Teza DOCTOR

1
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 005.8:336.531.2:628.1(1-2)
TIMUŞ ANA
MANAGEMENTUL PROIECTELOR INVESTIŢIONALE
DE REABILITARE A SISTEMELOR
DE ALIMENTARE CU APĂ
ÎN LOCALITĂŢILE URBANE ŞI RURALE
Specialitatea: 08.00.05 - Economie şi management
(în servicii publice)
Teză de doctor în economie
Conducător ştiinţific: BÎZGU Ion
profesor,
doctor habilitat în economie
Autor: TIMUŞ Ana
CHIŞINĂU, 2013

3
CUPRINS
ÎNTRODUCERE ...................................................................................................................... 10
1. ASPECTE TEORETICE ŞI METODOLOGICE ALE MANAGEMENTULUI
PROIECTELOR INVESTIŢIONALE DE REABILITARE A SISTEMELOR DE
ALIMENTARE CU APĂ........................................................................................................ 17
1.1. Interpretarea conceptuală a managementul proiectelor investiţionale ................................17
1.2. Viziuni teoretice privind serviciile publice cu abordarea procesului de reabilitare a
sistemelor de alimentare cu apă..................................................................................................33
1.3. Fundamentarea deciziilor - aspect important în eficientizarea proiectelor investiţionale în
servicii publice...........................................................................................................................39
1.4. Concluzii la capitolul 1........................................................................................................47
2. ESTIMAREA ECONOMICĂ A SECTORULUI SERVICIILOR DE ALIMENTARE
CU APĂ ŞI DIAGNOSTICAREA PROIECTELOR INVESTIŢIONALE DIN
REPUBLICA MOLDOVA ...................................................................................................... 50
2.1. Evaluarea sectorului la nivel naţional pentru identificarea necesarului de investiţii în
servicii publice de alimentare cu apă..........................................................................................50
2.2. Analiza diagnostic a sectorului serviciilor de alimentare cu apă prin estimarea economică
a aspectelor specifice în localităţile urbane şi rurale.................................................................56
2.3. Abordarea şi sursele de finanţare a proiectelor investiţionale în sectorul serviciilor de
alimentare cu apă........................................................................................................................90
2.4. Concluzii la capitolul 2......................................................................................................108
3. ANALIZA COST-BENEFICIU – INSTRUMENT DE EFICIENTIZARE A
ALIMENTARE CU APĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA .................................................. 112
3.1. Optimizarea procesului decizional a proiectelor investiţionale prin utilizarea analizei cost
beneficiu...................... .............................................................................................................112
3.2. Elaborarea modelului economico- matematic al analizei cost-beneficiu pentru evaluarea
eficienţei proiectelor investiţionale în servicii publice de alimentare cu apă în localităţile medii
şi mici din Republica Moldova.................................................................................................119
3.3. Aplicaţii practice ale modelul economico- matematic al analizei cost-beneficiu. ............144
1.4. Concluzii la capitolul 3.....................................................................................................152
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI ............................................................. 155
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 160
Anexa 1. Schema procesului decizional privind investiţiile în reabilitarea sistemelor de
alimentare cu apă...................................................................................................................... 167

4
Anexa 2. Conţinutul studiului de fezabilitate în conformitate cu cerinţele BERD .................. 168
Anexa 3. Conţinutul Studiului de Fezabilitate conform normativelor naţionale..................... 171
Anexa 4. Indicatori de calcul a eficienţei proiectelor investiţionale ....................................... 173
Anexa 5. Date fizice privind sistemele de alimentare cu apă şi canalizare în R.M................. 176
Anexa 6. Gradul de dotare a locuinţelor cu comodităţi............................................................ 177
Anexa 7. Necesarul de investiţii în sistemele de alimentare cu apă şi canalizare.................... 178
Anexa 8. Sursele de finanţare a investiţiilor în SAAC în R. M................................................ 190
Anexa 9. Indicatori banchimarking privind sistemele de alimentare cu apă............................ 191
Anexa 10. Consumul mediu de apă în localităţile din Republica Moldova ........................... 195
Anexa 11. Rata de conectare la SAAC în R. M ....................................................................... 195
Anexa 12. Evoluţia volumului de pierderilor de apă în Republica Moldova........................... 196
Anexa 13. Indicatorii de performanţă a întreprinderilor apă canal urbane.............................. 196
Anexa 14. Valoarea investiţiilor în active materiale a întreprinderilor apă-canal urbane....... 198
Anexa 15. Etapele de implementare a proiectelor investiţionale din sectorul de alimentare cu
apă şi canalizare........................................................................................................................ 204
Anexa 16. Suportabilitatea tarifului pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare....... 205
Anexa 17. Alocaţiile din bugetul de stat pentru sectorul alimentare cu apă şi canalizare........ 208
Anexa 18. Repartizarea obligaţiunilor şi finanţarea investiţiilor în cadrul diverselor scheme de
participare a sectorului privat ................................................................................................... 209
Anexa 19. Descrierea organizaţiilor finanţatoare internaţionale, care acordă finanţare
proiectelor municipale în ţările din Europa de Sud-Est, în regiunea Europei de Est Caucazului
şi Asiei Centrale ....................................................................................................................... 209
Anexa 20. Indicatorii activităţii investiţionale în Republica Moldova.................................... 213
Anexa 21. Date generale privind Proiectului Naţional Alimentare cu Apă şi Canalizare........ 217
Anexa 22. Bugetul Programului de Dezvoltare a Serviciilor de Alimentare cu Apă Potabilă. 219
Anexa 23. Chestionarele pentru localităţile rurale .................................................................. 220
Anexa 24. Numărul localităţilor care au implementat subproiecte de infrastructură socială din
sursele de bază FISM................................................................................................................ 226
Anexa 25. Date generale despre proiectele de alimentare cu apă implemetate prin programul
“Apa San”................................................................................................................................. 227
Anexa 26. Lista propunerilor de proiecte executată în rezultatul examinării preliminare a
proiectelor selectate de Agenţia de Dezvoltare Regională Centru pentru infrastructura de apă şi
canalizare.................................................................................................................................. 231
Anexa 27. Clase de Analize Cost-Beneficiu ............................................................................ 232

5
Anexa 28. Schema de identificare a opţiunilor de proiect investiţional privind sistemele de
alimentare cu apă pentru executarea Analizei Cost-Beneficiu................................................ 233
Anexa 29. Calculul cheltuielilor de construcţie -montări pentru SAA..................................... 234
Anexa 30. Estimarea necesarului de personal pentru întreţinerea SAA ….………………….235
Anexa 31. Estimarea cheltuielilor cu energia electrică pentru sistmul de alimentare cu apă.. 236
Anexa 32. Evoluţia indicatorilor de performanţă pentru întreprinderile apă-canal urbane...... 237
Anexa 33. Coieficienţii aplicaţi pentru previziunea indicatorilor de bază ............................... 241
Anexa 34. Efecte nonfinanciare ale proiectelor investiţionale privind SAA…..…………….242
Anexa 35.Indicatorii de eficienţă pentru varianta sistemului de alimentare cu apă a s. Roşu, cu
exploatarea autonomă............................................................................................................... 244
Anexa 36. Indicatorii de eficienţă pentru varianta sistemului de alimentare cu apă a s. Roşu, cu
exploatarea de „Apă-Canal Cahul”........................................................................................... 246
Anexa 37. Indicatorii de eficienţă pentru varianta sistemului de alimentare cu apă a s. Roşu,
Crihana Veche, Manta şi Paşcani cu exploatarea de „Apă-Canal Cahul”................................ 249
Anexa 38. Certificate de implementare.................................................................................... 252
DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII ................................................ 255
CURRICULUM VITAE ...................................................................................................... 256

6
ADNOTARE
Timuş Ana, „Managementul proiectelor investiţionale de reabilitare a sistemelor de
alimentare cu apă în localităţile urbane şi rurale”, teza de doctor în economie,
Chişinău, 2013.
Teza este structurată în: întroducere, trei capitole, concluzii generale şi recomandări,
bibliografia din 134 titluri, 38 anexe, 159 pagini de text de bază, inclusiv 22 figuri, 25 tabele şi
18 formule. Rezultatele obţinute în urma cercetării sunt publicate în 12 lucrări ştiinţifice.
Cuvinte cheie: servicii de alimentare cu apă, proiect, investiţie, implementare,
eficienţă, investitor, analiza cost-beneficiu, beneficiari.
Domeniul de studiu: economie, management, serviciile publice de alimentare cu apă.
Scopul şi obiectivele lucrării constau în dezvoltarea teoretică şi metodologică a
managementului proiectelor investiţionale în sectorul serviciilor de alimentare cu apă, prin
elaborarea noilor modele de estimarea a eficienţei pentru fundamentarea deciziilor de a investi,
formularea propunerilor şi recomandărilor privind selecarea celei mai optime variante de
implementare a proiectelor în sisteme de alimentare cu apă în Republica Moldova.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică constă în aprofundarea conceptului de
management a proiectelor investiţionale în sisteme de alimentare cu apă, în baza realizărilor
actuale ale teoriilor economice contemporane; identificarea problemelor şi cauzelor ce duc la
implementarea proiectelor investiţionale ineficiente în Republica Moldova; elaborarea modelului
economico-matematic al analizei cost-beneficiu a proiectelor investiţionale privind sistemele de
alimentare cu apă pentru Republica Moldova, care va permite utilizarea acestuia în procesul de
identificare a variantei de proiect, cu maximă eficienţă a investiţiilor precum şi estimarea
oportunităţii regionalizării prin extinderea serviciilor; elaborarea schemei de identificare a
opţiunilor de proiecte; estimarea şi urmărirea tendinţelor indicatorilor de bază necesari
modelului matematic; identificarea aspectelor privind implementarea eficientă a proiectelor
investiţionale, aplicarea cărora va permite, nu doar evitarea finanţării proiectelor investiţionale
ineficiente dar şi ar asigura implementarea variantei durabile de proiect; argumentarea necesităţii
unei noi abordări a procesului de fundamentare a deciziilor de a investi.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a tezei rezidă în dezvoltarea
conceptelor contemporane referitoare la managementul proiectelor, aprofundarea metodologiei
de estimare a eficienţei proiectelor prin analiza cost-beneficiu, cât şi în recomandările şi
propunerile practice în acest sens, aplicarea cărora ar permite: identificarea şi gestiunea riscurilor
privind proiectele investiţionale, reducerea probabilităţii de implementare a proiectelor
ineficiente, organizarea unui proces oportun de implementare a proiectelor, cu scopul obţinerii
de rezultate conform cerinţelor beneficiarilor şi în condiţii de eficienţă maximă.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul cercetat constă în estimarea
eficienţei proiectelor investiţionale în sisteme de alimentare cu apă, la etapa de iniţiere, în
localităţile medii şi mici din Republica Moldova. Prin utilizarea modelului analizei cost-
beneficiu, elaborat de autor şi a cercetărilor acestuia, decizia de a investi în infrastructura de
alimentare cu apă poate fi adoptată rapid şi obiectiv, în baza indicatorilor de eficienţă, prin
studiul mai multor variante de proiect.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice: modelul economico-matematic al analizei
cost-beneficiu, tendinţele indicatorilor de performanţă şi unele recomandări elaborate de autor au
fost implementate în activitatea mai multor întreprinderi, primării şi donatori din Republica
Moldova, drept dovadă sunt certificatele de implementare a rezultatelor ştiinţifice, anexate la
teză.

