SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  15
Télécharger pour lire hors ligne
INFLUENTA INVESTITIILOR STRAINE ASUPRA ROMANIEI
1. INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE – ASPECTE GENERALE
2. EFECTELE INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE
3. EVALUAREA IMPACTULUI CRIZEI ECONOMICE ŞI FINAN-
CIARE ACTUALE ASUPRA FLUXURILOR GLOBALE DE ISD
 EVALUAREA IMPACTULUI CRIZEI ECONOMICE ŞI FINAN-
CIARE ACTUALE ASUPRA FLUXURILOR GLOBALE DE ISD
 SOLUŢII DE URGENŢĂ ÎN VEDEREA SOLUŢIONĂRII
CRIZEI ECONOMICE
4. ROLUL ISD ÎN SUSŢINEREA CREŞTERII ECONOMICE
5.ANALIZA FLUXULUI DE INVESTIŢII STRĂINE DIRECTE PE
PERIOADA 2007 – 2009
 SOLDUL ISD LA SFÂRŞITUL ANILOR 2007, 2008, 2009
 REPARTIZAREA ISD PE PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI ECO-
NOMICE
6. INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE – TENDINŢE ŞI PERSPEC-
TIVE
CONCLUZII
INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE
                  -ASPECTE GENERALE-
           Definiție
      Investiţia străină directă reprezintă o relaţie investiţională de durată, între o entitate
    rezidentă şi o entitate nerezidentă; de regulă, implică exercitarea de către investitor a unei
    influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.
           Componentele investiţiilor străine directe:
     Majoritatea autorilor şi organismelor interne şi internaţionale consideră că fluxurile de
  investiţii străine directe se compun din:
 Capitaluri proprii;
 Creditul net.
           Tipurile investiţiilor străine directe
 Greenfield: înfiinţarea de întreprinderi de către sau împreună cu investitori străini (investiţii
  pornite de la zero);
 Fuziuni şi achiziţii: preluarea integrală sau parţială de întreprinderi de către investitori străini
  de la rezidenţi;
 Dezvoltare de firme: majorarea deţinerilor de capital ale investitorilor străini în întreprinderi
  investiţie străină directă.
INFLUENTA INVESTITIILOR STRAINE ASUPRA ROMANIEI
EVALUAREA IMPACTULUI CRIZEI ACTUALE
     DIN ROMÂNIA ASUPRA ISD

       Criza economică pe care România o traversează este cu precădere o
criză internă, determinată de politicile macroeconomice luate în ultimii ani.
       Anul 2008 a marcat sfârşitul unui ciclu de creştere a investiţiilor
internaţionale, care a început în 2004 şi care a înregistrat un record istoric al
intrărilor de ISD de 1900 miliarde de dolari în 2007.
       Având în vedere impactul în curs de desfăşurare al crizei economice şi
financiare la nivel mondial, s-a estimat scăderea fluxurilor ISD.
       Industriile cele mai afectate de scăderea fluxurilor de ISD în 2008 au fost
cele din domeniul serviciilor financiare, industria auto, a materialelor de
consum şi industria bunurilor de consum. Dar consecinţele crizei se extind
rapid şi asupra ISD din alte domenii, variind de la sectorul primar la serviciile
non-financiare. Practic, toate sectoarele au fost afectate de o scădere a
achiziţiilor şi fuziunilor transfrontaliere în 2008, exceptând industria
petrolului şi a mineritului şi întreprinderile agro-alimentare.
SOLUŢII DE URGENŢĂ ÎN VEDEREA
 REZOLVĂRII CRIZEI ECONOMICE
        Pe termen scurt:

    1. Garantarea pasivelor mult mai riguroasă;
    2. Separarea activelor toxice (bad assets);
    3. Recapitalizarea instituţiilor afectate;
    4. Măsuri de contracarare a creşterii gradului de sărăcie
    – crearea de noi locuri de muncă (investiţii publice în infrastructuri);
    5. Preluarea de către stat a unor active bancare.

