Participarea la educația preuniversitară

1. PARTICIPAREA LA EDUCAŢIA
PREUNIVERSITARĂ
MASĂ ROTUNDĂ
21 iunie 2016
INSTITUTUL NAŢIONAL
DE STATISTICĂ
INSTITUTUL DE ŞTIINŢE
ALE EDUCAŢIEI
AGENŢIA ROMÂNĂ DE ASIGURARE A CALITĂŢII
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

2. I. Contextul actual privind sistemul de educație
– indicatori cheie sau „ce spun statisticile?” -

3. Sursa: INS, Cercetările statistice exhaustive din domeniul educației.
Pentru perioada 2011/2012 - 2014/2015 s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.
*) Populația rezidentă 2015 date provizorii
În anul 2013, comparativ cu 2011, scăderea populaţiei rezidente (3,3%) a fost mai mare decât a populaţiei
şcolare de 3-23 ani (2,0%), ceea ce a determinat o uşoară tendinţă crescătoare a ratelor specifice de cuprindere
în învăţământ.
În anul 2015 comparativ 2014 ratele specifice de cuprindere în învăţământ au valori mai mici şi o tendinţă
descrescătoare din cauza:
 numărului mic de copii din grupa de 0-2 ani înscrişi în creşe;
 populaţiei şcolare de 0-23 ani care a scăzut mai mult (2,7%), comparativ cu populaţia rezidentă de 0-
23 ani (0,5%). 3
Populația rezidentă vs. populația școlară din învățământul preuniversitar

4. 6,5 %
80,2%
91,8%
89,7%
75,9%
17,6%
0
200000
400000
600000
800000
1000000
1200000
0-2 ani 3-5 ani 6-10 ani 11-14 ani 15-18 ani 19-23 ani
- persoane -
Populaţia rezidentă
Populaţia şcolară
2011/
2012
2012/
2013
2013/
2014
2014/
2015
2015/
20162)
Total învățământ preuniversitar 69,1 69,7 70,0 63,0 61,6
Masculin 68,6 69,2 69,3 62,4 61,1
Feminin 69,6 70,2 70,7 63,6 62,1
Urban 88,2 89,3 90,8 82,5 81,2
Rural 49,8 50,0 49,5 43,8 42,4
Sursa: INS, Cercetările statistice exhaustive din domeniul educației.
1) Pentru perioada 2011/2012 - 2014/2015 s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.
2) Date provizorii.
- procente -
Gradul de cuprindere a populației de vârstă școlară în învățământul preuniversitar1)
în anul școlar 2015-2016
4

5. Grupa de vârstă oficială
2011/
2012
2012/
2013
2013/
2014
2014/
2015
2015/
2016
Total învăţământ preuniversitar 69,1 69,7 70,0 63,0 61,6
0 - 2 ani ... ... ... 6,7 6,5
3 - 6 ani 82,0 ... ... ... ...
3 - 5 ani ... 84,1 83,8 84,1 80,2
7 - 10 ani 93,6 ... ... ... ...
6 - 10 ani ... 92,8 92,8 91,4 91,8
11 - 14 ani 93,1 92,1 91,5 90,8 89,7
15 - 18 ani 82,1 80,3 79,7 78,7 75,9
19 - 23 ani şi peste 19,5 19,4 18,6 18,9 17,6
Începând cu anul şcolar 2012/2013, conform Legii educaţiei nr.1/2011, grupele de vârstă pentru
populaţia de vârstă şcolară sunt: 3-5 ani, 6-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani, 19-23 ani şi peste.
Învăţământul superior: studenţii de licenţă + cursanţii la master + cursanţii la doctorat + cursanţii
la programe postuniversitare + postdoctorale.
- procente -
Începând cu anul şcolar 2014/2015, datele se referă şi la numărul de copii din creşe (grupa de
vârstă 0-2 ani).
Din structura pe sexe se observă că valorile ratelor brute, nete şi a gradului de cuprindere în
învăţământul preuniversitar sunt în favoarea fetelor, iar pe medii de rezidență, aceste valori sunt
predominante în mediul urban.
Gradul de cuprindere în învăţământul preuniversitar a populaţiei de vârstă şcolară
Sursa: INS
5