7
ANNOTATION
Timuş Ana, „Management of investment projects on the rehabilitation
of water supply systems in the urban and rural localities”
a doctor thesis in economics, Chişinău, 2013
The thesis is structured into: introduction, three chapters, general conclusions and
recommendations, bibliography of 134 titles, 38 annexes, 159 pages of basic text, 22 figures, 18
formulas and 25 tables. The results that were obtained from the research are published in 12
scientific papers.
Keywords: water supply services, project, investment, implementation, efficiency,
investor, cost-benefit analysis, beneficiaries.
Field of study: economy, management, the public water supply services.
The purpose and the objectives of this work are to develop theoretical and
methodological management of investment projects within water supply sector through the
development of new models for estimating the efficiency to underlie the decisions to invest, to
make suggestions and recommendations on selecting the optimal choice for implementing
projects in water supply systems in Republic of Moldova.
The scientific novelty and originality consist of deepening the concept of
management of investment projects in water supply systems based on actual achievements of
contemporary economic theories; the identification of problems and the whys and wherefores of
ineffective implementation of investment projects in Republic of Moldova, the elaboration of
economic and mathematical models of cost-benefit analysis of investment projects on water
supply systems for Republic of Moldova, which will allow its use in the identification process of
the project’s variant with maximum efficiency for investments as well as the estimation of
regionalization opportunity by expanding the services; developing the identification scheme of
project’s variants; identifying and tracking the trends of basic indicators needed for mathematical
model; identifying the aspects regarding the effective implementation of investment projects, the
application of which will allow not only to avoid the ineffective financing of investment projects
but will ensure the implementation of sustainable variant of project; demonstrating the need for a
new approach of justification process of the decision to invest in water supply systems in
Republic of Moldova.
Important scientific problem resolved in the field of research is focused on the
estimation of the efficiency of investment projects at the time of project’s initiation. It has been
demonstrated, by using the model developed by author and her researches, that the decision to
invest in the water infrastructure can be adopted quickly and objectively, based on the efficiency
indicators, through the study of several variants of the project.
The theoretical meaning and practical value of the thesis lies in the development of
contemporary concepts related to the management of projects, deepening the methodology for
estimating the efficiency of projects by cost-benefit analysis and recommendations and practical
proposals in this regard, the application of which would allow: the identification and risk
management regarding the investment projects, the reduction of the probability to implement the
ineffective projects, the organization of a timely process of project implementation in order to
obtain results as required the beneficiaries with maximum efficiency.
The implementation of scientifical results the economic and mathematical model of
cost-benefit analysis, the trends of performance indicators and some recommendations developed
by the author have been implemented in the activity of several enterprises, municipalities and
donors from Republic of Moldova, as proof there are the certificates of scientific results
implementation, attached to the thesis.

8
AННОТАЦИЯ
Тимуш Ана, „Менеджмент инвестиционных проектов по реабилитации систем
водоснабжения в городских и сельских населенных пунктов”,
докторская диссертация в области экономики, Кишинев, 2013.
Структура диссертации: введение, три главы, общие выводы и рекомeндации,
библиография - 134 источникa, 38 приложений, и отображается на 159 страниц основного
текста, в том числе 22 рисунка, 25 таблиц и 18 формул. Полученные результаты
исследований отражены в 12 научных публикациях.
Ключевые слова: услуги водоснабжения, проект, инвестиция, внедрение,
эффективность, инвестор, анализ затрат и выгод, бенефициары.
Область исследования: экономика, менеджмент, публичные услуги
водоснабжения.
Цели и задачи заключаются в теоретическом и методологическом развитии
менеджмента инвестиционных проектов в секторе водоснабжения, посредством
разработки новых моделей оценки эффективности инвестиции для обоснования
инвестиционных решений, формулированию предложений и рекомедаций для отбора
самого оптимального варианта проектов для внедрения в области водоснабжения
Республики Молдова.
Новизна и научная оригинальность работы подчеркиваются углублением
концепции менеджмента инвестиционных проектов в системах водоснабжения, на основе
достижений современных экономических теорий; идентификация проблем и причин
которые способствуют неефективному внедрению инвестиционных проектов в
Республики Молдова, разработка математическо-економической модели для анализа
затрат и выгоды для инвестиционных проектов в области водоснабжения в Республики
Молдова, что позволит ее использование в процессе идентификации проектного варианта
с наибольшей эффективности инвестиций а также оценки целесообразности расширения
услуг на региональном уровне; разработка идентификационой схемы для разных
вариантов проекта; оценка и отслеживание тенденций базовы индикаторов для
математической модели; идентификация аспектов эффективного внедрения
инвестиционных проектов, применение которых позволит не только уменьшение рисков
но и внедрение долгосрочных вариантов; аргументировать необходимость нового
подхода в обоснование решений инвестирования в системы водоснабжения в Республики
Молдова.
Теоретическое и прикладное значение данной работы позволяет развивать
современные представления о менеджменте инвестиционных проектов, углубленной
оценки проектов с помощью анализа экономической эффективности, рекомендациями и
практическими предложениями, применение которых позволит: идентификация и
управление рисками инвестиционных проектов, уменьшения вероятности внедрения
неэффективных проектов, с целю получения результатов в соответствии с требованиями
заказчика и с максимальной эффективностью.
Решение научной проблемы в иследоваемой области является оценка
эффективности инвестиционных проектов на начальной стадии, для средних и малых
населенных пунктов Молдовы. При применение модели разработанной автором и
проведенными им исследования, решение об инвестировании в инфраструктуру
водоснабжения могут быть приняты быстро и объективно, на основе показателей
эффективности и изучение нескольких вариантов проекта.
Внедрение научных результатов: математическо-економическая модель для
анализа экономической эффективности, тенденции в показателях эффективности и
рекомендации разработанные автором были внедрены в деятельность некоторых
предприятий, прмэрий и инвесторов в Республике Молдова, что подтверждается актами о
внедрении результатов исследования, приложенных к диссертации.

9
LISTA ABREVIERILOR:
AAC - alimentare cu apă şi canalizare
ACB- analiza cost-beneficiu
ADA - Agenţia Austriacă de Dezvoltare
ADR – Agenţia de Dezvoltare Regională
AID -IDA – Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare
APL - administraţia publică locală
AUA-asociaţia utilizatorilor de apă
BAD - Banca Asiatică de Dezvoltare
BERD – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
BIRD - Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
BM – Banca Mondială
CE – Comunitatea Europenă
CSI - Comunitatea Statelor Independente
DP – Direcţia de Producţie
DPGLC - Direcţia de Producţie Gospodăria Locativ Comunală
EECAC- Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală
EVCAC - Europa de Vest, Caucazul şi Asia Centrală
FEN- Fondul Ecologic Naţional
FISM - Fondul de Investiţii Sociale din Republica Moldova
FKDEA -Fondul Kuweitian de Dezvoltare Economică Arabă
FNDR- Fondului Naţional de Dezvoltare Regională
FOPIP - Programul de Îmbunătăţire a Performanţelor Financiare şi Operaţionale
GC - Gospodăria Comunală
GCL- Gospodăria Comunal Locativă
GIZ- Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei
IBNET- Reţeua internaţională de benchmarking pentru întreprinderile apă-canal;
ÎM – Întreprindere Municipală
ÎMC - Întreprinderea Municipală Comunală
ONU- Organizaţia Naţiunilor Unite
PDSAAP-Programul de Dezvoltare a Serviciilor de Alimentare cu Apă Potabilă
PIB – produsul intern brut;
PNAAC- Programul Naţional de Aprovizionare cu apă şi Canalizare
PNADR - Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
PPAAC - Proiectul pilot de aprovizionare cu apă şi canalizare
RCL- Regia Comunal Locativă
RM-Republica Moldova
SAA – sisteme de alimentare cu apă
SAAC – sistem(e) de alimentare cu apă şi de canalizare;
SDC – Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare
SEAR - Staţie de epurare a apei reziduale;
TESA –personal tehnic, economic, social şi administrativ
UE- Uniunea Europeană
UIPAAC - Unitatea de Implementare a Proiectului de Alimentare cu Apă şi Canalizare

10
ÎNTRODUCERE
Actualitatea şi importanaţa temei abordate. Serviciile publice de alimentare cu apă
sunt indispensabile unui trai decent precum şi unei dezvoltări a economiei în zona de deservire.
Acestea au un rol important pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor şi pentru lupta
împotriva excluderii sociale. Ţinând cont de importanţa serviciilor publice de alimentare cu apă
pentru economie şi pentru producerea de alte bunuri şi servicii, eficienţa şi calitatea acestora
constituie un factor de creştere economică, în special datorită faptului că permit atragerea de
investiţii în regiuni mai puţin favorizate. Furnizarea de servicii publice de alimentare cu apă
într-o manieră performantă şi nediscriminatorie constituie o condiţie esenţială pentru
dezvoltarea unei ţări. Accesul la servicii publice de alimentare cu apă potabilă constituie un
drept al oricărui cetăţean al Republicii Moldova, şi oferă o posibilitate de dialog cu autorităţile
publice, în cadrul unei bune administrări.
Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor, fruct al dragostei dintre pământ şi
cer. Englezii o numesc water, germanii wasser, francezii eau, spaniolii şi portughezii agua, ruşii
вода, italienii acqua, în latină aqua iar în sanscrită udan.... Concepţiile au evoluat, dar nimeni nu
poate contesta rolul deosebit al substanţei pe care Leonardo da Vinci o numea „...seva vieţii pe
pământ”.
Importanţa apei se evidenţiază în multe domenii: stă la baza existenţei biosferei; e
mediu de viaţă pentru plantele acvatice; e principalul agent de modelare a reliefului; e agent de
răcire în tehnică dar şi în natură; e materie primă în economie; e mijloc de igienă pentru spălat,
pentru diluat şi îndepărtat poluanţi; e agent terapeutic etc, şi nu în ultimul rând, este
indispensabilă vieţii umane... Apa a fost şi este un element central în viaţa societăţii umane,
aşezările şi civilizaţia înflorind în prezenţa resurselor de apă şi pierind adesea odată cu dispariţia
sau degradarea acestora. Apa poate fi atât factor pozitiv cât şi negativ de dezvoltare, poate fi
mijloc şi obiect de muncă, este o resursă ce se reînnoieşte dar este de neînlocuit. De la bun
universal şi gratuit, asemenea aerului, a devenit o marfă cu preţ uneori foarte ridicat.
Colectivităţile umane necesită apă pentru un spectru larg de nevoi şi deţin în bună măsură
controlul resurselor de apă. Apa este factorul de mediu cu cel mai mare impact asupra sănătăţii
populaţei, deoarece ea are importanţa vitală permanentă pentru procesele fiziologice, biochimice
etc. ce au loc în organismul uman, precum şi pentru necesităţile igienice şi menajere.
În ultimele decenii, managementul apelor capătă o abordare durabilă şi ecologică, una
cu care satisfacerea nevoilor colectivităţilor umane este compatibilă.
Perioada cuprinsă între anii 2000 – 2013 este marcată de accelerarea procesului de
implementare a proiectelor investiţionale în servicii publice de alimentare cu apă, în special în