        Pe termen lung:

    1.Problema creşterii transparenţei, prudenţialităţii, îmbunătăţirii,
    reglementării şi supravegherii financiare;
    2. Problema împrumuturilor de la FMI (13 mld €), UE (5mld €), BM
     (1 mld €), BERD (1 mld €);
    3. Programe sociale;
    4. Investiţii în infrastructură publică;
    5. Creditarea IMM.
Reprezentaţii Unicredit Ţiriac Bank au susţinut următoarele: “Creşterea
 economică a încetinit în 2009, dar anul 2010 adus la o relansare a economiei.
 Aspectul pozitiv al acestei decelerării din 2009 este reducerea semnificativă a
 deficitului de cont curent dar şi îmbunătăţirea outlook-ului inflaţiei.”

15%                                                                                    Scenariul
           CA/PIB neacoperit de ISD                                                    macroeconomic
           CA/PIB acoperit de ISD                                                                                      2007      2008      2009    2010

10%
           ISD/PIB%                                 8.9%                                                                                           630,4
                                      8.5%                                             PIB nominal, mln RON          404,709   503,959   562,697      02
                                             6.6%                 6.6%                 PIB real, creștere anuală %       6.0       7.1       0.6     2.0
                                                           5.9%
                                                                                       Inflație (CPI)                    6.6       6.3       4.7     4.2
 5%                         3.7%                                         3.6%   3.3%
       2.8% 2.9% 2.5%                                                                  Inflație medie                    4.8       7.9       5.4     4.3

                                                                                       Creșterea anuală a salariul
                                                                                       net mediu lunar                  20.3      23.1       7.0     8.0
 0%
                                                                                       Curs valutar RON /€, eop         3.61      3.99      4.50    4.28
       2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008f 2009f 2010f
                                                                                       Curs valutar mediu               3.33      3.68      4.46    4.39

                                                                                       Rata de politică monetară        7.50     10.25      8.50    7.00
-5%
                                                                                       Rata Şomajului                    4.3       4.0       6.0     5.0

                                                                                       Datoria externpe
                                                                                       TML/PIB(%)                       31.7      36.5      44.6     45
-10%
                                                                                       Rezerve valutare(EUR mld)        27.2      28.2      25.4    26.7

                                                                                       Cont curent/PIB (%)             -13.7     -12.3      -9.8    -8.1

                                                                                       ISD/ PIB (%)                      5.9       6.6       3.6     3.3
-15%
                                                                                       Deficit bugetar/PIB (%)          -2.3      -4.8      -5.0    -4.5
STRUCTURA SOLDULUI ISD LA
              31 DECEMBRIE 2007-TABEL
          Total economie                                  3%   3.2%
                                                   4.5%
          42.770 mil. euro              4.8%
                                                                              32.9%
Industria prelucrătoare       32.9%      6.5%
                                      7.8%
Intermedieri financiare și    23.3%
asigurri                                     14%
                                                                      23.3%
Comerțcu amănuntul și cu      14.0%
ridicata
Construcții şi tranzacții     7.8 %
imobiliare
Poştă şi telecomunicații      6.5 %
Industria extractivă          4.8%
Servicii prestate             4.5%
întreprinderilor *)
Energie electrică, termică,   3.0%
gaze şi apă
Alte activități               3.2%
                                                                                      8
STRUCTURA SOLDULUI ISD
                       LA 31 DECEMBRIE 2008-TABEL
          Total economie                                  3.3%           1.4%   1%   0.4%    0.4%
                                                           4.4%
          48.798 mil. euro
                                                            5.6%
Industria prelucrătoare                   31.3%                                               31.3%
                                                     6.7%

Intermedieri financiare şi asigurări      20.5%
                                                  12.4%
Construcţii şi tranzacţii imobiliare      12.6%
                                                                 12.6%                      20.5%
Comerţ                                    12.4%

Informaţii şi telecomunicaţii             6.7%

Energie electrică, termică, gaze şi apă   5.6%
Industria extractivă                      4.4%

Activităţi profesionale, ştiinţifice,     3.3%
tehnice şi administrative şi servicii
suport

