In urma repe-
tatelor reorganieári, Academia din Bucuresti îi atinsese, pe vremea lui
loan Caragea, maxima ei inflorire ; totusi domnul nu-si trimitea copiii
sà invete acolo. Acestia aveau ca profesor particular, la curte, pe insusi
directorul Academiei, Constantin Vardalahos 13. Grigore Ghica, primul
domn pgmintean dupg desfiintarea regimului fanariot, a avut si el la
curte, un profesor grec 104. Profesorii greci erau c'äutati i dup5, organizarea
temeinicA a InvätAmintului românesc. loan G-heorghe serdarul a fost,
In secolul al XIX-lea, profesorul copiilor din cele mai mari familii boie-
resti precum si al viitorului domn, Gheorghe Bibescu, care i-a acordat
o pensie lunarl de 400 lei 195. Chiar In cazul In care boierii isi trimiteau
97 N. Iorga, Istoria literaturii romdne..., p. 49. Chiar Maiota in titlul operei sale
Aóyo imç rò acorhpLov rcci,9og, Minnie, 1706, spune ca era profesorul beizadelelor pentru
limbile greaca i latind.
98 Bibl. Acad. pach. DCLXXXVI/59 i Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 459.
Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 565-566 si 676. Iacob Manu fusese mai Inainte
profesorul lui Nicolae si al lui loan Mavrocordat. Care atiiia ani ai aratat o aplecare in
adevar pdrinteasca fata de noi", li scria Mavrocordat i Il Indemna sa foloseasca toate mij-
loacele, chiar i bataia pentru ca fiul sau Scarlat, care manifesta Indaratnicie i lipsa de
bunavointa In a invata", sa fie calauzit cu sfaturile lui bune i sa i se formeze caracterul,
fiind In fragezimea virster. (Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 565-566). Pe preotul Se-
rafim 11 angajase ca profesor In 1715, cf. op. cit., p. 676.
100 Constantin Daponte, Ephémerides daces, ed. Emile Legrad, Paris, 1880, vol. II,
p. 43 notd.
101 Atanasie Comnen Ipsilanti, Tec p.ssec r;jv eacontv, ed. Aftonidis, Constar.tinopol, 1870,
p. 137.
102 N. Iorga, Studii f i documente, vol. XII, p. 79-80.
108 A6r0; `Eptcik-, 1813, p. 61 (a doua paginatie).
104 N. Iorga, Istoria lit. ..., vol. II, p. 43; acelasi, Istoria tnodldmintului..., p. 137;
acelasi, La panétration des idées de l'Occident darts le Sud-Est de l'Europe aux XVIIe et
XVIII° siacles, In Revue historique", I (1924), p. 107.
1°6 Ourcríjç" din 23 mai 1860, unde se public& un necrolog despre loan Gheorghe
serdarul.
www.dacoromanica.ro

28. 28 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN
copiii in Occident pentru studii, ei eran insotiti adeseori de cite un pro-
fesor grec. La Venetia, Constantin Cantacuzino a fost insotit de cAlu-
gärul Gondulis, iar la Padova de Arsenie Caludis. stefan Belu, trimitind
pe fiul säu, Dimitrie, sá studieze la Viena, l-a incredintat acolo intii lui
Neofit Ducas §i apoi lui stefan Comitas 106.
Cele afirmate mai sus slut suficiente pentru a dovedi cá existenta,
Academiei in vremea lui erban Cantacuzino nu poate fi negatä pe baza,
faptului cá in aceea vreme se cAutau profesori greci particulari.
Discutiile cu privire la data intemeierii Academiei domne§ti din
Bucure§ti au atras §i atentia cercetätorului grec Cleobul Tsourkas.