6. 3,3%
88,3%
88,3 %
91,4%
77,8%
7,9% 9,1%
0
200000
400000
600000
800000
1000000
1200000
0-2 ani
Antepreşcolar
3-5 ani
Preşcolar
6-10 ani
Primar
11-14 ani
Gimnazial
15-18 ani
Liceal
15-18 ani
Profesional
19-23 ani
Postliceal
- persoane -
Populaţia rezidentă - grupe de vârstă Populaţia şcolară - nivel educaţional
2011/
2012
2012/
2013
2013/
2014
2014/
2015
2015/
20162)
Masculin 68,6 69,2 69,3 62,4 61,1
Feminin 69,6 70,2 70,7 63,6 62,1
Urban 88,2 89,3 90,8 82,5 81,2
Rural 49,8 50,0 49,5 43,8 42,4
- procente -
Sursa: INS, Cercetările statistice exhaustive din domeniul educaţiei.
1) Pentru perioada 2011/2012 - 2014/2015 s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.
2) Date provizorii.
Rata brută de cuprindere în învățământul preuniversitar a
populației de vârstă școlară1) în anul școlar 2015-2016
Rata brută de cuprindere în învăţământul preuniversitar, pe sexe şi medii
6
Rata brută de cuprindere nivel educaţie (y) =
populația școlară din nivelul de educație (y) indiferent de vârstă
populația rezidentă din grupa de vârstă oficială a nivelului de educație (y)
x100

7. Nivel de educaţie indiferent de vârstă
(Grupa de vârstă oficială)
2011/
2012
2012/
2013
2013/
2014
2014/
2015
2015/
20162)
Total învăţământ preuniversitar
69,1 69,7 70,0 63,0 61,6
Antepreşcolar (0-2 ani) ... ... ... 3,4 3,3
Preşcolar (3-6 ani) 78,6 ... ... ... ...
Preşcolar (3-5 ani) ... 90,6 89,0 90,1 88,3
Primar (7-10 ani) 96,6 ... ... ... ...
Primar (6-10 ani) ... 88,3 89,2 89,2 88,3
Gimnazial (11 - 14 ani) 93,2 92,7 92,6 92,2 91,4
Liceal, profesional (15 - 18 ani) 102,1 97,3 92,5 90,0 85,8
Postliceal (19 - 23 ani şi peste) 6,1 7,5 8,8 9,5 9,1
- procente -
1) Pentru perioada 2011/2012 - 2014/2015 s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.
2) Date provizorii.
Preșcolar Primar Gimnazial Liceal și profesional Post-secundar
Grecia 76,2% Malta 93,6% Malta 89,9% Malta 82,4% Cipru 0,7%
Belgia 118,8% Suedia 120,4% Belgia 180,5% Finlanda 181,6% Irlanda 52,8%
Sursa: INS, Cercetările statistice exhaustive din domeniul educaţiei.
Sursa: Institutul de Statistică al UNESCO
Rata brută de cuprindere în învăţământul preuniversitar1)
Valori minime și maxime ale ratei brute de cuprindere în învățământul
preuniversitar în anul școlar 2013-2014 în țările UE, pe niveluri educaționale
7

8. 2011/
2012
2012/
2013
2013/
2014
2014/
2015
2015/
20162)
Masculin 59,8 61,4 62,5 55,9 54,7
Feminin 61,9 63,5 64,7 57,8 56,3
Urban 76,1 78,6 81,6 73,8 72,6
Rural 45,4 46,0 45,8 40,2 38,8
Sursa: INS, Cercetările statistice exhaustive din domeniul educației.
1) Pentru perioada 2011/2012 - 2014/2015 s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.
2) Date provizorii.
- procente -
2,9%
83,2%
85,4%
81,9 %
63,5%
7,1% 8,8%
0
200000
400000
600000
800000
1000000
1200000
0-2 ani
Antepreşcolar
3-5 ani
Preşcolar
6-10 ani
Primar
11-14 ani
Gimnazial
15-18 ani
Liceal
15-18 ani
Profesional
19-21 ani si
peste
Postliceal
- persoane -
Populaţia rezidentă
Populaţia şcolară
Rata netă de cuprindere în învăţământul preuniversitar a populaţiei de vârstă şcolară1)
Rata netă de cuprindere în învăţământul preuniversitar, pe sexe şi medii
Rata netă de cuprindere şcolară =
Numărul copiilor/elevilor de vârstă oficială coresp. fiecărui nivel de educație, cuprinși în aceste niveluri de educație
Populația rezidentă din aceeași grupă oficială de vârstă
x100
8