Agricultură, silvicultură şi pescuit      1.4%

Transporturi                              1.0%

Hoteluri şi restaurante                   0.4%

Alte activităţi                           0.4%                                                        9
Total economie                                    1.4%       1.1%   0.4%
                                                                             0.4%
         49.984 mil.euro                                4.6%
                                                               4.5%

Industria prelucrătoare                 31,1%           5.8%                        31.1%
                                                 6.5%
Intermedieri financiare si asigurari    19,0%
                                                12.3%
Construcţii şi tranzacţii imobiliare    12,9%
                                                                                    19%
Comerţ                                  12,3%                   12.9%


Tehnologia informaţiei şi comunicaţii   6,5%

Energie electrică, gaze şi apă          5,8%

Activităţi profesionale, ştiinţifice,   4,6%
tehnice şi administrative şi servicii
suport
Industria extractivă                    4,5%

Transporturi                            1,4%

Agricultură, silvicultură şi pescuit    1,1%

Hoteluri şi restaurante                 0,4%

Alte activităţi                         0,4%
                                                                                            10
REPARTIZAREA ISD PE PRINCIPALELE
         ACTIVITĂŢI ECONOMICE
          ANII 2007, 2008, 2009 (1)


                        2007                   2008                   2009
  INDUSTRIE      40,7 % din total ISD   41,3 % din total ISD   41,4 % din total ISD
INTERMEDIERI     23,3 % din total ISD    20,5 din total ISD    19 % din total ISD
FINANCIARE ŞI
  ASIGURĂRI
   COMERŢ        14 % din total ISD     12,4 % din total ISD   12,3 % din total ISD
CONSTRUCŢII ŞI   7,8 % din total ISD    12,6 % din total ISD   12,9 % din total ISD
 TRANZACŢII
 IMOBILIARE
 TEHNOLOGIA      6,5 % din total ISD    6,7 % din total ISD    6,5 % din total ISD
INFORMAŢIEI ŞI
 COMUNICAŢII
REPARTIZAREA ISD PE PRINCIPALELE
         ACTIVITĂŢI ECONOMICE
          ANII 2007, 2008, 2009 (2)

                        2007                  2008                  2009
 AGRICULTURĂ,     0,5 % din total ISD   1,4 % din total ISD   1,1 % din total ISD
SILVICULTURĂ ŞI
    PESCUIT

TRANSPORTURI      1,2 % din total ISD   1 % din total ISD     1,4 % din total ISD

 HOTELURI ŞI      0,6 % din total ISD   0,4 % din total ISD   0,4 % din total ISD
RESTAURANTE