articolul säu Autour des origines de l'Académie grecgue de Bucarest (1675
1821) 107, autorul combate teza Infiinárii Academiei in 1694 §i sustine ca.,
§coala greacä a existat 'Meg din 1675 §i cä Brincoveanu §i fratii Greceanu
traduatorii Bibliei din vremea lui erban Cantacuzino, invätasera', limba
greacä la o §coal6 cu invätämint grecesc din Tara Româneascä. Precura
am vAzut mai sus, multi boieri români cuno§teau aceastä limbA, chiar
inainte de domnia lui Brincoveanu, bineinteles §i mai tirziu ; aceasta
nu inseamnä eä exista o §coalä greacä incl din 1675, limba greacä se
inväta cu profesori particulari. Bazindu-se pe o afirmatie evazivä a lui
N. Cartojan "8, Tsourkas crede cä le long séjour de l'Archevéque de
Nysse à Bucarest et sa collaboration a, la traduction de la Bible en langue
roumaine est une preuve assez convaincante de l'existence à cette époque
d'une école ou d'un collège princier, à l'instar de celui qui avait fonctionné
Tirgovi§te" 109. Dupä pärerea noasträ, prezenta lui Ghermanos Locros,
mitropolit al Nyssei, in Tara Româneascä, ca §i cea a altor invätati, nu
constituie o davodä peremptorie cá ace§tia erau profesori la §coala dom-
neascä. Nici afirmatia din introducerea Bibliei : puind dascäli §tiuti
foarte den limba elineascä, pe prea inteleptul cel dintru dascäli ales §i
arhiereu Ghermanonisis §i dupl petrecerea lui pe altii care s-au intimplat
... etc."'" nu constituie o dovadä cá toti ace§tia au fost profesori la,
§coala greacä. Ei fuseserä probabil profesori la curte sau la casele boie-
re§ti, ca atitia altii in acea vreme §i mai tirziu §i, ca urmare a acestui
fapt, purtau titlul de profesor. Mitropolitului Ghermanos i se putea acordar
pe drept titlul de dascAl ; fusese profesor la §coala din Constantinopol.
Nu este exclus ca §i in tara noasträ el sä se fi angajat pentru scurt timp
ca profesor la vreo casä boiereascä sau sä fi alcItuit o clasä cu citiva,
fii de boieri, a§a cum credem cä a fäcut §i Ieremia Cacavela in Moldova,
profesorul lui Dimitrie Cantemir. Dar nu credem ca Ghermanos Locros
le6 N. BAnescu, Academia greceascd. . ., p. 11-12. Dupà cum reiese din corespondenta
sa, dei se afta intr-un mediu cultural occidental, se ostenea si acolo sa-si insuseascA limba
si cultura greacd. El primea Inapoi scrisorile sale scrise In limba greaca corectate de care
tatAl sAu, fapt care dovedeste eS i tatAl sAu avea culturà greacA. Acelasi, op. cit., p. 12.
107 In Balkan Studies", VI (1965), nr. 1, P. 265-280.
1" N. Cartojan, Istoria literaturii romdne vechi, vol. III, Bucuresti, 1945, p. 216.
109 Cl. Tsourkas, op. cit., p. 277.
110 Citat de Cartojan, op. cit., p. 216, cf. si Ioan Bianu i Nerva Hodos. Bibliograf ia
romdneascd veche, vol. I, Bucuresti, 1903, p. 286.
www.dacoromanica.ro

29. ORGANIZA.REA INVATAMTNTULUT IN ACADEMECLE DOMNE$T1 29
sg fi functionat ea profesor la o coal oiicial in vremea domniei lui
Gheorghe Duca. In once caz, in 1682 el nu mai exersa functia de profesor
nu-vi putea elvtiga existenta ; peste cinci ani, in 1687, el vi-a dat obv-
tescul sfirvit 111. N. Vätämanu afirmg cg in 1686 Ghermanos era pro-
fesor la Sf. Saya: Se cunoavte o scrisoare din 1686 a mitropolitului
Ghermanos al Nyssei, aflat pe atunci la Bucurevti la vcoala de la SI. Sava"112.
Or, din scrisoare rezultg ea' domnul Ii däduse o mgngstire pustiitä
pe care a renovat-o i locuia retras acolo 113. Dacg era profesor, nu putea
sä stea retras intr-o mgngstire i dacg, activa ca profesor ar fi dat in scri-
soare un am'Inunt, fie vi secundar, despre activitatea sa de dascgl.