9. - procente -
1) Pentru perioada 2011/2012 - 2014/2015 s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.
2) Date provizorii.
Nivel de educaţie vârstă oficială
(Grupa de vârstă oficială)
2011/
2012
2012/
2013
2013/
2014
2014/
2015
2015/
20162)
Total învăţământ preuniversitar
60,8 62,4 63,6 56,9 55,5
Antepreşcolar (0-2 ani) ... ... ... 2,8 2,9
Preşcolar (3-6 ani) 77,1 ... ... ... ...
Preşcolar (3-5 ani) ... 84,1 83,8 82,1 79,8
Primar (7-10 ani) 87,6 ... ... ... ...
Primar (6-10 ani) ... 85,3 86,3 85,4 84,6
Gimnazial (11 - 14 ani) 83,9 83,7 83,6 83,1 81,9
Liceal, profesional (15 - 18 ani) 77,0 75,5 74,8 73,7 70,5
Postliceal (19 - 23 ani şi peste) 6,1 7,4 8,7 9,4 8,8
Preşcolar Primar Gimnazial Liceal şi profesional
Irlanda 58,1% Ungaria 90,8% Bulgaria 81,9% Ţările de Jos 82,4%
Belgia 99,6%
Regatul Unit al Marii Britanii şi
Irlandei de Nord 99,8% Suedia 97,9% Slovenia 93,2%
Sursa: Institutul de Statistică al UNESCO.
Sursa: Cercetările statistice exhaustive din domeniul educaţiei.
Rata netă de cuprindere în învăţământ a populaţiei de
vârstă şcolară în învățământul preuniversitar1)
Valori minime și maxime ale ratei nete de cuprindere în învățământul preuniversitar în
anul școlar 2013-2014 în țările UE, pe niveluri educaționale
9

10. Sursa: INS, Cercetările statistice exhaustive din domeniul educației.
antepreșcolar preșcolar primar gimnazial liceal profesional postliceal
Total 18811 534742 939147 772941 673615 68682 99476
Feminin 8834 260207 453884 371818 343216 19814 65560
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
800000
900000
1000000
- persoane -
Total
Feminin
Copii/elevi înscriși în învățământul preuniversitar în anul școlar 2015-2016
10

11. Sursa: INS, Cercetările statistice exhaustive din domeniul educației.
Structura numărului de copii/elevi din țară înscriși în anul școlar 2015-2016
în învățământul preuniversitar, pe etnii
Exceptând românii, majoritari în toate nivelurile de educaţie, cele mai mari ponderi ale elevilor din rândul
celorlalte etnii se regăsesc în învăţământul profesional (elevii de etnie maghiară reprezintă 7,9%) şi
în învăţământul primar (elevii de etnie romă reprezintă 7,1%).
11

12.  Indicele de eficiență măsoară efortul depus de școală pentru a obține
rezultatele școlare, respectiv, nivelul rezultatelor în raport cu resursele școlii și
condițiile în care aceasta funcționează.
 Au fost utilizate valori standardizate, acestea permițând exprimarea unitară,
uniformizată, a oricărei unități de măsură.
 Au fost determinați doi indicatori agregați: “Resurse” și “Rezultate” – prin
agregarea mai multor indicatori primari.
 Indicele de eficiență (de ”valoare adăugată”) a fost calculat prin raportarea
indicatorului agregat ”Rezultate” la indicatorul agregat ”Resurse”.
 Indicele ”1” înseamnă că școala a depus un efort mediu – deci, rezultatele
obținute sunt cele așteptate având ăn vedere resursele existente.
 Indicele de eficiență este dinamic și se calculează anual.
Indicele de eficiență (1)
12

13. 1 Mediul familial Procentul copiilor/elevilor romi (”pozitivat”)
Procentul copiilor / elevilor cu CES/dizabilități (”pozitivat”)
Procentul elevilor provenind din familii sărace (”pozitivat”)
Procentul copiilor/elevilor cu alte tipuri de vulnerabilități (”pozitivat”)
Nivelul de educație a familiei
Timpul mediu de acces domiciliu-școală
2 Mediul educațional Calitatea zonei (școala se află sau nu într-o zonă dezavantajată)
Numărul de schimburi
Numărul mediu de elevi pe clasă
3 Infrastructura Ponderea sălilor utilizate în procesul didactic
Calitatea utilităților (EE/Apă/Telefon)
Mobilierul (mobil sau clasic)
4 Dotare Fondul de carte/ biblioteca școlară
Computerele utilizate în activitatea cu elevii
Internetul utilizat în activitatea cu elevii
Dotarea / utilizarea altor echipamente TIC
Autoevaluarea calității dotării
5 Informatizarea procesului didactic Gradul de utilizare a computerelor (la nivelul școlilor)
6 Resursele umane Structura corpului profesoral pe grade didactice
Ponderea cadrelor didactice calificate
Ponderea cadrelor didactice noi (”pozitivat”)
Ponderea cadrelor didactice navetiste
Ponderea normelor acoperite cu cadrele didactice angajate
Acoperirea cu personal auxiliar și nedidactic
Număr mediu de elevi pe cadru didactic
Indicele de eficiență (2)
Resurse
13
Sursa: ARACIP