ALTE ACTIVITĂŢI   1,4% din total ISD    3,7 % din total ISD   5 % din total ISD

    TOTAL          42.770 Milioane       48.798 Milioane       49.984 Milioane
                        Euro                  Euro                  Euro
STRATEGII DE ATRAGERE A ISD
       ÎN ROMÂNIA
          Obiectivele strategice de atragere a investiţiilor străine directe vizează:
   construirea unei credibilităţi externe reale a României ca potenţială piaţă
    investiţională, în perspectiva integrării în structurile Uniunii Europene şi
    NATO;
   promovarea României, ca potenţială piaţă receptoare de investiţii, în contextul
    competiţiei cu ţările cu economie în tranziţie din Europa Centrală şi de Sud-
    est.
          Politica de atragere a investiţiilor străine directe trebuie să fie pro
    activă, generatoare de investiţii.
          Pentru abordarea pro-activă a investitorilor străini trebuie identificate
    sectoarele prioritare şi dirijate investiţiile străine în proiecte concrete, prin:
   identificarea proiectelor de investiţii ce urmează a fi promovate în străinătate;
   determinarea pieţelor externe;
   generarea unor decizii investiţionale favorabile din partea clienţilor ţintă;
   menţinerea unui cadru legislativ atractiv, stabil, favorabil mediilor de afaceri.
TENDINțE șI PERSPECTIVE
        Conform UniCredit, investiţiile străine directe în România vor fi de 4-5 miliarde euro în
2011.
        Economistul şef al UniCredit Ţiriac Bank, Rozalia Pal, estimează că investiţiile străine
directe în România se vor situa în acest an între 4 şi 5 miliarde euro, iar decalajul între revenirea
economiei în România şi în ţările din ECE poate afecta investitorii de portofoliu.
        “Pe partea negativă, România este în urmă faţă de restul ţărilor din Europa Centrală şi de
Est (ECE) pentru că înregistrăm în continuare scădere economică. În primul şi în al doilea
trimestru din 2011 încă vom vedea câteva cifre negative, care schimbă destul de mult sentimentul
investiţional. Deşi sunt lucruri pozitive în prima lună a acestui an atât pe plan local, cât şi pe plan
internaţional, acest decalaj poate afecta negativ perspectiva investitorilor”, a menţionat Rozalia
Pal.
        Guvernul mizează pe dublarea volumului de investiţii străine în următorii trei ani, la 5,8
miliarde de euro, dar intenţionează ca în acelaşi interval să reducă la jumătate plafonul garanţiilor
de stat care pot fi emise de Ministerul Finanţelor şi autorităţile locale, pentru a diminua riscul
bugetar.
        Proiectul programului de convergenţă pentru perioada 2011- 2014, document obţinut de
MEDIAFAX şi pe care Executivul urmează să îl transmită Comisiei Europene, relevă că Guvernul
se aşteaptă ca în acest interval valoarea investiţiilor străine să crească de la 3,6 miliarde de euro
(2,8% din PIB) la 5,8 miliarde de euro (3,3% din PIB).
CONCLUZII
      Aderarea la Uniunea Europeană a adus o îmbunătăţire a mediului de
afaceri românesc, îmbunătăţire care a început să se facă simţită în ceea ce
priveşte un cadru legislativ mai stabil şi existenţa unor practici de afaceri
mai transparente. Au fost deja eliminate sau sunt în curs de eliminare
barierele în calea liberei circulaţii a serviciilor şi a mărfurilor. Un cadru
legislativ comun furnizat de Piaţa Unică va creşte eficienţa generală a
economiei româneşti prin îmbunătăţirea alocării resurselor, creşterea
gradului de specializare şi încurajarea concurenţei. În condiţiile
îmbunătăţirii mediului de afaceri, România este deja o ţintă atractivă pentru
investiţiile străine. La aceasta va contribui în continuare şi statutul de
economie de piaţă funcţională obţinut de România. Atragerea unui volum
mare de investiţii străine va asigura rapid şi direct accesul la management
eficient, la tehnologii moderne, precum şi la noi segmente de piaţă.

Contenu connexe

En vedette

AI Trends in Creative Operations 2024 by Artwork Flow.pdf
AI Trends in Creative Operations 2024 by Artwork Flow.pdfAI Trends in Creative Operations 2024 by Artwork Flow.pdf
AI Trends in Creative Operations 2024 by Artwork Flow.pdfmarketingartwork
 
PEPSICO Presentation to CAGNY Conference Feb 2024
PEPSICO Presentation to CAGNY Conference Feb 2024PEPSICO Presentation to CAGNY Conference Feb 2024
PEPSICO Presentation to CAGNY Conference Feb 2024Neil Kimberley
 
Content Methodology: A Best Practices Report (Webinar)
Content Methodology: A Best Practices Report (Webinar)Content Methodology: A Best Practices Report (Webinar)
Content Methodology: A Best Practices Report (Webinar)contently
 
How to Prepare For a Successful Job Search for 2024
How to Prepare For a Successful Job Search for 2024How to Prepare For a Successful Job Search for 2024
How to Prepare For a Successful Job Search for 2024Albert Qian
 
Social Media Marketing Trends 2024 // The Global Indie Insights
Social Media Marketing Trends 2024 // The Global Indie InsightsSocial Media Marketing Trends 2024 // The Global Indie Insights
Social Media Marketing Trends 2024 // The Global Indie InsightsKurio // The Social Media Age(ncy)
 