11
localităţile mici din Republica Moldova. Cu toate aceste încă o pondere mare din populaţia din
Republica Moldova nu are acces la servicii centralizate de alimentare cu apă potabilă. Aceasta
este o premisă pentru o diagnosticare şi evaluare a rezultatele obţinute în urma implementării
proiectelor şi, în baza lor, formularea propunerilor pentru îmbunătăţiri a proiectele ce vor fi
implementate ulterior. Până la momentul de faţă, evaluarea eficienţei proiectelor investiţionale
în servicii publice de alimentare cu apă, nu a fost abordată la nivelul necesar, deoarece baza
informaţional-metodologică nu a fost dezvoltată suficient de bine. În acest context, evaluarea
eficienţei proiectelor investiţionale la etapa de identificare a variantei de proiect în servicii
publice de alimentare cu apă, este dificilă din punct de vedere practic şi din acest motiv este
necesară abordarea metodologică a acestui proces. În situaţia actuală, când o pondere mare din
populaţia Republicii Moldova nu are acces la servicii de alimentare cu apă de calitate şi cantitate
satisfăcătoare, iar sistemele existente necesită să fie reabilitate, această problemă este acută,
determinând, în mare măsură durabilitatea serviciilor cu condiţia de satisfacere a nevoilor
consumatorilor.
Gradul de studiere a temei cercetate. Experienţa din domeniul serviciilor publice, la
scară naţională şi mondială, precum şi studiile efectuate ne provoacă la diagnosticarea şi
studierea acestui domeniu important pentru economia naţională, pornind de la tratarea ştiinţifică
a problemelor din sectorul managementului serviciilor publice şi propunerea de măsuri de
raţionalizare şi eficientizare a acestora. Tema este actuală şi importantă pentru cercetătorii,
savanţii şi practicienii autohtoni. Cercetările privind diagnosticarea situaţiei, evaluarea
tendinţelor de dezvoltare, precum şi perfecţionarea serviciilor sunt efectuate de către diverşi
cercetători, autorităţi competente şi de instituţiile de cercetare ştiinţifică.
În teză a fost studiată şi prezentată esenţa procesului investiţional şi managementului
proiectului, în opinia savanţilor internaţionali: Drucker P., Lock D., Lester, A., Schuster C.,
Kleinez Y, ş.a. Au fost utilizate lucrările ştiinţifice ale savanţilor contemporani din România şi
R.Moldova, precum sunt: Opran C., Popa B., Mocanu M., Perju S., Zamfir A., Plumb I. Hrişcev
E., Stoian, M, D. Pârvu, Ov.Nicolescu, I.Verboncu, E. Buşmachiu, C. Nan şi I. Todos ş.a.
Investigaţiile ştiinţifice au fost desfăşurate în cadrul centrelor de cercetare ştiinţifică cum ar fi:
Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice din Moldova, Institutul de
Finanţe, Economie şi Statistică etc.
Diverse fenomene şi procese socio-economice au fost analizate şi explicate, de autor,
datorită datelor furnizate de Biroului Naţional de Statistică, Agenţia „Apele Moldovei”,
Asociaţia Moldova “Apă-Canal” etc. La fel s-au analizat datele cu privire la indicatorii
benchimarking a companiilor de apă din diverse ţări, utilizând site-ul www.ib-net.org; a fost
accesată informaţia, de pe paginile electronice, cu privire la proiectele investiţionale din

12
domeniu, ale Băncii Mondiale, Fondului de Investiţii Sociale din Moldova, Proiectului Elveţian
de Apă şi Sanitaţie în Moldova, precum şi rapoartele Curţii de Conturi a Republicii Moldova cu
privire la evaluarea rezultatelor implementării proiectelor. Un aport deosebit în efectuarea
cercetărilor în domeniul i-a revenit informaţiei economico-manageriale despre activitatea
serviciului de alimentare cu apă a întreprinderilor apă–canal şi mai cu seamă a Întreprinderii
Municipale Regia „Apă-Canal” Orhei.
Studiul lucrărilor teoretice, practice, metodologice precum şi a legislaţiei în vigoare din
domeniu în Republica Moldova, au contribuit la formarea propriilor opinii ale autorului privind
managementul proiectelor investiţionale, au permis autorului să completeze baza metodologică
privind evaluarea eficienţei proiectelor investiţionale şi să vină cu propriile propuneri şi
recomandări de optimizare a procesului investiţional din domeniu. Luând în considerare
dinamica proceselor din sector precum şi necesităţile în creştere a beneficiarilor, considerăm că
aspectele metodologice şi cele aplicative ale managementului proiectelor investiţionale necesită
să fie cercetate şi în continuare cu scopul perfecţionării procesului de soluţionare a problemelor
din sectorul analizat.
Domeniul de cercetare. Economia şi managementul proiectelor investiţionale privind
serviciile publice de alimentare cu apă, diagnosticarea serviciilor, estimarea indicatorilor de
eficienţă a proiectelor, previziunea acestora şi identificarea variantei optime de implementare a
proiectului.
Obiectul cercetarii îl constituie metodele de diagnosticare a proiectelor investiţionale
din domeniu, elaborarea metodologiei analizei cost-beneficiu pentru evaluarea eficienţei
proiectelor investiţionale la etapa de identificare, precum şi elaborarea recomandărilor pentru
implementarea eficientă a proiectelor investiţionale în domeniu serviciilor publice de alimentare
cu apă în Republica Moldova.
Scopul cercetării prezentei lucrări constă în raţionalizarea managementului
proiectelor investiţionale precum şi elaborarea modelului de evaluare a eficienţei proiectelor
investiţionale în sectorul serviciilor de alimentare cu apă.
Pentru a atinge scopul cercetării, au fost stabilite următoarele obiective:
Abordarea conceptuală şi metodologică a noţiunii de management de proiect
privind serviciile publice de alimentare cu apă;
Aprofundarea procesului de fundamentare a deciziei de a investi, prin elaborarea
unei scheme a procesului decizional privind investiţiile în reabilitarea sistemelor de
alimentare cu apă;

13
Diagnosticarea serviciilor de alimentare cu apă din Republica Moldova, prin
determinarea indicatorilor socio-economici de evaluare a performanţelor şi compararea
acestora cu situaţia din alte ţări;
Analiza proiectelor investiţionale şi identificarea punctelor tari şi slabe privind
managementul acestora;
Elaborarea şi aplicarea modelului economico-matematic al analizei cost-beneficiu,
în procesul de fundamentare a deciziei de a investi în baza celei mai eficiente variante;
elaborarea schemei de identificare a opţiunilor de proiect; estimarea necesarului de
investiţii, veniturilor şi cheltuielilor operaţionale privind întreţinerea sistemului,
tarifului pentru serviciile de alimentare cu apă, evaluarea gradului de suportabilitate şi
estimarea necesarului de fonduri nerambursabile, ce necesită a fi atrase, pentru
implementarea proiectului investiţional prin aplicarea modelului economico-matematic
al analizei cost beneficiu; identificarea şi utilizarea tendinţelor indicatorilor de
performanţă în elaborarea prognozelor pe termen scurt şi mediu;
Formularea propunerilor şi recomandărilor pentru îmbunătăţirea procesului de
implementare a proiectelor investiţionale în localităţile medii şi mici din Republica
Moldova;
Noutatea ştiinţifică şi rezultatele obţinute, sunt determinate de scopul cercetării şi se
se rezumă la următoarele:
Dezvoltarea conceptului de management al proiectelor investiţionale privind
reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă;
Elaborarea schemei procesului decizional de implementare a proiectelor
investiţionale privind reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă;
Identificarea, sistematizarea şi evaluarea factorilor de influienţă asupra procesului
de implementare a proiectelor în servicii de alimentare cu apă din Republica
Moldova;
Elaborarea modelului economico-matematic al analizei cost-beneficiu cu
adaptarea şi aplicarea pentru proiectele investiţionale în sistemele de alimentare
cu apă, pentru localităţile cu o populaţie de până la 20mii locuitori.
Soluţionarea problemei ştiinţifice importante în domeniul cercetat constă în estimare a
eficienţei proiectelor investiţionale în sisteme de alimentare cu apă, la etapa de iniţiere, în
localităţile medii şi mici din Republica Moldova. Prin utilizarea modelului analizei cost-
beneficiu, elaborat de autor şi a cercetărilor acestuia, decizia de a investi în infrastructura de
alimentare cu apă poate fi adoptată rapid şi obiectiv, în baza indicatorilor de eficienţă, prin
studiul mai multor variante de proiect.

14
Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a tezei este determinată de abordătile
teoretice şi practice din lucrare şi se referă la:
Aprofundarea teoretică a noţiunii de management a proiectelor investiţionale în servicii de
alimentare cu apă;
Perfecţionarea metodelor şi tehnicilor de fundamentare a deciziilor de a investi în servicii
de alimentare cu apă;
Studiul şi perceperea naturii factorilor de influienţă, exprimaţi în indicatori de
performanţă, asupra rezultatelor proiectelor investiţionale din domeniu, precum şi analiza
tendinţelor acestora pe parcursul a 8ani;
Utilizarea în procesul de fundamentare a deciziei de a investi a modelului economico-
matematic al analizei cost-beneficiu elaborate de autor;
Identificarea rapidă a variantelor de proiect prin utilizarea schemei elaborate;
Rezultatele cercetărilor pot fi utilizate de întreprinderile de consultanţă ce elaborează
studii de fezabilitate, precum şi de investitori, de beneficiari şi de autorităţile publice locale ce
planifică implementarea proiectelor investiţionale în domeniu, precum şi de întreprinderile din
sector pentru elaborarea planurilor de afaceri şi previziunea indicatorilor din activitatea
operaţională. Prin utilizarea activă a metodelor de eficientizare a proiectelor investiţionale există
o posibilitate reală de a creşte fiabilitatea şi durabilitatea sistemelor de alimentare cu apă şi
respectiv stabilirea unui tarif rezonabil pentru consumatori.
Aprobarea rezultatelor. La tema tezei respective sunt publicate 12 lucrări, cu un volum
total de 6,23c.a. Principalele realizări ale cercetării, concluziile şi recomandările aferente au fost
expuse în cadrul mai multor conferinţe ştiinţifice atât naţionale, cât şi internaţionale.
Realizările teoretico-metodologice şi practice elaborate în teză au fost prezentate în
cadrul mai multor conferinţele ştiinţifico-practice naţionale şi internaţionale, printre care
menţionăm:
1. Conferinţa tehnico-ştiinţifică internaţională „Ingineria si Protectia apelor.
Ingineria mediului” U.T.M., Chişinău, decembrie 2007.
2. Conferinţa ştiinţifică anuală “Diversitate interculturală. Probleme şi soluţii
pentru dezvoltarea europeană”, “PERSPECTIVA-INT”, Chişinău , mai 2008.
3. Conferinţa internaţională ştiinţifico – practică. Creşterea economică – prioritate
naţională în contextul integrării europene, USM, Chişinău, octombrie 2008
4. Conferinţa ştiinţifică internaţională "Dezvoltarea afacerilor în Euroregiunea
Siret- Prut- Nistru: realizări şi perspective", USM, Chişinău, septembrie 2008.