14. 1 Formarea continuă a profesorilor Număr mediu de ore de formare pe CD
2
Informatizarea procesului
didactic
Informatizare proces didactic (la nivelul grădinițelor)
3 Participare Numărul mediu de absențe pe elev (”pozitivat”)
Procentul de abandon școlar (”pozitivat”)
Procentul de repetenți (”pozitivat”)
4 Rezultate Distribuția mediilor pe școală la final de an școlar
Rezultatele la evaluarea națională de la finele clasei a
VIII-a
Rezultatele la examenul de Bacalaureat
Rezultatele la examenul de certificare a competențelor
profesionale
Indicele de eficiență (3)
Rezultate
14
Sursa: ARACIP

15. • Dimensiunea 1: Copii de vârstă pre-școlară care nu
frecventează grădinița sau școala
• Dimensiunea 2: Copii de vârsta învățământului primar
care nu sunt în învățământul primar sau gimnazial
• Dimensiunea 3: Copii de vârsta învățământului gimnazial
care nu sunt în învățământul primar sau gimnazial
• Dimensiunea 4: Copii care sunt în învățământul primar
dar sunt în risc de a abandona
• Dimensiunea 5: Copii care sunt în învățământul gimnazial
dar sunt în risc de a abandona
Situația de excluziune (1)
15
Sursa: IŞE

16. 16
Situația de excluziune (2)
Sursa: IŞE

17.  Stare de sănătate precară
 Comunicare redusă cu colegii/profesorii
 Manifestarea altor forme de inadaptare şcolară (inclusiv
conflicte cu colegi, cadre didactice)
 Dizabilitate și/sau CES (cu sau fără dosar)
 Dezinteres, motivaţie/implicare redusă în activităţile şcolare
 Comportament deviant/violent/Implicarea în activităţi la
limita legii
 Depășirea vârstei teoretice a clasei
Factori individuali de risc privind abandonul şcolar
17

18.  Venituri la limita subzistenţei
 Nivel redus de educație al părinților
 Familie dezorganizată prin divorţ/deces sau monoparentală
 Situaţie de şomaj în cazul unui/ambilor părinţi/tutori
 Părinți plecați din localitate
 Atitudine negativă a membrilor familiei faţă de educaţia
copiilor/şcoală
 Situaţii de abandon şcolar înregistrate în cazul fraţilor
Factori familiali de risc privind abandonul şcolar
18

19.  Nefrecventarea grădiniţei;
 Frecvență școlară redusă/perioade mari de absență de la
școală;
 Rezultate şcolare slabe;
 Situaţie de repetenţie repetată;
 Număr redus de activități remediale/de sprijin;
 Fluctuaţie mare a cadrelor didactice la clasa elevului/elevei,
pregătire insuficientă în realizarea de adaptări curriculare;
 Management școlar centrat pe intervenție și nu pe activități
de prevenire.
Factori școlari de risc privind abandonul
19

20. II. Vulnerabilități și provocări în sistemul actual de educație

21. Rata abandonului şcolar reprezintă diferenţa între numărul elevilor înscrişi la începutul anului
şcolar şi cel aflat în evidenţe la sfârşitul aceluiaşi an şcolar, exprimată ca raport procentual faţă de
numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar. Rata abandonului şcolar pentru învăţământul
primar şi gimnazial se calculează fără a se include numărul elevilor din învăţământul special.
părăsesc sistemul de învăţământ din cauza
căsătoriilor, stării materiale precare,
reţinerii acestora pentru munci agricole
sau pe lângă casă;
au fost înscrişi la începutul anului şcolar
şi nu au frecventat nicio zi cursurile, au
cerere scrisă de retragere de la şcoală,
sunt amânaţi medical, angrenaţi în
competiţiile sportive, stabiliţi în
străinătate, decedaţi, exmatriculaţi
definitiv, alte situaţii.
Abandonul şcolar cuprinde elevii care:
Abandonul şcolar
21