Sá presupunem, ava cum se afirmg ceea ce noi nu credem cg,
infiintarea invgtgmintului grecesc din Bucurevti este legatg de venirea
lui Sevastos Kyminitis in targ. In acest caz trebuie s'g urmgrim peregri-
ngrile acestuia. Se vtie cá, pgräsind Constantinopolul In urrna unor con-
filete cu elevii coiii din Fanar, Kyminitis se intoarce la Trapezunt, oravul sgu
natal, vi organizeaz '6 vcoala de acolo ; prezenta lui in acest ora v In 1682 fiind
atestatg documentar 114. A. Papadopoulos-Kerameus, care a studiat temei-
nic scrierile inedite ale profesorului vi a dat o bibliografie a operelor
lui 115, afirmg c'g poate Kyminitis a venit la Bucurevti in 1690 118. Corobo-
rarea unei serii de vtiri documentare ne indreptgtevte sá afirmdm cg, data
venirii lui Kyminitis la Bucurevti este sfirfitul anului 1689:
ultimul discurs rostit de Kyminitis la Trapezunt este din 1689 117;
ultima lui scrisoare, expediatg din acest ora, este din toamna
aceluiavi an 118. Intr-o altg scrisoare, nedatatg, dar care pare sg fi fost
scrisg, indatg dupg prima, Kyminitis dg numeroase amgmunte despre
viata grea a locuitorilor din Trapezunt din pricina asupririi otomane
precizeazg cg adeseori s-a gindit sg plece, dar nu a flcut-o numai din dorinta
de a fi de folos patriei sale 118. Totuvi ping la urnag s-a hotgrit vi la sfir-
vitul anului 1689 a plecat de acolo vi a venit la Bucurevti ;
111 In citeva scrisori provenind de la Ghermanos Locros aflate In manuscrisul grec 974
din Bibl. Acad., datate din 1682, reZultà ca Ghermanos traia In lipsuri i sAracie. Dar nu a trait
mult In aceasta situatie caci Intre timp a fost angajat ca traducator la Biblia lui $erban
Cantacuzino, iar la Inceputul anului 1687 si-a dat obstescul sfIrsit in Bucuresti. Aceasta
stire precisd o afldm dintr-o scrisoare a medicului Iacob Pilarinos, avInd data de 10 februarie
1687, expediata din Bucuresti. Medicul afirma In scrisoare ca In sase zile Ghermanos a
murit färà ca el sa-1 poata ajuta cu vreun medicament (Bibl. Acad., ms. grec 974, Y. 69r). Acest
document infirma ipotezele lui Cl. Tsourkas ca din Bucuresti Ghermanos a trecut in Mol-
dova de unde s-a lndreptat apoi In Rusia. Lit il finit ses jours, on ne sait à quelle date" (Cl.
Tsourkas, op. cit., p. 277-278).
212 Nicolae Vatiimanu, &cob Pglerino, medic al curlii domnesti din Bucurepti (1684 1687;
1694-1708), in Din istoria medicinii romdnesti si universale, Bucuresti, 1962, P. 123-124.
113 Hurmuzaki, Documente, XIII, p. 325.
114 Bibl. Acad., ms. gr. 1223, f. 79r-79° si 80r cuprind scrisori datate din 1782, adresate
de elevii lui Kyminitis din Constantinopol profesorului lor la Trapezunt.
225 A. Papadopoulos-Kerameus in Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. XIIXXVII
(introducere).
116 Op. cit., p. XIII.
117 A. Papadopoulos-Kerameus, In Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. XXIII, nr. 71.
118 Bibl. Acad., ms. gr. 1223, f. 106r-109r.
119 Ibidem, f. 109v-110r.
www.dacoromanica.ro

30. 30 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN
Epaminondas Kyriakidis, autorul unui studiu despre invätatii
din Trapezunt, precizeazA c Sevastos Kyminitis a fost invitat la Bucu-
resti in 1689 120;
se stie c in 1689 directia scolii din Trapezunt fusese preluatä
de un elev al lui Kyminitis 121, dovadäc acesta nu mai era acolo ;
Constantin Erbiceanu afirmä cg, a gäsit intr-un manuscris o
insemnare autografä, a lui Kyminitis in care acesta precizeazä c5, a venit
la Academia din Bucuresti in 1689 122.