15
5. Conferinţa internaţională tehnico-ştiinţifică „Probleme actuale ale
urbanismului şi dezvoltării teritoriului”, UTM, Chişinău, noiembrie 2008,
6. Conferinţa ştiinţifică internaţională “Politici financiare de relansare a creşterii
economice în condiţiile crizei economice mondiale”, ASEM, Chişinău, aprilie, 2010.
7. Conferinţa internaţională Tehnico-ştiinţifică „Probleme actuale ale
urbanismului şi amenajarii teritoriului”, UTM, Chişinău, noiembrie 2010,
8. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională "Republica Moldova: 20 ani de reforme
economice", ASEM, Chişinău, septembrie 2011.
Precum şi în reviste şi culegeri ştiinţifice de profil, printre care menţionăm:
1. Diagnosticul proiectelor investiţionale privind alimentarea cu apă în
localităţile rurale din R. Moldova, în Economie şi Sociologie. Nr. 1 2012, IEFS;
2. Eficienţa proiectelor investiţionale privind alimentarea cu apă în
localităţile urbane din Republica Moldova, în Economie şi Sociologie. Nr. 2 2012, IEFES
3. Riscul financiar în cadrul implementării proiectelor investiţionale privind
alimentarea cu apă în Republica Moldova în Analele Academiei de Studii Economice a
Moldovei, 2012,
4. Impactul implementarii proiectelor investiţionale privind alimentarea cu
apă asupra dezvoltării localităţilor rurale din R. Moldova. în Studii Economice, nr. 3-4 2012,
ULIM;
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Modelul economico-matematic al analizei cost-
beneficiu, tendinţele indicatorilor de performanţă precum şi unele recomandări elaborate de autor
au fost implementate în activitatea mai multor întreprinderi şi primării din Republica Moldova,
precum SC „Ingineria Apelor” SRL, Primăria Izbişte, raionul Criuleni şi în cadrul proiectului
„Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova” implementat de GIZ, drept
dovadă sunt certificatele de implementare a rezultatelor ştiinţifice, anexate la teză
Sumarul compartimentelor tezei. Ţinând cont de scopurile şi obiectivele tezei, dar şi de
sarcinile formulate, teza a fost concepută cu următoarea structură: adnotaţiile în limbile română,
engleză şi rusă, introducere, 3 capitole, concluzii generale şi recomandări, lista bibliografică
(134 surse) şi 38 anexe.
În Introducere este argumentată actualitatea temei investigate, sunt identificate scopul
şi obiectivele cercetării, este precizat suportul teoretico-ştiinţific şi metodologic al tezei, sunt
prezentate noutatea ştiinţifică şi valoarea practică a lucrării.
Capitolul 1 - „Aspecte teoretice şi metodologice ale managementului proiectelor
investiţionale privind reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă” include o sinteză a

16
principalelor teorii economice care au abordat conceptele de management al proiectului, servicii
publice, sisteme de alimentare cu apă, reabilitare şi eficienţă a investiţiilor.
Capitolul 2 - „Estimarea economică a sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi
diagnosticarea proiectelor investiţionale în Republica Moldova” cuprinde o analiză detaliată
a situaţiei serviciului de alimentare cu apă per total în Republica Moldova cu analiza
indicatorilor fizici cum ar fi numărul de sisteme, lungimea reţelelor etc. Luând în consideraţie,
diferenţele cu privire la posibilitatea de acces la informaţie, au fost diagnosticate serviciile de
alimentare cu apă separat pentru localităţile urbane şi rurale. Dacă diagnosticarea serviciilor din
zonele urbane a inclus datele pentru majoritatea întreprinderilor, în baza informaţiilor din
literatura de specialitate, pentru zonele rurale autorul a executat o anchetă cu scopul
diagnosticării serviciilor şi a gradului de dezvoltare a localităţilor rurale fără sistem, pentru 2
raioane din R. Moldova Rîşcani şi Cahul. S-a efectuat o analiză succintă a proiectelor
investiţionale din sector, cu evidenţa punctelor tari şi a celor slabe privind managementul
proiectelor. Datorită diferenţelor privind managementul, acestea s-au separat în proiecte
implementate în zonele urbane şi cele rurale ale R. Moldova. Au fost identificate şi analizate
etapele şi sursele de finanţare pentru proiectele investiţionale din domeniul apei.
În Capitolul 3 - „Analiza cost-beneficiu – instrument de eficientizare a proiectelor
investiţionale de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă în Republica Moldova” este
prezentat în detalii modelul economico-matematic al analizei cost-beneficiu, ce va putea fi
utilizat în estimarea eficienţei mai multor opţiuni ale proiectului investiţional cu scopul de a
identifica varianta cu eficienţă maximă. Pentru utilizarea modelului s-a elaborat şi prezentat
schema de identificare a variantelor de proiect, precum şi tendinţele indicatorilor de performanţă
necesari în procesul de previziune a variabilelor din model. În acelaşi timp au fost prezentate
unele aplicaţii practice ale modelului în baza studiului de caz din raionul Cahul.
În „Concluzii generale şi recomandări” sunt expuse principalele concluzii
referitoare la cercetările efecuate şi sunt formulate recomandări, care, în opinia autorului, pot
contribui la implementarea proiectelor, în sisteme de alimentare cu apă, cu eficienţă maximă în
următorii ani.

17
1. ASPECTE TEORETICE ŞI METODOLOGICE ALE MANAGEMENTULUI
ALIMENTARE CU APĂ
1.1.Interpretarea conceptuală a managementul proiectelor investiţionale
O afacere eficientă, iar în cazul de faţă un serviciu public durabil, înseamnă o investiţie
într-un proiect eficient, cu activităţi previzibile, analizate şi bine planificate.
Investiţiile prin proiecte, în dezvoltarea unei localităţi, se implementează prin
managementul afacerilor prin proiecte cu parteneri care au activităţi analizate şi previzibile, pe o
piaţă diagnosticată, cu identificarea, evaluarea şi minimizarea riscurilor în cazul apariţiei
situaţiilor neaşteptate.
De asemenea, activitatea de analiză şi evaluare nu este opţională, ci absolut obligatorie
pentru un proiect de succes. Principala caracteristică definitorie a unui proiect este noutatea sa.
Un proiect este un pas în necunoscut, dominat de riscuri şi incertitudini. Nu există proiecte
perfect identice şi chiar un proiect care se repetă va fi de fiecare dată diferit într-unul sau mai
multe din aspectele sale comerciale, administrative, sociale, politice, fizice sau temporale.
În oricare din domenii pot apărea proiecte cu rezultate negative, care au dus la costuri
esenţiale. Aceasta a dus la necesitatea de a perfecţiona aspectele metodologice, teoretice precum
şi cele practice privind conceperea sau dezvoltarea unui proiect.
Tot mai multe companii private, instituţii şi organizaţii acordă o atenţie deosebită
conceptelor şi tehnicilor, instrumentelor şi metodelor ştiinţifice de management, între care un loc
important îl are managementul proiectului. Managementul proiectului, la etapa iniţială s-a referit
la furnizarea de informaţii referitoare la planificare şi resurse. Aceste informaţii au fost preluate
şi utilizate ulterior în managementul proiectului în forma sa modernă, ce urma să se dezvolte cu
repeziciune mai ales după anii 90. De-a lungul timpului omenirea a pus în practică multe
proiecte grandioase, şi numai în secolul XX s-au realizat primele proiecte în care s-au utilizat
aspecte specifice managementului de proiect.
Tot în această perioadă s-au accelerat procesele privind definirea sistemului teoretic al
managementului proiectelor şi au apărut primele cărţi, ghiduri, studii, standarde la această temă.
Pe măsură ce mediul de afaceri a devenit din ce în ce mai complex, atât în Republica Moldova, şi
în special pe plan mondial, folosirea echipelor de lucru, cu implicarea specialiştilor din domenii
diferite, a devenit o necesitate, ce a schimbat esenţial procesul de muncă. Aceste schimbări au
contribuit la apariţia necesităţii de proiecte complicate, şi respectiv a apărut necesitatea unui
management de proiecte sofisticat şi cuprinzător.

18
Managementul proiectului se defineşte ca un proces de planificare, organizare şi
control al fazelor şi al resurselor unui proiect, cu scopul de a îndeplini un obiectiv bine definit,
care are, în mod uzual, restricţii de timp, resurse şi cost [82, p.130].
Managementul proiectului are rolul de a dirija desfăşurarea acestuia de o asemenea
manieră, încât să menţină, în orice moment, echilibrul între exigenţele (specificaţiile), de regulă
contradictorii, legate de performanţele proiectului, de costurile şi de termenul de realizare.
Asigurarea succesului proiectului înseamnă realizarea unui produs/ a unui serviciu performant, în
condiţii de eficienţă (costuri reduse), care să fie oferit clientului în cât mai scurt timp (termen
scurt de răspuns). Managementul proiectului cuprinde ansamblul de metode şi de tehnici care
permit managerului să îndeplinescă misiunea realizării unui proiect echilibrat, cu satisfacerea
simultană a celor trei condiţii.
Există în literatura de specialiate la nivel internațional o multitudine de definiții care
privesc conceptul de managementul proiectelor, dintre care se prezintă, în cele ce urmează,
doar câteva:
1. O primă definiție prezentată este cea dată de Harold Kerzner care arată că managementul
proiectelor poate fi definit ca ”planificarea, organizarea, conducerea și controlul resurselor
unei companii pe termen scurt pentru atingerea unor scopuri și obiective prestabilite”
[118, p.3]
2. Specialistul în managementul proiectelor, Dennis Lock definește acest concept ca fiind
”un instrument de planificare, coordonare și control al activităților complexe din
proiectele industriale și comerciale moderne” [70, p.1].
3. De asemenea, managementul proiectelor se referă la ”definirea, planificarea şi, ulterior,
managementul, controlul şi finalizarea unui proiect” [74, p.4].
Dintre accepțiunile multiple și definiţiile date de către diverși specialişti români
managementului proiectelor, se prezintă următoarele:
1. Simona Iovănuţ defineste managementul proiectului ca şi ”procesul de organizare şi
supraveghere a proiectului pentru a asigura realizarea acestuia conform planificării, în
limitele bugetului şi conform specificaţiilor stabilite” [56, p.7]. Din această definiţie pot fi
trase trei concluzii: Managementul de proiect este o activitate cu un scop specific;
Managementul de proiect se referă la conducerea activităţii de realizare a unui plan;
Managementul de proiect se desfăsoară în timp din momentul în care este începută
activitatea de elaborare a planului care urmează a fi realizat şi ţine până în momentul
realizării evaluării finale vis-a-vis de activităţile derulate şi de succesul/impactul
proiectului.