Trends In Paid Search: Navigating The Digital Landscape In 2024
Trends In Paid Search: Navigating The Digital Landscape In 2024Trends In Paid Search: Navigating The Digital Landscape In 2024
Trends In Paid Search: Navigating The Digital Landscape In 2024Search Engine Journal
 
5 Public speaking tips from TED - Visualized summary
5 Public speaking tips from TED - Visualized summary5 Public speaking tips from TED - Visualized summary
5 Public speaking tips from TED - Visualized summarySpeakerHub
 
ChatGPT and the Future of Work - Clark Boyd
ChatGPT and the Future of Work - Clark Boyd ChatGPT and the Future of Work - Clark Boyd
ChatGPT and the Future of Work - Clark Boyd Clark Boyd
 
Getting into the tech field. what next
Getting into the tech field. what next Getting into the tech field. what next
Getting into the tech field. what next Tessa Mero
 
Google's Just Not That Into You: Understanding Core Updates & Search Intent
Google's Just Not That Into You: Understanding Core Updates & Search IntentGoogle's Just Not That Into You: Understanding Core Updates & Search Intent
Google's Just Not That Into You: Understanding Core Updates & Search IntentLily Ray
 
Time Management & Productivity - Best Practices
Time Management & Productivity -  Best PracticesTime Management & Productivity -  Best Practices
Time Management & Productivity - Best PracticesVit Horky
 
The six step guide to practical project management
The six step guide to practical project managementThe six step guide to practical project management
The six step guide to practical project managementMindGenius
 
Beginners Guide to TikTok for Search - Rachel Pearson - We are Tilt __ Bright...
Beginners Guide to TikTok for Search - Rachel Pearson - We are Tilt __ Bright...Beginners Guide to TikTok for Search - Rachel Pearson - We are Tilt __ Bright...
Beginners Guide to TikTok for Search - Rachel Pearson - We are Tilt __ Bright...RachelPearson36
 
Unlocking the Power of ChatGPT and AI in Testing - A Real-World Look, present...
Unlocking the Power of ChatGPT and AI in Testing - A Real-World Look, present...Unlocking the Power of ChatGPT and AI in Testing - A Real-World Look, present...
Unlocking the Power of ChatGPT and AI in Testing - A Real-World Look, present...Applitools
 
12 Ways to Increase Your Influence at Work
12 Ways to Increase Your Influence at Work12 Ways to Increase Your Influence at Work
12 Ways to Increase Your Influence at WorkGetSmarter
 

En vedette (20)

AI Trends in Creative Operations 2024 by Artwork Flow.pdf
AI Trends in Creative Operations 2024 by Artwork Flow.pdfAI Trends in Creative Operations 2024 by Artwork Flow.pdf
AI Trends in Creative Operations 2024 by Artwork Flow.pdf
 
Skeleton Culture Code
Skeleton Culture CodeSkeleton Culture Code
Skeleton Culture Code
 
PEPSICO Presentation to CAGNY Conference Feb 2024
PEPSICO Presentation to CAGNY Conference Feb 2024PEPSICO Presentation to CAGNY Conference Feb 2024
PEPSICO Presentation to CAGNY Conference Feb 2024
 
Content Methodology: A Best Practices Report (Webinar)
Content Methodology: A Best Practices Report (Webinar)Content Methodology: A Best Practices Report (Webinar)
Content Methodology: A Best Practices Report (Webinar)
 
How to Prepare For a Successful Job Search for 2024
How to Prepare For a Successful Job Search for 2024How to Prepare For a Successful Job Search for 2024
How to Prepare For a Successful Job Search for 2024
 
Social Media Marketing Trends 2024 // The Global Indie Insights
Social Media Marketing Trends 2024 // The Global Indie InsightsSocial Media Marketing Trends 2024 // The Global Indie Insights
Social Media Marketing Trends 2024 // The Global Indie Insights
 
Trends In Paid Search: Navigating The Digital Landscape In 2024
Trends In Paid Search: Navigating The Digital Landscape In 2024Trends In Paid Search: Navigating The Digital Landscape In 2024
Trends In Paid Search: Navigating The Digital Landscape In 2024
 