Dupä, pärerea noasträ, Kyminitis, aflindu-se la Trapezunt, a fost
chemat la Bucuresti, Ina' de pe timpul domniei lui Serban Cantacuzino,
ca sá conducä scoala greacä de aici, dar el a sosit scurt timp dupä moartea
domnului. Numai astfel se explicä acel discurs encomiastic dedicat de
egtre profesorul grec lui Serban Cantacuzino ; altfel nu se poate explica
trimiterea unui asemenea discurs din Trapezunt. De asemenea, numai in
lumina unor astfel de relatii se poate explica si o scrisoare din iunie 1689
adresatä de Kyminitis lui Mihai Cantacuzino 123. Dupä ce face elogiul
invätäturii si al culturii, socotindu-le bunuri nepieritoare, Kyminitis nu
propune infiintarea unei ícoli, ci recomandä ca invätämintul din Tara
Româneascg sä, fie de mai lung5, duratä : ypcqq.dc-aav xpovto-ckpcx 67C011ail
Xad fiEVT7), sau el se cere : xcd xp6vou toAAoi, xcci. xpavou I.Lorxpo5, xo:i.
8cosáv% 6 alltxpeig. Mai departe, el atrage atentia lui Mihai Cantacuzino
cA, pe IMO, profesori i cärti, trebuie preväzute, cu därnicie, incá multe
cheltuieli, avind in vedere cá nici o altä cheltuialä nu este mai folo-
sitoare". Kyminitis precizeazä totodatä cá intr-o altä, scrisoare, adresatä
lui Constantin Cantacuzino, a indicat mijloacele de realizare ale acestor
deziderate.
Din aceastä scrisoare rezultä, faptul important cä, nu este vorba
de infiintarea unei feoli, ei de organizarea unui invaleimint de mai lungei
duratei, dovadä, cä, exista deja o scoalä i cá Kyminitis recomanda imbu-
nätätirea organizärii. Prin mai lungä duratä", credem cá Kyminitis
avea in vedere introducerea mai multor cicluri de studii, cum de altfel
s-a i fäcut dupä venirea lui in Bueuresti. Apare totodatä evident faptul
cá fratii Constantin si Mihai Cantacuzino se adresau profesorului din
Trapezunt pentru organizarea invätämintului din Bucuresti, cerere la
care Kyminitis räspunde sincer, dind sfaturi practice. Pärerea noasträ,
este cä, dupä ce Cantacuzinii i Kyminitis au cäzut de acord prin
corespondentä cu privire la organizarea invätämintului, invätatul
dascäl a venit la Bucuresti si a luat conducerea colii. Datele documentare
120 Epaminondas Kyriakidis, Btoypezepica... Atena, 1897, p. 67.
121Epaminondas Kyriakidis, op. cit., p. 83.
122 Const. Erbiceanu gAsise manuscrisul In biblioteca mAnastirii Cd1darusani, cf.
V. Papacostea, La Fondation..., nr. 1-2, P. 140.
123 Cf. Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. 211-215; Dimitrie Sarros, Korrcaoyog
xcipow&opow...,partea I, Atena, 1931, p. 181 ; Paul Moraux, Catalogue des manuscrits grecs
(Fond du Syllogos), Amara, 1964, p. 102, si Charles Astruc et Marie-Louise Concasty, Cata-
logue des manuscrits grecs. Le Supplément grec, tom. III, Paris, 1960, p. 456, nr. 1248,
f. 170-171°.
www.dacoromanica.ro

31. ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMIILE DOMNE$T1 31
amintite mai sus, coroborate, ne Indreptgtesc sg afirmgm cg Kyminitis
a venit la Bucuresti pe la sfirsitul anului 1689. Constantin Erbiceanu a
ggsit o insemnare autografg a prof esorului, care atestä prezenta lui la
Bucuresti in 1689, noi am gäsit alte documente care probeazg cä, In 1690,
Kyminitis se afla in fruntea Academiei, In piing activitate, avind ca
elev pe Eustatie Lambros din Ianina (nu trebuie confundat cu Lambros
Fotiadis, care trgieste In a doua jumätate a secolului al XVIII-lea). A
predat opera pitagoreang' : Xpocrei g7C7), opera hesiodeang : 'Epya xec.