19
2. O altă definiție este cea oferită de Cristian Bănacu care vede managementului proiectelor
ca ”totalitatea activităţilor de planificare, organizare, monitorizare și control a elementelor
unui proiect în scopul îndeplinirii obiectivelor proiectului în funcție de criteriile domeniu,
cost, timp și calitate” [16, p.12]
3. Pe de altă parte, managementul proiectelor reprezintă ”un concept managerial, care poate
susţine în mod deosebit din punct de vedere metodic (organizare procesuală), structural
(organizare structurală) si al managementului resurselor umane, o activitate complexă
întrun mediu dinamic” [73, p.8]
4. Managementul proiectului este aplicarea de cunoştinţe, experienţă, metode şi instrumente
pentru lucrările de proiect pentru a îndeplini cerinţele proiectului şi aşteptările
participanţilor [115, p.4].
5. Managementul de proiect – este arta de conducere şi coordonare a resurselor umane şi
materiale pe tot parcursul ciclului de viaţă al unui proiect, prin utilizarea metodelor
moderne de management şi tehnici pentru a obţine rezultate specifice ale proiectului cu
privire la componenţa şi domeniul de activitate, costuri, timp, calitate şi satisfacţia
cerinţelor şi participanţilor [115, p.7]
În urma studiului definiţiilor sus menţionate, în opinia autorului Managementul
proiectului, în cazul proiectelor investiţionale de reabilitare a sistemelor de alementare cu apă
(SAA), este un proces de planificare, organizare şi control al fazelor şi resurselor unui proiect,
cu scopul de a îndeplini obiectivul bine definit. Acest proces se realizeză cu respectarea
următoarelor aspecte:
obiectivul proiectului, graficul de implementare şi bugetul acestuia necesită să fie
coordonate şi aprobate de administraţia publică locală şi/sau centrală;
Rezultatele proiectului trebuie să satisfacă nevoile cantitalive şi calitative privind
apa ale consumatorilor, din zona afectată de proiect, să protejeze sănătatea populaţiei, să
respecte cerinţele de protecţie a mediului, cu condiţia de respectare a gradului de
suportabilitate a tarifului, care va rezulta în urma implementării investiţiei.
Proiectul are restricţii de timp, resurse, cost şi este implementat, în condiţii de
monopol natural, într-o arie geografică bine determinată şi cu beneficiari bine identificaţi.
Obiectivul proiectului trebuie să fie în conformitate cu strategile şi/sau planurile
de dezvoltare regionale şi naţionale din domeniu;
În situaţia în care investiţia se finanţează din exterior, obiectivul trebuie să
corespundă cu cerinţele investitorului.
Managementul proiectelor necesită metode şi structuri suficient de standardizate ca să
ofere siguranţă în derulare, să ajute la reducerea complexităţii problemelor abordate, să fie uşor

20
de comunicat şi adaptabile la cerinţele multiple ale realităţii întreprinderii, să permită implicarea
finanţatorului de proiect ori de câte ori este nevoie, să asigure controlul costurilor, al calităţii, al
termenelor. În funcţie de domeniul în care se desfăşoară un proiect, derularea lui şi fazele de
proiect se diferenţiază în detaliu, nu şi în esenţă. [15, p.16]
Modul în care sunt planificate şi realizate proiectele urmăreşte etape/faze care au
devenit cunoscute sub numele de „ciclul proiectului". Perioada cuprinsă între începutul şi
finalizarea unui proiect este cunoscută sub numele de ciclul de viaţă al proiectului [59, p.4].
Ciclul începe cu identificarea unei probleme şi dezvoltarea unui plan de lucru pentru
rezolvarea acesteia, plan care poate fi implementat şi evaluat. Problema este identificată în
contextul unei strategii aprobate. Ciclul proiectului împarte viaţa acestuia în faze cu scopul de a
crea posibilitatea consultării tuturor factorilor interesaţi, de a oferi informaţii pertinente necesare
revizuirii deciziilor (când este necesar) şi de a avea control asupra utilizării resurselor
proiectului.
Toate proiectele, indiferent de domeniu, parcurg un ciclu de viaţă similar sau faze
de proiect similare: 1. Identificare, 2.Formulare (Pregătire, Dezvoltare), 3. Finanţare (găsire
fonduri / negociere), 4. Implementare şi 5 Evaluare. Aceste faze pot fi considerate ca fiind
secvenţiale, în sensul că, pentru implementarea unui proiect, fiecare fază o urmează în mod
natural pe precedenta şi este continuată cu următoarea. În faza de Identificare este stabilită ideea
pentru potenţialul proiect şi dezvoltate acţiuni şi studii pentru explorarea alternativelor;
Pe parcursul primei faze sunt identificate idei pentru proiectul potenţial, sunt examinate
studii şi alte acţiuni, sunt explorate alternativele. Aceasta implică consultarea potenţialilor
beneficiari ai fiecărei acţiuni, analiza problemelor pe care aceştia le ridică şi identificarea
posibilelor soluţii. Faza de identificare este faza crucială în ciclul de viaţă al proiectului.
Pentru a determina dacă proiectul este soluţia cea mai bună pentru atingerea obiectivului
precizat şi dacă el este corespunzător pentru finanţare, proiectul trebuie evaluat. De obicei,
evaluarea este realizată de către potenţialul investitor, dar numai după ce proiectul a fost avizat şi
aprobat de către iniţiator. Este important ca în faza de identificare să se utilizeze un set limitat de
criterii. În timpul acestei faze ceea ce trebuie să se evalueze este dacă proiectul este viabil şi, în
cazul în care este implicată o instituţie finanţatoare, dacă există o aprobare de principiu pentru
finanţare.
În timpul primei faze – de identificare, numită şi faza de prefezabilitate, evaluarea se va
concentra asupra: evaluării fiecărei alternative de proiect din punct de vedere al tehnologiei şi a
materialelor propuse (în concordanţă cu cele mai bune practici din domeniu), evaluării cost-
eficienţă, evaluării sprijinului din partea factorilor interesaţi, analizei preliminare a necesităţilor
şi studiului de impact asupra mediului. Cuprinsul unui studiu de prefezabilitate ideal ar fi o

21
justificare corespunzătoare a unei singure alternative alese pentru a fi dezvoltată în continuare în
cadrul studiului de fezabilitate. În faza de Formulare (Pregătire, Dezvoltare) se elaborează o
descriere detaliată a proiectului - studiul de fezabilitate care este apoi şi testat; Rezultatele
acestor faze sunt evaluate şi modificate (dacă aceasta este necesar) înainte de fazele următoare.
În faza Finanţare se fac negocieri finale între cel care a propus proiectul şi finanţator şi
se transpun într-o formă juridic acceptată hotărârile cu privire la proiect şi la modul de realizare;
aranjamentele de implementare sunt concretizate într-un document întocmit legal care stabileşte
condiţiile în care proiectul va fi finanţat şi implementat;
Pe durata fazei de Implementare şi Monitorizare, proiectul se realizează efectiv şi,
periodic, sunt efectuate verificări pentru a se asigura evoluţia corespunzătoare a acestuia; dacă
este necesar proiectul este reorientat pentru a intra pe făgaşul corespunzător sau pentru a
modifica unele din obiectivele sale. Dacă apar schimbări semnificative care s-ar putea produce
faţă de formula iniţială, este necesar să se asigure că au fost obţinute toate aprobările din partea
finanţatorilor. Evaluarea — rezultatele proiectului sunt evaluate pentru a se vedea în ce măsură
au fost atinse obiectivele şi a identifica lecţiile de învăţat pentru proiectele viitoare.
Fiecare fază este compusă dintr-o secvenţă de etape. În practică orice proiect urmează
fazele descrise mai sus printr-o secvenţă de etape / paşi, care poate diferi de la caz la caz. De
exemplu: studiul de prefezabilitate poate fi cerut sau nu în faza de Identificare. El poate fi
ultimul pas din această fază sau primul pas din faza de Pregătire, sau poate lipsi, în funcţie de
cerinţele instituţiilor financiare finanţatoare. [59, p.5].
Etapizarea şi implicit introducerea unor faze de evaluare şi de decizie după fiecare etapă
importantă reduce riscurile şi nesiguranţa în cadrul ciclului de viaţă al fiecărui proiect. Primele
faze ale unui proiect sunt cele mai importante, ele stând la baza deciziilor viitoare, deci şi a
alocării de resurse. Pe de altă parte, etapizarea proiectelor corespunde în practică deseori
responsabilităţilor şi competenţelor diferite într-o instituţie. Pe de o parte există responsabilităţi
legate de conţinutul de specialitate pentru fiecare fază a proiectului, pe de altă parte există
necesitatea responsabilităţii integrale a conducătorului de proiect pentru derularea întregului
proiect. Fiecare fază a proiectului se caracterizează prin rezultate clare, care conduc la decizii
pentru următoarea fază. Fiecare fază se încheie prin analiza rezultatelor propuse pentru faza
respectivă precum şi a rezultatelor întregului proiect pentru a se determina dacă se continuă sau
nu proiectul, pentru ca eventualele erori sau neconcordanţe să fie depistate şi remediate.
Dennis Lock vorbeşte despre ciclul de viaţă a unui proiect şi se referă la perioada care
începe odată cu autorizarea lucrărilor proiectului (sau semnarea unui contract între beneficiar şi
contractor) şi se încheia în momentul predării produsului dorit către client [70, p.8]. Această
abordare este extrem de simplă, însă aceasta este parte dintr-un proiect cu cea mai mare

22
importanţă pentru managerii de proiect. Figura 1.1, elaborată de autor, indică faptul că
activităţile care se desfăşoară pe parcursul acestei perioade formează un cerc, deoarece ele încep
şi se finalizează cu beneficiarul. La fel proiectele de infrastructură publică necesită o atenţie
sporită la etapa de iniţiere a proiectului deoarece, la acest moment trebuie executate o serie de
activităţi de evaluare, previziune, consultări publice cu beneficiarii şi alţi actori implicaţi.
Fig. 1.1. Ciclul de viaţă al proiectului
Sursa: elaborată de autor în baza schemei lui D. Lock
Această perspectivă asupra ciclului de viaţă al proiectelor este, în foarte multe cazuri,
mult prea simplistă, deoarece pierde din vedere tot ceea ce se întâmplă înainte de începerea
lucrării efective, neţinând cont nici de evoluţia proiectului după livrarea acestuia către beneficiar.
Pentru a avea o imagine mai amplă, trebuie să se ia în consideraţie nu numai ciclul de viaţă al
proiectului conform viziunii managerului de proiect, ci şi întregul istoric al acestuia, de la
concepere până la încetarea şi eliminarea sa.
Ciclul de viaţă este potrivit pentru proiecte relativ simple, de mici dimensiuni, însă
pentru cea mai mare parte a proiectelor de mare amploare pot fi identificate adesea mai multe
etape. Cele şase etape pot fi extinse la cincisprezece etape pentru istoricul unui proiect [70,
p.18], figura 1.2.
Etapa 2: Pregătire
şi planificare
Etapa 3:
Proiectarea
Etapa 1a:
Evaluarea
eficienţei şi a
riscurilor
proiectului.
Consultări
publice
Etapa 4:
Achiziţionarea
Etapa 5:
Realizarea
Etapa 6:
Finalizare şi
predare
Etapa 7:
Aprobare de
Beneficiar
Etapa 1:
Definirea
proiectului

23
15 Eliminare
14 Viaţă economică
13 Predare
12 Testare/ punere în
funcţiune
11 Realizare
10 Achiziţionare
9 Proiectare
8 Planificare
7 Organizare
6 Autorizare
5 Anchetă publică
4 Evaluarea riscurilor
3 Plan de afaceri
2 Studiu de fezabilitate
1 Concept original
Perioada de 6 aniEtapele proiectului
Fig. 1.2. Istoricul unui proiect
Sursa: [70, p.18].
Etapele istoricului unui proiect se pot cumula în perioade. Fiecare dintre acestea pot fi
descrise prin percepţii ale succesului sau eşecului proiectului. Astfel: pentru etapele de la 1 la 6
inclusiv formează perioada de definire a proiectului, în care are loc evaluarea, se determină
strategia şi se iau deciziile de demarare sau nedemarare. Aici se pregăteşte scenariul pentru
succesul sau eşecul final al proiectului. În cazul în care acesta este incorect ori inadecvat definit
sau strategia şi evaluarea riscurilor sunt greşite, eşecul este aproape o certitudine. Pentru
următoarele etape, şi anume de la 7 la 13 inclusiv se formează perioada de realizare sau de
execuţie a proiectului. Pe parcursul acestei perioade, succesul sau eşecul depind în mare măsură
de acţiunile managerului de proiect sau ale contractorului. Contractorul unui proiect îl va
considera ca fiind de succes dacă este finalizat la timp, respectând bugetul şi specificaţiile.
Subcontractorii îşi vor determina de asemenea succesul sau eşecul în funcţie de aceşti trei
parametri. Beneficiarul poate favoriza eşecul, de exemplu implementând prea multe schimbări
sau întârziind plăţile. Următoarea etapă 14 este perioada de realizare a beneficiilor. În acest
moment, succesul sau eşecul real al proiectului va fi determinat în funcţie de percepţiile
proprietarului şi ale părţilor interesate. În această perioadă se va stabili: dacă se vor obţine toate
beneficiile de ordin operaţional şi financiar care au fost preconizate, cum vor percepe
numeroasele părţi interesate performanţa proiectului sau impactul acestuia asupra mediului
înconjurător precum şi dacă capitalul împrumutat este restituit la timp. Etapa 15 este eliminarea,
care studiază generea reziduurilor sau a altor influenţe asupra mediului de proiectul implementat.