5 Public speaking tips from TED - Visualized summary
5 Public speaking tips from TED - Visualized summary5 Public speaking tips from TED - Visualized summary
5 Public speaking tips from TED - Visualized summary
 
ChatGPT and the Future of Work - Clark Boyd
ChatGPT and the Future of Work - Clark Boyd ChatGPT and the Future of Work - Clark Boyd
ChatGPT and the Future of Work - Clark Boyd
 
Getting into the tech field. what next
Getting into the tech field. what next Getting into the tech field. what next
Getting into the tech field. what next
 
Google's Just Not That Into You: Understanding Core Updates & Search Intent
Google's Just Not That Into You: Understanding Core Updates & Search IntentGoogle's Just Not That Into You: Understanding Core Updates & Search Intent
Google's Just Not That Into You: Understanding Core Updates & Search Intent
 
How to have difficult conversations
How to have difficult conversations How to have difficult conversations
How to have difficult conversations
 
Introduction to Data Science
Introduction to Data ScienceIntroduction to Data Science
Introduction to Data Science
 
Time Management & Productivity - Best Practices
Time Management & Productivity -  Best PracticesTime Management & Productivity -  Best Practices
Time Management & Productivity - Best Practices
 
The six step guide to practical project management
The six step guide to practical project managementThe six step guide to practical project management
The six step guide to practical project management
 
Beginners Guide to TikTok for Search - Rachel Pearson - We are Tilt __ Bright...
Beginners Guide to TikTok for Search - Rachel Pearson - We are Tilt __ Bright...Beginners Guide to TikTok for Search - Rachel Pearson - We are Tilt __ Bright...
Beginners Guide to TikTok for Search - Rachel Pearson - We are Tilt __ Bright...
 
Unlocking the Power of ChatGPT and AI in Testing - A Real-World Look, present...
Unlocking the Power of ChatGPT and AI in Testing - A Real-World Look, present...Unlocking the Power of ChatGPT and AI in Testing - A Real-World Look, present...
Unlocking the Power of ChatGPT and AI in Testing - A Real-World Look, present...
 
12 Ways to Increase Your Influence at Work
12 Ways to Increase Your Influence at Work12 Ways to Increase Your Influence at Work
12 Ways to Increase Your Influence at Work
 
ChatGPT webinar slides
ChatGPT webinar slidesChatGPT webinar slides
ChatGPT webinar slides
 
More than Just Lines on a Map: Best Practices for U.S Bike Routes
More than Just Lines on a Map: Best Practices for U.S Bike RoutesMore than Just Lines on a Map: Best Practices for U.S Bike Routes
More than Just Lines on a Map: Best Practices for U.S Bike Routes
 