tragedia lui Sofocle : Ajax, tragediile lui Euripide : Oreste i Ecuba, precum
altele. Iatg o pretioas1 insemnare, care dovedeste cá Oreste al lui
Euripide a fost predat de Kyminitis la Bucuresti In 1690: Eúpvrcíaou
'Opécvrig. Taog xca Tei) eecT) záptq 're xoa agoc, ócrTi.q iEr)y-0-0v nap& TO
aopcoTecTou Te xca XoyLcaTc'crou xuptou ZeßcecrTog TOU ix Tpcoreoi:Arros xca ira 7C6V00
EúcsTccaf.ou Acipscpoa Tog kE 'Icoccvvívcov. 'Ev MnouxoupeaTEcp Trr)q Nyxpo6xocxf.ccq,
1690 124. Aceastä insemnare este o dovadg incontestabilg c'g Academia
functiona in acea vreme.
In srijinul rezultatelor la care am ajuns, vin i afirmatiile cunoscu-
tului elenist Émile Legrand : Mais les documents grecs que nous avons
entre les mains nous permettent de fixer g, une date beaucoup plus acienne
la fondation de cette école existait déjà en 1690 A, Bucarest une
école gTecque,) 125
Stiind cg Kyminitis seria la 20 ianuarie 1695 din Bucuresti, prof.
I. Ionascu considerg aceastg datg drept termen ante quem i afirmg cg,
Academia domneascä a fost Infiintatg in toamna anului 1694 126. Dar dacä
ar fi fost astfel, desigur cS Kyminitis ar fi amintit In acea scrisoare de un
eveniment atit de recent si atit de important, ar fi informat totodatg pe
patriarhul ecumenic despre activitatea Academiei, despre prog-resele
realízate sau despre dificultätile intimpinate. Or, In aceastä scrisoare
Iiyminitis face elogiul lui Brincoveanu, Il descrie ca pe un om bun, milostiv
cu multg grijg pentru supusii sgi ; Il pune pe aceeasi treaptg cu patriarhul :
,,un suflet In doug corpuri" (y.tav tPuAv ivvoir.v 36o cr6v.ccatv ivotxo5crocv)
124 Charles Astruc et Marie-Louise Concasty, op. cit., nr. 1348; cf. si bibliografia lui
Kyminitis alcAtuità de A. Papadopoulos-Kerameus, In Hurmuzaki, Documente, XIII, p. XVI
din prefatä, unde reproduce Insemnärile lui Eustatie Lambros dupd Paris. Suppl. gr. 1348,
numindu-1 xcl'at4 Qoacs(ou" pentru cd acest ms. fusese In posesia lui Dossios. Dupà acest ms.,
pe care 11 i descrie, Dossios a editat la Galati In 1884 Ecuba lui Euripide, asa cum a giisit-o.
interpretatä intr-un caiet de elevul lui Kyminitis, Eustatie Lambros. Dossios a crezut In mod
eronat cd Eustatie Lambros este una si aceeasi persoand cu Lambros Fotiadis si atribuie
acestuia interpretarea Ecubei. Aceeasi afirmatie eronatd o face si D. Economidis, Acipaspog
OcaTtcía-r)q, p. 107 si 111).
Datele precise pe care le dd in Insemnärile sale Eustatie Lambros cä a fost In 1690 elevuI
lui Sevastos Kyminitis i ea a fAcut studii la Bucuresti, fiind ajutat de domnul Constantin
Brincoveanu, nu lasd nici un dubiu cä acesta a trait in epoca brincoveneascd, pe and Lambros.
Fotiadis s-a näscut abia In 1753.
125 Const. Daponte, Éphémérides daces ..., vol. II, p. 42, nota.
126 Ion Ionascu, Cu privire la data Intemeierii..., p. 1270.
www.dacoromanica.ro

32. 32 ARIAVNA CAMARIANO-CIORAN
Incheindu-si urarea ca prin rugAciunile patriarhului voievodul sà domneascg,
fericit si sänätos ani multi pentru mindria tuturor ortodocsilor 127.