24
Alternativ, proiectul poate fi revândut integral sau parţial unei terţe părţi fie ca material pentru
reciclare, fie în vederea unei noi perioade de viaţă utilă
Proiectele diferă atât de mult încât nu se poate spune că există un model reprezentativ
pentru istoricul acestuia, dar succesiunea reprezentată în figura 1.2 este aplicabilă pe scară largă
proiectelor de mare anvergură care implică mai multe părţi interesate şi interese de ordin public.
Toate proiectele iau naştere sub forma unui concept, a unei scântei în ochii iniţiatorului.
Un antreprenor sau o organizaţie identifică necesitatea unui proiect şi conturează o ideee iniţială
care justifică apoi prezenţa unor cercetări mai amănunţite. Etapele 1-4 cuprind această perioadă
de formare, care ar trebui să se concretizeze prin propuneri şi printr-un plan de afaceri care
descrie proiectul, stabileşte cerinţele de ordin financiar, beneficiile care se doresc a fi obţinute şi
principalele evenimente-cheie. Puse împreună, aceste etape de început alcătuiesc definirea
iniţială a proiectului.
Proiectele desfăşurate în mod public sau care au un impact potenţial semnificativ din
punct de vedere social sau ecologic pot fi supuse uneia sau mai multor anchete publice şi a unor
procese de planificare prelungite (etapa a 5-a), care pot genera întârzieri însemnate sau chiar
anula demararea proiectului în sine.
Odată ce toată lumea a fost de acord cu definirea proiectului, au fost acordate toate
avizele şi sunt disponibile fondurile necesare, proiectul poate fi autorizat (etapa a 6-a). În mod
normal, autorizarea ar trebui să fie un eveniment cheie aproape instantaneu şi nu o etapă
consumatoare de timp; însă unele organizaţii manifestă o precauţie extremă faţă de acest proces
şi îl pot amâna pe parcursul mai multor luni înainte de a-şi da acordul pentru înaintarea
fondurilor şi a altor resurse necesare demarării proiectului.
În momentul în care proiectul a fost autorizat, trebuie implementată etapa de organizare.
Aceasta este prezentă în etapa 7, şi împreună cu etapa a 8-a formează perioada de demarare a
proiectului. Etapa a 7-a include numirea managerului de proiect şi repartizarea sau pregătirea
spaţiilor pentru birouri şi a celorlalte spaţii necesare. Numai după aceea pot demara lucrările
efective ale proiectului, care sunt semnalate de managerul de proiect prin dispunerea planificării
detaliate şi a mobilizării forţei de muncă (etapa a 8-a).
Etapele a 9-a, a 10-a şi a 11-a acoperă perioadele parţial suprapuse de proiectare,
achiziţie şi producţie sau construcţie. Proiectul este finalizat în momentul în care este predat
beneficiarului spre folosire (etapa a 13-a), însă de regulă această etapă nu poate fi realizată
înainte ca respectivul contractor să fi efectuat punerea în funcţiune şi testarea sau verificarea
(etapa a 12-a), pentru a se asigura că proiectul corespunde scopului pentru care a fost creat.
Din comparaţia figurilor 1.1 şi 1.2, se observă faptul că versiunea de istoric al
proiectului nu numai că începe mult mai devreme dar şi se încheie mult mai târziu, când

25
rezultatul proiectului iniţial a ajuns la finalul vieţii economice utile, fiind casat sau eliminat într-o
altă manieră [70, p.18]. Autorul susţine abordarea în practică a istoricului de proiect, deoarece
reflecă mult mai multe aspecte specifice proiectelor investiţionale în servicii publice de
alimentare cu apă.
În literatura de specialitate principiile managementului ciclului proiectului sunt:
Respectarea fazelor ciclului proiectului pentru a asigura un proces de luare a deciziilor structurat
şi bine informat; Orientare spre client prin utilizarea workshop-urilor interactive de planificare
în fazele importante ale ciclului proiectului şi formularea obiectivului proiectului în funcţie de
beneficiile durabile ce vor fi acordate beneficiarilor; Încorporarea aspectelor durabilităţii în
cadrul proiectului pentru a asigura beneficii de durată; Utilizarea matricei logice a proiectului
pentru a asigura o abordare analitică consistentă pentru concepţia şi managementul proiectului;
O abordare integrată care asociază obiectivele fiecărui proiect la obiectivele donatorilor şi la
obiectivele naţionale şi sectoriale; asigură ca planurile de activitate şi bugetele proiectelor să fie
realizate pe baza matricei logice a proiectului; Standardizarea documentaţiei — folosirea
formatelor standard care să asigure o tratare coerentă, consistentă şi cuprinzătoare a aspectelor
importante pe toată durata de viaţă a proiectului. [59, p.6]
Elementele metodologice care sunt de bază în derularea proiectelor şi care permit
reducerea complexităţii în practică printr-o organizare foarte clară, atât a structurii
managementului proiectelor, cât şi a proceselor de derulare a proiectelor sunt: ciclul de viaţă,
fazele unui proiect şi procesele în cadrul unui proiect. Derularea proiectelor în structuri clare -
faze şi procese - reduce gradul de nesiguranţă, permite introducerea unor puncte de decizie
după fiecare fază, un control al derulării proiectului, responsabilităţi clare şi o alocare a
bugetului de proiect mai diferenţiată. (vezi figura 1.3)
Fig. 1.3. Fazele şi procesele în cadrul proiectului
Sursa: [73, p.27]

26
Proiectele sunt alcătuite dintr-un ansamblu de procese. Derularea unui proiect parcurge
nişte faze tipice care se regăsesc la fiecare proiect în parte. Conform literaturii de specialitate un
proces reprezintă o sumă de acţiuni, de secvenţe corelate care au o finalizare concretă, şi care
respectiv duc la un rezultat concret (vezi figura 1.4) [73, p.10].
Fig. 1.4. Procesele din cadrul ciclului de viaţă al unui proiect
Sursa: [73, p. 11].
În abordarea sistemică, procesele sunt o caracteristică pentru derularea proiectelor. Ele
sunt legate între ele prin intrări/ieşiri. Intrările sunt reprezentate de documente/informaţii pe baza
cărora se va acţiona iar ieşirile, de documente/informaţii care descriu rezultatul procesului.
Există şi posibilitatea unui eşec în derularea proiectului. Câteva cauze care duc la terminarea
anormală a proiectelor sunt: planificarea iniţială slabă, bazată pe o prognoză greşită a pieţei;
găsirea între timp a unei alternative mai bune; schimbare survenită în strategia şi interesele
companiei; a fost depăşit termenul prevăzut; a fost depăşit bugetul alocat sau resursele sunt
reorientate spre alte priorităţi; oameni cheie părăsesc organizaţia; problema este prea complexă
pentru resursele alocate; apariţia altor interese duce la retragerea resurselor şi a personalului;
proiectul este lăsat să moară de la sine, fără a se lua o poziţie oficială. [73, p. 13].
Pentru a evita finalizarea anormală a proiectului şi respectiv realizarea obiectivelor
propuse este demersul etapizat, care reduce riscurile economice şi organizatorice ale unui
proiect. El este cu atât mai recomandabil în practică, cu cât îndeplineşte mai bine următoarele
condiţii: să urmărească îndeplinirea obiectivelor în condiţii optime; să ţină cont de restricţiile
practice existente; să permită abordarea complexităţii într-un mod standardizat; să vizeze
potenţialul de raţionalizare existent;
Pentru înţelegerea mai profundă a managementului de proiect, în opinia autorului este
necesară, definirea noţiunii de „proiectului". În literatura de specialitate se întâlnesc mai multe

27
abordări, dar acest termen nu are o definiţie universal acceptată. De obicei, orice propunere
pentru o investiţie poate fi descrisă ca un proiect. La fel un proiect poate fi cel mai bun caz
înţeles ca „o soluţie a unei probleme", „o manieră în care se realizează ceva" sau „o schemă de
lucru". Totuşi, de obicei, termenul se aplică la: „o investiţie de capital pe timp limitat pentru a
crea active". În această definiţie cuvântul „capital" se referă atât la resurse financiare, cât şi la
resurse umane şi fizice. De asemenea, activele create pot fi umane, instituţionale sau fizice.
[59, p8].
Aspectul cheie care diferenţiază un proiect de alte forme de investiţii, fie pentru
societate sau pentru indivizi, constă în faptul că investiţia este în afara activităţilor curente, de zi
cu zi sau an cu an, că se derulează pe o anumită perioadă de timp şi că este destinată realizării
unui obiectiv specific sau a unor obiective stabilite. O caracteristică importantă a proiectelor este
aceea că ele trebuie să atingă obiectivul specific plecând de la o situaţie dată într-o perioadă de
timp limitată şi cu anumite resurse (bani, personal etc.) limitate şi ele.
Proiectele pot fi private sau publice. Unele proiecte implică totodată un volum
apreciabil de resurse. Datorită resurselor limitate ce pot fi folosite pentru dezvoltarea lor, a
resurselor uriaşe ce le mobilizează în implementare ca şi a necesităţii de a beneficia în urma
implementării, a unicităţii fiecăruia dintre ele, proiectele publice sunt de obicei subiectul unor
acorduri, reglementări şi proceduri speciale de planificare, evaluare şi aprobare. În mod frecvent
proiectele implică aranjamente financiare speciale ce includ împrumuturi de la organisme
financiare internaţionale şi din alte surse. Aceste montaje financiare tind să individualizeze
proiectele oferindu-le o delimitare şi o identitate unică.
În sectorul public se folosesc curent proceduri de planificare a proiectelor. De obicei se
foloseşte o ierarhie a termenilor în dezvoltarea proiectelor. Uzual se consideră că “o strategie” dă
direcţia politică într-un anumit sector şi poate fi implementată printr-unul sau mai multe
programe. Un program conţine o serie de proiecte care contribuie la realizarea unor obiective
comune. Proiectele sunt compuse din măsuri, iar măsurile la rândul lor sunt compuse din mai
multe activităţi.
Realizarea unui proiect presupune întreprinderea unei suite de activităţi interdependente,
a unui efort temporar depus pentru a crea, cu resurse limitate, un produs sau un serviciu unic,
pentru a obţine un anumit rezultat sau pentru a atinge anumite obiective. Aceste activităţi
încetează în momentul în care rezultatul sau obiectivul urmărit a fost realizat. Obiectivele
comune tuturor proiectelor se referă la: performanţă (calitate), cost (buget) timp şi siguranţa.
[70, p.21]
Astfel, un proiect, spre deosebire de o activitate de rutină, este caracterizat de
următoarele elemente principale: are un caracter temporar, o durată de viaţă bine determinată,