INFLUENTA INVESTITIILOR STRAINE ASUPRA ROMANIEI

  • 2. 1. INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE – ASPECTE GENERALE 2. EFECTELE INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE 3. EVALUAREA IMPACTULUI CRIZEI ECONOMICE ŞI FINAN- CIARE ACTUALE ASUPRA FLUXURILOR GLOBALE DE ISD  EVALUAREA IMPACTULUI CRIZEI ECONOMICE ŞI FINAN- CIARE ACTUALE ASUPRA FLUXURILOR GLOBALE DE ISD  SOLUŢII DE URGENŢĂ ÎN VEDEREA SOLUŢIONĂRII CRIZEI ECONOMICE 4. ROLUL ISD ÎN SUSŢINEREA CREŞTERII ECONOMICE 5.ANALIZA FLUXULUI DE INVESTIŢII STRĂINE DIRECTE PE PERIOADA 2007 – 2009  SOLDUL ISD LA SFÂRŞITUL ANILOR 2007, 2008, 2009  REPARTIZAREA ISD PE PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI ECO- NOMICE 6. INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE – TENDINŢE ŞI PERSPEC- TIVE CONCLUZII
  • 3. INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE -ASPECTE GENERALE- Definiție Investiţia străină directă reprezintă o relaţie investiţională de durată, între o entitate rezidentă şi o entitate nerezidentă; de regulă, implică exercitarea de către investitor a unei influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit. Componentele investiţiilor străine directe: Majoritatea autorilor şi organismelor interne şi internaţionale consideră că fluxurile de investiţii străine directe se compun din:  Capitaluri proprii;  Creditul net. Tipurile investiţiilor străine directe  Greenfield: înfiinţarea de întreprinderi de către sau împreună cu investitori străini (investiţii pornite de la zero);  Fuziuni şi achiziţii: preluarea integrală sau parţială de întreprinderi de către investitori străini de la rezidenţi;  Dezvoltare de firme: majorarea deţinerilor de capital ale investitorilor străini în întreprinderi investiţie străină directă.
  • 5. EVALUAREA IMPACTULUI CRIZEI ACTUALE DIN ROMÂNIA ASUPRA ISD Criza economică pe care România o traversează este cu precădere o criză internă, determinată de politicile macroeconomice luate în ultimii ani. Anul 2008 a marcat sfârşitul unui ciclu de creştere a investiţiilor internaţionale, care a început în 2004 şi care a înregistrat un record istoric al intrărilor de ISD de 1900 miliarde de dolari în 2007. Având în vedere impactul în curs de desfăşurare al crizei economice şi financiare la nivel mondial, s-a estimat scăderea fluxurilor ISD. Industriile cele mai afectate de scăderea fluxurilor de ISD în 2008 au fost cele din domeniul serviciilor financiare, industria auto, a materialelor de consum şi industria bunurilor de consum. Dar consecinţele crizei se extind rapid şi asupra ISD din alte domenii, variind de la sectorul primar la serviciile non-financiare. Practic, toate sectoarele au fost afectate de o scădere a achiziţiilor şi fuziunilor transfrontaliere în 2008, exceptând industria petrolului şi a mineritului şi întreprinderile agro-alimentare.
  • 6. SOLUŢII DE URGENŢĂ ÎN VEDEREA REZOLVĂRII CRIZEI ECONOMICE Pe termen scurt: 1. Garantarea pasivelor mult mai riguroasă; 2. Separarea activelor toxice (bad assets); 3. Recapitalizarea instituţiilor afectate; 4. Măsuri de contracarare a creşterii gradului de sărăcie – crearea de noi locuri de muncă (investiţii publice în infrastructuri); 5. Preluarea de către stat a unor active bancare. Pe termen lung: 1.Problema creşterii transparenţei, prudenţialităţii, îmbunătăţirii, reglementării şi supravegherii financiare; 2. Problema împrumuturilor de la FMI (13 mld €), UE (5mld €), BM (1 mld €), BERD (1 mld €); 3. Programe sociale; 4. Investiţii în infrastructură publică; 5. Creditarea IMM.