Datoritä izvoarelor documentare amintite mai sus se poate stabili
cu precizie data venirii lui Kyminitis la Bucuresti : anul 1689. Dar sin-
tem oare indreptätiti sg, facem leggturg intre venirea in targ, a profeso-
rului grec i intemeierea scolii cu limb'ä de predare greacA, I Credem
nu. Nu putem desconsidera afirmatia lui Mihai Cantacuzino : Exactov
iXXYlvoc6v iv 7rpc:Yrocç gzo:Ile 6 Zepnexv (36scg Kav-rcocoulv6q, : AòTòç 6 Aúakv.rilg
gxcep.e repdrrov cpopecv crxaci:ov Wolvtx6v etç BXccxíccv i nici pe cea a lui
Dimitrie Cantemir c'ä intocmirile pioase ale lui Vasile Lupu" au fost
imitate citeva decenii mai tirziu de principele Valahiei erban Canta-
cuzino, care a infiintat in tara sa scoli i tipografii grecesti i românesti,
ca i afirmatia lui Dionisie Fotino : Oirroç xocrò: npEáTov icsúcrrveAÀvLxv
crxoAv iv Bouxoupv3TE(+11) 128,
Victor Papacostea nu tine seama de afirmatiile lui Dimitrie Cante-
mir, considerindu-le nefondate" i fanteziste". Il attribue à erban
Vodä, son beaupère, des mérites qui, en réalité, reviennent ä Constantin
Brincoveanu ou à d'autres" (p. 135) si cg, Mihai Cantacuzino face aceastä
afirmatie ca sá ridice prestigiul familiei sale. Papacostea gäseste nefiresc
faptul cä membrii familiei Cantacuzino care semneazA actele lui Brincovea-
nu, in calitate de membri ai divanului, fárá sä protesteze ca nu se precizeazI
In actele respective cg, Academia a fost infiintatä de un domn din familia
lor. Dar in actele pe care ei le semnau nu se fäcea nici o precizare cä
Academia domneascI nu a fost infiintatä de *erban Cantacuzino, deci nu
aveau motiv sä' protesteze sau sä refuze semnarea actelor. Papacostea se
Intreabä : de ce Mihai Cantacuzino care, dup'ä pherea sa, a redactat actul de
reorganizare a Academiei emanat de la Constantin Mihai Racovitä in 1763
nu a pus comme il efit été naturel, le nom de *erban Cantacuzino en tant
que premier fondateur dei' ]cole " (p. 132). Räspunsul este foarte simplu. De
la infiintarea Academiei i ping, in 1763 au fost emise mai multe hrisoave,
dar in nici unul din aceste hrisoave nu se precizeaz1 cine a fost fondatorul,
nu este amintit nici numele lui *erban Cantacuzino i nici cel al lui Brin-
coveanu. Cum putea Mihai Cantacuzino sá introducá in hrisov, contrar
-obiceiului, numele lui erban ? Dar aceasta nici nu era firesc. Dupä' atitia
ani de functionare a Academiei nu se mai punea problema sä vorbeascg,
de fondatorul ei. Constantin Mavrocordat este citat in hrisovul din 1763
-pentru un fapt recent, acesta fiind predecesorul lui Const. Racovitä in
scaunul Tärii Românesti. Papacostea este de pärere cl' cele afirmate de
Mihai Cantacuzino in istoria sa stilt o compilare sau o plagiere a hriso-
vului lui Constantin Mihai Racovitä din 1763, fiindcä in hrisov se spune
cg, profesorii erau plätiti mai intii de la vistierie, iar apoi din veniturile
127 Bibl. Acad., ms. gr. 1223,!. 110r 112v. Scrisoarea a fost publicatà de M. Ghedeon,
rcepi. 86o cipx6vrcov..., In 'ExxX7/cretzaToch 'AX/7.9.eux t, anul XXXI (1911),
p. 253-255.
128 Mihai Cantacuzino, Tirl; Bkxxiccç, ed. fratilor Tunusli, Viena, 1806,
p. 81 §i 285; D. Cantemir, Descrierea Moldovei, ed. Gheorghe Adamescu, Bucure§ti, p. 158 §i
Dionisie Fotino, `Icrropkt .fijç rcoacct. AccxEccç Viena, 1818, vol. II, p. 290.
www.dacoromanica.ro

33. ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMILLE DOMNE.511 33
mänastirii Glavacioc. Pentru aceasta afirmatie nu putem spune ca a
plagiat hrisovul din 1763, fiindca formulari identice se gasesc atit in hri-
sovul din 1753 cit si in cel al lui Stefan Racovita din 1765 129.