28
atât în ceea ce priveşte demararea cât şi finalizarea proiectului; conduce la obţinerea unui bun
sau serviciu unic sau a unui anumit rezultat; are un caracter progresiv, în sensul că implică
parcurgerea succesivă a mai multor etape. [59, p.5]. De regulă, sfârşitul unei etape coincide cu
începutul unei noi etape în derularea proiectului. Alte elemente care diferenţiază proiectul de
activităţile de rutină se referă la faptul că acesta: este clar definit şi are un scop bine precizat; se
realizează de către o echipă de proiect şi nu de către o singură persoană; se bazează, în execuţia
sa, pe un anumit buget şi pe un anumit volum de resurse; vizează clientul şi aşteptările sale; este
complex, implicând colaborarea mai multor angajaţi din diferite domenii; conduce la dobândirea
de noi cunoştinţe şi abilităţi şi implică existenţa riscului în toate fazele desfăşurării sale etc.
Proiectele, comparativ cu activităţile de zi de zi, au o serie de aspecte ce sunt specifice şi
se referă la: orice proiect are un obiectiv specific coerent şi bine definit; orice proiect are un
scop: o nevoie/cerere manifestată sau potenţială; orice proiect are o durată limitată, cu un
moment specific de începere şi un moment specific de încheiere, pe parcursul căreia sunt
mobilizate resurse, mijloace şi competenţe heterogene; evaluarea costurilor, consecinţelor şi
eficienţei proiectului se face pe baza unei metodologii specifice folosind criterii de costuri şi/sau
de rentabilitate; proiectul are o localizare geografică şi temporală netă; proiectul admite o
structură administrativă şi gestionară proprie (şeful de proiect şi echipa sa) parţial sau total
autonomă de activitatea generală a agentului declanşator. [134, p.1]
Principala caracteristică ce identifică un proiect este noutatea acestuia. Este un pas spre
necunoscut îmbinat cu riscuri şi nesiguranţă. Niciodată două proiecte nu sunt perfect identice:
chiar şi un proiect repetat va diferi de predecesorul său prin unul sau mai multe aspecte
comerciale, administrative sau fizice.
Conform opiniei cercetătorilor din domeniu, proiectele se clasifică în patru tipuri
generale diferite: Proiecte de tipul 1: inginerie civilă, construcţii, industrie petrochimică,
minerit şi exploatare. Proiecte de tipul 2: producţie. Proiecte de tipul 3: proiecte Information
Technology1
şi proiecte de management Proiecte de tipul 4: proiecte de pură cercetare ştiinţifică.
[70, p.5] În funcţie de obiectivele de specialitate propuse, proiectele pot fi clasificate în trei
grupe mari: proiecte de investiţii, proiecte de cercetare şi dezvoltare şi proiecte de organizare
Proiectele de investiţii, cum ar fi: construcţia unei clădiri noi, restaurarea unui obiectiv,
retehnologizarea unei activităţi; Proiectele de cercetare şi dezvoltare, de exemplu: dezvoltarea
unui sistem expert pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dezvoltarea unui produs nou, a unei noi
tehnologii, elaborarea unui nou software. Proiectele de organizare, de exemplu: introducerea
unei noi forme de organizare, orientată spre piaţă, introducerea unui nou concept de marketing,
introducerea managementului proiectelor ca formă alternativă de conducere, etc; [73, p.10].
1
IT – eng. Information Technology, tehnologia informaţiei

29
Autorul susţine ideia din literarura de specialitate, conform căreia, proiectele de
investiţii reprezintă un domeniu prioritar al vieţii economice, atât din punct de vedere al
resurselor semnificative pe care le consumă cât şi din punct de vedere al multiplelor efecte pe
care le generează. Orientarea lor spre anumite domenii de activitate şi spre anumite obiective
trebuie realizată în dependenţă de necesităţi, dar şi în funcţie de tendinţele existente pe plan
mondial, de starea economiei, strategiile adoptate şi de dorinţele consumatorilor etc.
Rolul investiţiilor, într-un sistemului economic, este extrem de important: în primul rând
agenţii economici declanşatori de acţiuni investitionale, care impelmenteaza diverse proiecte de
investitii, işi sporesc oferta de bunuri şi/sau servicii prin creşterea capacitaţii lor productive,
realizând venituri suplimentare, iar în al doilea rând orice proiect de investiţii va genera nevoi
sau cereri suplimentare în sectoare conexe, amonte (furnizoare de materii prime, materiale,
utilităţi etc) sau aval (distribuitoare sau consumatoare a bunurilor şi serviciilor oferite).
În plan social, investiţiile joaca rolul de regulator/compensator în ocuparea fortei de
munca, în îmbunataţirea calitaţii vieţii. Implementarea unor proiecte sau programe de investiţii
antreneaza modificari pe piaţa forţei de muncă, creind o nevoie suplimentara de forţă de muncă
în sectoarele care pregatesc şi implementeaza aceste acţiuni investiţionale, dar mai ales la
beneficiarii de proiect care exploateaza noile capacităţi de producţie. Aceasta are ca efect,
imediat sau într-o perspectivă mai mult sau mai puţin îndepartata, atenuarea presiuni factorilor
generatori de şomaj.
Investiţiile destinate lucrărilor publice, serviciilor destinate populaţiei, se caracterizează
printr-o paletă de efecte induse de ordin social şi cultural. Orice proiect de investiţii din
domeniul lucrărilor publice este (trebuie să fie) subordonat unei concepţii generale, integratoare
la nivel de colectivitate teritorială şi ca atare efectele sale vor avea un caracter difuz la nivelul
comunităţii. Investiţiile pot fi privite şi ca liant între generaţii, prin crearea de noi locuri de
munca pentru generaţia tânără, dar şi prin mostenirea de capital fix pe care aceasta o primeşte de
la generaţiile anterioare. Nu în ultimul rând, investiţiile constituie suportul material al promovării
progresului tehnico-ştiinţific în diverse sectoare de activitate. Proiectele de investiţii aplicate sunt
mijlocul principal de valorificare a soluţiilor tehnice şi tehnologice noi oferite de cercetarea
ştiinţifică [95, p.21].
De mare actualitate este şi rolul pe care trebuie să-l joace activitatea de investiţii în
rezolvarea marilor probleme ale lumii contemporane referitoare la protectia mediului ambiant,
refacerea echilibrului ecologic acolo unde, de cele mai multe ori din ignoranţă, acesta a fost rupt.
Orice proiect de investiţii supus analizei de oportunitate şi eficienţă trebuie sa aibă şi
componenta ecologica, iar criteriile ecologice trebuie sa fie incluse în sistemul de criterii pe baza
caruia se va fundamente decizia de investiţii. În acest context trebuie subliniat faptul că multe

30
instituţii financiare internaţionale pun condiţii de natură ecologică pe care trebuie să le respecte
proiectele sau programele propuse spre a fi susţinute financiar [98 cap 1, p.1]
Activitatea de investiţii a entităţilor se înscrie pe coordonatele strategiilor de dezvoltare
economico-socială, concretizate la rândul lor în programe sau proiecte. Programele au o
delimitare temporarlă imprecisă şi o arie de cuprindere largă, şi de aceea, de cele mai multe ori,
pentru implementare lor este nevoie să fie detaliate într-un portofoliu de proiecte. În acest
context proiectul de investiţii se defineşte ca: un ansamblu optimal de acţiuni de investiţii
bazate pe o planificare sectorială, globală şi coerentă, pe baza căreia, o combinaţie definită de
resurse umane, materiale, etc provoacă o dezvoltare economică, sociala determinată [99 p.11].
Din definiţie reţinem că, un proiect pentru a fi aplicat, necesită…un ansamblu de acţiuni,
mijloace, diferite ca natură care, pentru a fi puse în operă trebuie să se intreprindă acţiuni bine
coordonate. Altfel spus, orice activitate trebuie să se desfăşoare într-o ordine prestabilită, nici
prea devreme deoarece aceasta poate însemna risipă de resurse, nici prea târziu deoarece poate
compromite însăşi scopul pentru care se realizează proiectul. În sfârşit, proiectul trebuie …să
aibă un scop bine definit şi cuantificat care, chiar dacă nu se identifică cu scopul programului din
care deriva proiectul, implicit trebuie sa contribuie la realizarea acestuia.
Conform literaturei de specialitate. proiectul investiţional este fundamentarea eficienţei
economice, volumului şi termenelor de efectuare a investiţiilor de capital, inclusiv documentaţia
de proiect necesară, elaborată în conformitate cu legislaţia în vigoare şi aprobată în conformitate
cu standardele în vigoare, la fel descrierea acţiunilor practice privind implementarea investiţiei
(planul de afaceri). [114, p.2].
Prezenta definiţie, în opinia autorului, descrie proiectul investiţional doar drept un
document special, nu arată relaţiile dintre actorii proiectului, nu reflectă aspecte de bază cum ar
fi: risc, eficienţă, la fel necesitatea de a executa alte activităţi la realiratea proiectelor
investiţionale, pe lângă elaborarea documentaţiei de proiect tehnic, etc. Definiţii analogice sunt şi
în alte surse de specialitate cum ar fi.
1. Proiect- un set de activităţi legale (lucrări, servicii, activităţi şi decizii manageriale), care
contribuie la realizarea anumitor scopuri sau rezultate [113, p.29]. Proiectul investiţional
presupune în rândul activităţilor şi realizarea investiţiilor [113, p.42].
2. Proiect investiţional – un plan complex de acţiuni, ce are drept scop realizarea unui
proces de producţie (privind producţie de mărfuri sau prestarea de servicii) nou sau
modernizat care realizează scopurile participanţilor în proiect [116, p.282].
3. Proiectul investiţional - o succesiune de activităţi, legate de justificarea volumului şi
procedurei de investire a mijloacelor financiare, valoarea reală a investiţiei, punerea în