22. Anul şcolar
2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/
2011 2012 2013 2014 2015
(%)
Învăţământ primar şi gimnazial (cu excepţia învăţământului special) 1,8 1,8 1,4 1,5 2,0
din care:
Învăţământ primar 1,6 1,6 1,1 1,3 1,8
Învăţământ gimnazial 2,0 1,9 1,7 1,9 2,1
Învăţământ liceal şi profesional 4,2 4,2 2,9 2,9 3,5
Învăţământ postliceal şi de maiştri 6,3 6,1 8,9 7,9 10,7
Sursa: INS, Cercetările statistice exhaustive din domeniul educației.
0
2
4
6
8
10
12
2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015
Învăţământ primar şi gimnazial (cu excepţia
învăţământului special)
Învăţământ liceal şi profesional
Învăţământ postliceal şi de maiştri
Rata abandonului şcolar în învăţământul preuniversitar
22

23. Sursa: IŞE
Rata abandonului școlar în învățământul primar, pe medii de rezidență
Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe medii de rezidență
23
Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe medii de rezidenţă
Rata abandonului școlar în învățământul primar, pe medii de rezidență

24. Rata abandonului școlar în învățământul primar, pe clase
0
0,5
1
1,5
2
2,5
2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014
cls preg.
cls I
cls II
cls III
cls IV
Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe clase
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014
cls V
cls VI
cls VII
cls VIII
Sursa: IȘE
Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe clase
24
Rata abandonului școlar în învățământul primar, pe clase

25. Sursa: IȘE
Rata abandonului școlar în învățământul profesional
Rataabandonuluișcolarînînvățământulliceal
Rata abandonului școlar în învățământul profesional
Rata abandonului școlar în învățământul liceal
25

26. Abandonul școlar în învățământul liceal, pe filiere și profiluri de formare,
în anul şcolar 2013-2014
Abandonul școlar în învățământul liceal, pe filiere și profiluri de formare, 2013/2014
Nr. elevi la
începutul anului
școlar
Nr. elevi la
sfârșitul anului
școlar
Nr. elevi care au
abandonat studiile
Rata
abandonului
școlar
Total 771682 750155 21527 2,8
Filiera teoretică 343217 337555 5662 1,6
- real 206517 201980 4537 2,2
- uman 136700 135575 1125 0,8
Filiera tehnologică 379014 363197 15817 4,2
- tehnic 191675 181923 9752 5,1
- resurse naturale si
protecția mediului
59262 56814 2448 4,1
- servicii 128077 124460 3617 2,8
Filiera vocațională 49451 49403 48 0,1
Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2014-2015Sursa: IŞE, date calculate pe baza informațiilor INS, 2014-2015
26

27. Sursa: IȘE
Durata medie de frecventare a învățământului primar și gimnazial,
pe medii de rezidență
total primar și gimnazial
6
6.5
7
7.5
8
8.5
9
2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2013/2014
Total
Urban
Rural
primar gimnazial
primar gimnazial
Durata medie de frecventare a învățământului primar și gimnazial,
pe medii de rezidență
27
Total primar și gimnazial

28. Durata medie de frecventare a învățământului liceal
Sursa: IȘE
Durata medie de frecventare a învățământului liceal
Durata medie de frecventare a învățământului profesional
Durata medie de frecventare a învățământului profesional
28

29. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar și gimnazial, pe județe și medii
Sursa: ARACIP.
29

30. Rata abandonului şcolar în învăţământulprimar și gimnazial, pe județe și medii de rezidență
– analiză pe subeșantion -
Cumulat și în funcție de procentul elevilor de etnie romă din școală
Sursa: ARACIP.
Procentaj copii de
etnie romă
0.1 — 15
%
15 — 30
%
30 — 45
%
45 — 60
%
60 — 75
%
75 — 90
%
90 — 100
%
% elevi care au
abandonat școala
primară în anul
anterior
0.6% 1.3% 2.0% 2.5% 1.9% 1.7% 3.5%
Număr școli
530 173 82 56 25 18 11
% elevi care au
abandonat școala
gimnazială în anul
anterior
0.8% 2.0% 3.9% 3.7% 3.5% 4.0% 5.7%
Număr școli
529 173 81 56 25 18 11
30

31. Numărul mediu de absențe în învățământul primar și gimnazial, în anul școlar 2013-2014,
în funcție de numărul mediu de ani de studiu al părinților, pe medii de rezidență și în funcție de zonă
(dezavantajată sau nu)
Sursa: ARACIP.
31
Participarea școlară (1)

32. Numărul mediu de absențe nemotivate în funcție de ponderea elevilor de etnie romă din școală,
pe medii de rezidență
Sursa: ARACIP.
32
Participarea școlară (2)

33. INSTITUTUL NAŢIONAL
DE STATISTICĂ
INSTITUTUL DE ŞTIINŢE
ALE EDUCAŢIEI
AGENŢIA ROMÂNĂ DE ASIGURARE A CALITĂŢII
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Vă mulțumim!