Papacostea admite ca Mihai Cantacuzino a folosit pentru istoria
sa un bogat material documentar. De ce sä, nu admitem ca din documentele
familiei el a luat cunostinta si de faptul ea sträbunul &Au, Serban Canta-
cuzino, a infiintat o scoala greaca ? De notat ea el nu spune Academie si
nici lioucrelov sau cppov-rvs-rhptov. Daca Mihai Cantacuzino ar fi facut
aceastä, semnalare cu intentia de a adäuga o si mai mare aureola domniei
strabunului sau, noi credem ca ar fi fäcut-o mult mai pompos si enco-
miastic, nu atit de simplu.
In sfirsit, amintim si o afirmatie contemporanä importanta. lata
ce afirmä Del Chiaro : Serban Cantacuzino assegnò stipendi onoravoli
per i maestri di lingua greca, da'quali eran i figliuoli de'nobili ammaes-
trati nella grammatica, rettorica e filosofia" 13°. Ce concluzie putem trage
din aceasta pretioasa afirmatie a lui Del Chiaro ? Trebuie admis CA pe tim-
pul lui Serban Cantacuzino exista o scoalä, la care profesorii greci predau
gramatica, retorica si filozofia. Stirea data de Del Chiaro este foarte pre-
tioasa. E greu de admis ca Serban platea dascalii particulari din casele
boieresti. Mai logic este sa acceptäm ca el plätea dascalii unei scoli cu
limba de predare greaca. Am putea admite, färä multa probabilitate, ca
Dimitrie Cantemir si Mihai Cantacuzino, pentru a ridica prestigiul familiei,
au atribuit lui Serban Cantacuzino intemeierea scolii grecesti, dar cum
se explica ea si Del Chiaro laudä pe Cantacuzino in acelasi sens si nu pe
Brincoveanu, al carui secretar a fost ?
Si acum ne intrebam : de ce istoricii nostri gilt tentati, In studiile
lor din ultimii ani, sä'i dea crezare afirmatiilor lui Kyminitis din discur-
surile lui encomiastice, stiind ca in astfel de ocazii se fac adeseori falsi-
ficari de adevä'r, si desconsiderä precizarile lui Dimitrie Cantemir, Del
Chiaro si Mihai Cantacuzino fäcute in istoriile lor ?
Parerea noasträ este, contrar tuturor afirmatiilor facute in ulti-
mul timp de istoricii nostri, ca Serban Cantacuzino a intemeiat scoala
cu limba de predare greaca, dar, ca once inceput, ea nu a avut o baza
8olidd de organizare si rezultatele ei nu s-au facut imediat simtite. 111rmind
pe tronul Tarii Românesti Constantin Brincoveanu, acesta a reorganizat
§coala, deja existentä, i-a dat amploare, i-a asigurat bugetul, a pus in
fruntea ei pe marele dascäl, Sevastos Kyminitis, se discuta in 1700 0,
fie adusi si profesori de la Halle 131 - si a introdus cursuri superioare de
filozofie neoaristotelica, ultimul cuvint al progresului in acea epoca.
Datoritä bunei organizari si tendintei de promovare a unui invä-
tamint filozofic, Academia domneasca a ajuns in scurt timp una din cele
129 V. A. Urechia, Istoria f coa lelor, IV, p. 40-41 0 p. 47-49.
130 Anton-Maria Del Chiaro Fiorentino, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia,
.ed. N. Iorga, Bucuresti, 1914, p. 140.
131 Cf. Eduard Winter, Die Pf lege der West-und Sudslavischen Sprachen in Halle im
18 Jahrhundert, vezi recenzia facuta de Dan Simonescu In Studii", IX (1956), nr. 1,
p. 170-174.