31
funcţie a capacităţilor, evaluarea eficienţei de menţinere şi de continuare a proiectului şi
evaluarea finală a rezultatelor proiectului la momentul de finalizare [112, p.183].
Definiţiile prezentate caracterizează proiectele investiţionale unilateral şi au nevoie de
completări pentru fiecare caz individual. Luând în consideraţie definiţiile analizate anterior
Козин П.П prezintă următoarea definiţie: proiectul investiţional prezintă un complex de acţiuni
legale (lucrări, servicii, decizii şi activităţi manageriale) a participanţilor, care se execută în baza
unui contract, orientate spre executarea condiţiilor de eficienţă (realizarea anumitor scopuri,
obţinerea de anumite rezultate) de fiecare din participanţi în condiţiile existente de risc a
mijloacelor investite [114, p.3].
Proiectul de investitii este motivaţia concretă a unor cheltuieli prezente în speranţa unor
avantaje viitoare. Trăsăturile sale specifice care-l deosebesc, nu numai de activităţile curente, dar
şi de alte tipuri de proiecte sunt; amploare, finalitate şi structură. Finalitatea este strâns legată de
obiectivul investiţiei; crearea şi punerea în exploatare a unui echipament/serviciu, cucerirea unei
pieţe, schimbarea unei tehnologii, etc.
După finalitate proiectele de investiţii pot fi clasificate astfel: 1. Proiecte pentru crearea
de produse /servicii noi a căror originalitate constă în faptul că se caută eficienţă, rentabilitate
într-un produs sau serviciu care nu există. 2. Proiecte de cerştere a productivităţii a căror
finalitate dă răspuns căutărilor de oportunitate la schimbarea echipamentelor şi tehnologiilor. 3.
Proiecte de creştere a capacităţii de producţie/desfacere presupun acţiuni de redimensionare a
pieţei şi a echipamentelor de producţie care, în final conduc la modificarea taliei întreprinderii.
4. Proiecte de investiţii sociale (colective) aici însă termenul de “social” capătă două accepţiuni:
4.a) - Se referă la problemele salariaţilor firmei şi în acest caz proiectul are ca finalitate
modificarea condiţiilor de muncă şi de securitate în întreprindere. 4.b) - Se referă la rezolvarea
unor probleme de interes general la nivelul unor colectivităţi teritoriale cum ar fi; proiecte de
amenajare teritorială, de infrastructură, şi toate proiectele administraţiei publice care se substituie
iniţiativei private. Studiul de fezabilitate care stă la baza deciziei de acceptare sau respingere al
proiecteului se vor face în principal prin prisma intereselor comunităţii locale. Evaluarea
economică, studiul de impact, dictează decizia. Durata de viaţă a acestor proiecte este mare (30 –
50ani) şi punctul nevralgic al acestor proiecte îl constituie costurile şi rentabilitatea care se
judecă pe astfel de perioade mari. 4.c) Alături de aceste două accepţiuni putem întâlni şi o
categorie intermediară şi anume “proiectele servicii publice” – realizate de colectivităţile locale
dar care au trăsături de proiect de întreprindere. Astfel de proiecte nu caută neapărat rentabilitate
şi profitabilitate, dar reclamă autonomie gestionară. În trecut aceste proeicte erau tratate cu
superficialitate, decizia de realizare a lor depinzând aproape în exclusivitate de posibilităţile de
finaţare ale primăriilor. Astăzi şi sectorul serviciilor publice este tot mai mult influienţat de

32
condiţiile mediului concurenţial care impun regândirea principiilor de gestiune. Autonomia
gestionară a colectivităţilor teritoriale, accesul lor la piaţa financiară elimină în mare măsură
constrângerile financiare. Ca atare linia strategică se sprijină pe ideia că cetăţeanul este un client
exigent care plăteşte pentru a primi servicii de calitate. 5. Proiecte de dezvoltare au legătură cu
toate tipurile prezentate mai înainte, dar se detaşează prin scopul declarat – dezvoltarea
întreprinderii. [134, p.1]
După domeniul de aplicaţie, în literatura de specialitate, se identifică trei categorii de
proiecte: proiecte de întreprindere, proiecte de gestiune a serviciilor publice, proiecte de
exploatare a resurselor naturale.
1. Proiecte de întreprindere, la nivelul societaţii comerciale înţelegând, nu numai
dezvoltarea modernizarea capacitaţilor existente ci şi construirea de noi unitaţi de producţie.
2. Proiecte de gestiune a serviciilor publice – au în vedere asumarea de către agenţi
economici privaţi a gestiunii unui serviciu public. Este un proces decizional diferit decât
precedentul deoarece intervine un nou actor “entitatea publica” (statul, o localitate sau, un grup
de localitaţi) care este iniţiatoarea ofertei sau, mai general al unei consultări. Normele în
domeniu executării serviciilor publice trebuie să fie severe şi responsabilitatea concedantului nu
dispare odată cu încheierea acestui contract. De aceea, derularea contractului înseamnă
executarea serviciului, care cade în sarcina concesionarului dar, concedantul are dreptul de
control de bună execuţie a serviului pe toată durata de serviciu. Concedantul nu este şi nu trebuie
să devină un simplu figurant. Din contra semnatura sa poate să aibă mare influienţa asupra
repartizării riscurilor şi a structurii aranjamentului financiar propus de finaţator.
3. Proiecte legate de exploatarea bogaţiilor naturale reprezintă o îmbinare a
particularitaţilor celor două tipuri prezentate mai sus, deoarece, deşi nu implică nici o
responsabilitate de serviciu public, relaţia între concedant şi concesionar este în mod frecvent
prezentă. Astfel de proiecte se referă la dezvoltarea şi exploatarea de către o societate privată a
unor bogaţii naturale (petrol, gaze, minerale utile) ale unui stat. [99, p.14]
În concluzie, autorul defineşte clar pentru condiţiile economiei naţionale: Proiectele de
investiţii de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă drept un set de acţiuni investiţionale
cu un scop bine definit, bazate pe o planificare naţională, regională şi locală a SAA, care ia în
consideraţie nevoile consumatorilor, sănătatea publică, protecţia mediului, şi utilizarea durabilă a
resurselor de apă, care antrenează o combinaţie de resurse financiare, umane, materiale, etc care
duce la îmbunătăţirea indicatoruilor de performanţă a SAA deja existent, în condiţii de monopol
natural, şi la satisfacerea nevoilor consumatorilor din aria de deservire.

33
1.2. Viziuni teoretice privind serviciile publice cu abordarea procesului de
reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă.
În limbaj curent, noţiunea de serviciu public este utilizată pentru a desemna o activitate
de interes general, prestată de un organism, adică de o persoană juridică, autorizată de o
autoritate a administraţiei publice. Există două accepţiuni în legătură cu definirea noţiunii de
serviciu public:
1. Definire în sens material sau, altfel spus, ca tip de activitate de interes general pe care
administraţia înţelege să şi-o asume.
2. Definire în sensul organic sau, altfel spus, organismul prin intermediul căruia se
realizează o activitate de interes general. [88, p.11]
Noţiune complexă şi esenţială a dreptului administrativ, acest concept a suportat
modificări importante de-a lungul timpului, care l-au făcut să îşi piardă claritatea iniţială. În
doctrina occidentală s-au conturat până în prezent trei definiţii:
Conform definiţiei clasice, conturată la începutul secolului al-XX-lea, se consideră că
serviciul public este acea activitate de interes general prestată numai de o persoană publică. În
această accepţiune serviciul public este „activitatea pe care guvernanţii sunt obligaţi să o
presteze în interesul celor guvernaţi”. La această semnificaţie se adaugă sintagma serviciu public
prin „natură” (şi nu după persoana care-l prestează) pentru a se opune lărgirii semnificaţiei
serviciului public la orice tip de activitate pe care o desfăşoară autorităţile statului.
O altă definiţie este cea interbelică, care a apărut ca o necesitate impusă de dezvoltarea
economică spectaculoasă a societăţii care solicita servicii publice variate, flexibile şi operative.
Până în anul 1939, aceste servicii erau apanajul statului şi instituţiilor sale care nu mai puteau
face faţă cerinţelor sociale, astfel încât s-a văzut nevoit să încredinţeze unele servicii publice
către alte persoane private. Astfel, a apărut ideea prestării unui serviciu public prin intermediul
unei firme private. Această definiţie rămânea deficitară pentru că nu preciza în ce condiţii
activitatea unei persoane private poate fi considerată serviciu public. Aşadar, prima condiţie este
„interesul general”. Atunci când analizăm, însă, activitatea unei persoane private este foarte greu
să delimităm până unde merge interesul general şi de unde începe interesul particular. Cea mai
bună distincţie este aceea dintre activităţile necesare şi activităţile profitabile:
• serviciile publice au ca prim obiectiv interesul public şi nu obţinerea de profit.
• a doua condiţie, „mijloacele puterii publice”, sunt privilegii acordate persoanei private
care serveşte interesul general şi ca atare se bucură de autoritate în raport cu terţii (şi nu de
egalitate). Acest raport de autoritate permite fie monopolul asupra unei activităţi, fie emiterea de
acte cu caracter unilateral sau chiar stabilirea de taxe.

34
• a treia condiţie se referă la „controlul administraţiei” asupra activităţii de prestări servicii
publice. Această condiţie derivă din faptul că o persoană privată poate presta un serviciu public
numai printr-o delegare dată de o persoană publică. Această delegare se poate face fie printr-un
contract fie printr-un act administrativ unilateral explicit sau implicit. Delegarea este necesară
pentru a circumscrie limitele în interiorul cărora poate acţiona cel împuternicit.
O abordare mai nouă a serviciilor publice este definiţia actuală, care s-a conturat la
sfârşitul anilor ’80, ca urmare a evoluţiei democraţiei, recunoscându-se faptul că unele servicii
publice desfăşurate de persoane private nu trebuie să se bucure neapărat de prerogativele puterii
publice. Precizarea este necesară întrucât o serie de servicii publice de interes social cum ar fi
cele de sănătate, cultură, învăţământ etc. se realizează de către persoane private, dar fără
prerogativele puterii publice. [88, p.13]
În categoria serviciilor publice locale se includ: servicii publice cu caracter statal;
serviciile comunitare; servicii publice de gospodărie comunală; alte servicii publice locale (care
nu fac parte din categoria serviciilor de gospodărie comunală); servicii publice comerciale;
serviciul public pentru activităţi culturale. Încă de la început, autorul evidenţiază importanţa
ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa - serviciile publice de gospodărie
comunală şi subliniază rolul lor în procesul de ridicare a calităţii vieţii.
Scopul serviciilor publice de gospodărie comunală constră în oferirea unor servicii de
calitate consumatorilor la preţuri accesibile cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, a
economisirii resurselor şi a protecţiei mediului [88, p.34]. Pe de altă parte, conform legislatiei
nationale serviciile publice de gospodărie comunală reprezintă ansamblu de activităţi şi acţiuni
de interes public, desfăşurate sub autoritatea administraţiei publice locale la realizarea lucrărilor
necesare în gospodăria comunală, prin care se asigură: alimentarea cu apă, alimentarea cu
energie termică, canalizarea şi epurarea apelor uzate şi pluviale, salubrizarea, înverzirea
localităţilor, asigurarea cu transportul public local şi administrarea fondului locativ public şi
privat. [68, p.1]. Dincolo de definiţii, serviciile publice de gospodărie comunală se realizează
prin intermediul unui ansamblu de construcţii, instalaţii tehnologice, echipamente funcţionale şi
dotări specifice, denumite sisteme publice de gospodărie comunală. Aceste sisteme fac parte
integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor.
Luând în considerare importanţa serviciilor de gospodărire comunală, acestea se
organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii: a) dezvoltării durabile; b)
responsabilităţii şi legalităţii; c) autonomiei locale; d) descentralizării serviciilor publice; d)
responsabilităţii şi legalităţii; e) antrenarea şi consultarea populaţiei în procesul de adoptare a
deciziilor privind dezvoltarea infrastructurii edilitare; f) asocierii intercomunale şi al
parteneriatului; g) corelării cerinţelor cu resursele; h) administrării eficiente a bunurilor din

Teza DOCTOR

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (20)

Similaire à Teza DOCTOR

Similaire à Teza DOCTOR (20)

Teza DOCTOR