3- C. 883
www.dacoromanica.ro

34. 34 ARIAIYNA CAMARIANO-CIORAN
mai vestite scoli ale lumii fäsäritene, incit curind au 1nceput sä ving elevi
de peste hotare 132
In 1707 dorind sä reorganizeze invätämlntul din Bucuresti care
probabil decäzuse dupä' disparitia lui Kyminitis 133, Bfincoveanu ape-
leazä la Hrisant Notara si 11 roagä sä alcAtuiascg programa scolarä, stabi-
lind materiile ce trebuia sä fie predate. Hrisant räspunde cu prompti-
tudine printr-un act care are titlul : Ilepi. rv 8c8ocoxcacov riig kv Bouxou-
pecrrícp axcai)g xcci ,rt gxoccrros ocirriiiv ixpeDsc 3t8dcaxecv 134, datat din august
1707. Actul nu este semnat, dar nu incape nici o indoialä c5, emitätorul
este patriarhul Hrisant 136.
Indatä, dupä alcatuirea programei, la 1 septembrie 1707, dä si
Brincoveanu un hrisov prin care precizeazg salariile profesorilor Acade-
miei. Profesorului de filozofie, care este si directorul, ii acorda 200 de
lei, iar celui de al doilea profesor 100 de lei.
Pentru a sigura Academiei un venit permanent din care sä fie plä-
titi profesorii, Brincoveanu a depus la banca din Venetia 30.000 de taleni
pentru ca dobinda de 810 talen a acestei importante sume sä fie intrebuin-
tata in folosul scolii 136 Totodatä domnul dispune, printr-un alt hrisov,
s'ä se dea din vama bältii Greaca 50 de lei anual, care suma sä fie folositä
pentru a veni in ajutorul elevilor sträini si celor lipsiti de mijloace 137.
Din actul programä a lui Hrisant Notara afläm cä la Academia
domneascä, s-a instaurat in mod oficial studiul clasicismului grec, al filo-
zofiei si al stiintelor naturii. Primul profesor, adicA directorul, preda :
1) logica, 2) retorica, 3) fizica ; 4) despre cer, 5) despre nastere si pieire,
6) despre suflet si 7) metafizicä. Deci din aceastä programä rezultä clar
a la Academia domneascä se preda un curs superior, intregul ciclu de
filozofie neoaristotelicä. Putem spune cä programa din 1707 prezintä, un
mare progres. Prin studiul filozofic neoaristotelic se deschidea drumul
spre pozitivism si materialism, si asa cum spuneau bätrinii : acolo se
inväta carte adincg".
132 Victor Papacostea, Doi bursieri . . ., p. 115-119.
133 Sevastos Kyminitis a condus Academia pInä In 1702 cfnd si-a dat obstescul sfIrsit. In-
scriptia de pe lespedea pusA pe mormintul sail are data mortii : 2 septembrie 1702. Ea a fost
reprodusA de mai multe ori de istoricii greci si romAni. Cf. D. Russo, Studii istorice greco-
romdne, Bucuresti, 1939, p. 310, notA.
134 Bibl. Acad., DCLXXXVII/19 ; Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/1, p. 392-394,
si Émile Legrand, Recueil de documents grecs, p. 79-81.
134 coala era sub patronajul patriarhului Ierusalimului, fiindcA era adApostitO la manAs-
tirea Sf. Saya, o mAnAstire InchinatA Sf. Mormint, si fiindca InvAtatii patriarhi Dositei si Hrisant
Notara se bucurau de mare prestigiu In lumea ortodox5.
136 Hrisovul este publicat de V. A. Urechia, Istoria scoalelor, vol. IV, p. 23-25. Gra-
meta patriarhului Hrisant Notara In limba greacA, Intdrind hrisovul lui BrIncoveanu, este
publicata In Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 388-392 $i de Emile Legrand, Recueil de
documents. . ., p. 73-78.
131 Hrisovul in limba greaca este publicat In Hurmuzaki, Documente XIV/1, p. 394
396, In Calinic Delicanis, rIce-rptapxty.« gyypoupot, Constantinopol, 1905, vol. III, p. 278-280,
si in tmile Legrand, op. cit., p. 68-70. In limba romAnA de Const. Erbiceanu In Biserica orto-
doxtt romana', XV (1891-1892), p.490-494, unde se spune cd se acordà suma de 500 de lei.
www.dacoromanica.ro