  • 7. Reprezentaţii Unicredit Ţiriac Bank au susţinut următoarele: “Creşterea economică a încetinit în 2009, dar anul 2010 adus la o relansare a economiei. Aspectul pozitiv al acestei decelerării din 2009 este reducerea semnificativă a deficitului de cont curent dar şi îmbunătăţirea outlook-ului inflaţiei.” 15% Scenariul CA/PIB neacoperit de ISD macroeconomic CA/PIB acoperit de ISD 2007 2008 2009 2010 10% ISD/PIB% 8.9% 630,4 8.5% PIB nominal, mln RON 404,709 503,959 562,697 02 6.6% 6.6% PIB real, creștere anuală % 6.0 7.1 0.6 2.0 5.9% Inflație (CPI) 6.6 6.3 4.7 4.2 5% 3.7% 3.6% 3.3% 2.8% 2.9% 2.5% Inflație medie 4.8 7.9 5.4 4.3 Creșterea anuală a salariul net mediu lunar 20.3 23.1 7.0 8.0 0% Curs valutar RON /€, eop 3.61 3.99 4.50 4.28 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008f 2009f 2010f Curs valutar mediu 3.33 3.68 4.46 4.39 Rata de politică monetară 7.50 10.25 8.50 7.00 -5% Rata Şomajului 4.3 4.0 6.0 5.0 Datoria externpe TML/PIB(%) 31.7 36.5 44.6 45 -10% Rezerve valutare(EUR mld) 27.2 28.2 25.4 26.7 Cont curent/PIB (%) -13.7 -12.3 -9.8 -8.1 ISD/ PIB (%) 5.9 6.6 3.6 3.3 -15% Deficit bugetar/PIB (%) -2.3 -4.8 -5.0 -4.5
  • 8. STRUCTURA SOLDULUI ISD LA 31 DECEMBRIE 2007-TABEL Total economie 3% 3.2% 4.5% 42.770 mil. euro 4.8% 32.9% Industria prelucrătoare 32.9% 6.5% 7.8% Intermedieri financiare și 23.3% asigurri 14% 23.3% Comerțcu amănuntul și cu 14.0% ridicata Construcții şi tranzacții 7.8 % imobiliare Poştă şi telecomunicații 6.5 % Industria extractivă 4.8% Servicii prestate 4.5% întreprinderilor *) Energie electrică, termică, 3.0% gaze şi apă Alte activități 3.2% 8
  • 9. STRUCTURA SOLDULUI ISD LA 31 DECEMBRIE 2008-TABEL Total economie 3.3% 1.4% 1% 0.4% 0.4% 4.4% 48.798 mil. euro 5.6% Industria prelucrătoare 31.3% 31.3% 6.7% Intermedieri financiare şi asigurări 20.5% 12.4% Construcţii şi tranzacţii imobiliare 12.6% 12.6% 20.5% Comerţ 12.4% Informaţii şi telecomunicaţii 6.7% Energie electrică, termică, gaze şi apă 5.6% Industria extractivă 4.4% Activităţi profesionale, ştiinţifice, 3.3% tehnice şi administrative şi servicii suport Agricultură, silvicultură şi pescuit 1.4% Transporturi 1.0% Hoteluri şi restaurante 0.4% Alte activităţi 0.4% 9
  • 10. Total economie 1.4% 1.1% 0.4% 0.4% 49.984 mil.euro 4.6% 4.5% Industria prelucrătoare 31,1% 5.8% 31.1% 6.5% Intermedieri financiare si asigurari 19,0% 12.3% Construcţii şi tranzacţii imobiliare 12,9% 19% Comerţ 12,3% 12.9% Tehnologia informaţiei şi comunicaţii 6,5% Energie electrică, gaze şi apă 5,8% Activităţi profesionale, ştiinţifice, 4,6% tehnice şi administrative şi servicii suport Industria extractivă 4,5% Transporturi 1,4% Agricultură, silvicultură şi pescuit 1,1% Hoteluri şi restaurante 0,4% Alte activităţi 0,4% 10
  • 11. REPARTIZAREA ISD PE PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI ECONOMICE ANII 2007, 2008, 2009 (1) 2007 2008 2009 INDUSTRIE 40,7 % din total ISD 41,3 % din total ISD 41,4 % din total ISD INTERMEDIERI 23,3 % din total ISD 20,5 din total ISD 19 % din total ISD FINANCIARE ŞI ASIGURĂRI COMERŢ 14 % din total ISD 12,4 % din total ISD 12,3 % din total ISD CONSTRUCŢII ŞI 7,8 % din total ISD 12,6 % din total ISD 12,9 % din total ISD TRANZACŢII IMOBILIARE TEHNOLOGIA 6,5 % din total ISD 6,7 % din total ISD 6,5 % din total ISD INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢII
  • 12. REPARTIZAREA ISD PE PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI ECONOMICE ANII 2007, 2008, 2009 (2) 2007 2008 2009 AGRICULTURĂ, 0,5 % din total ISD 1,4 % din total ISD 1,1 % din total ISD SILVICULTURĂ ŞI PESCUIT TRANSPORTURI 1,2 % din total ISD 1 % din total ISD 1,4 % din total ISD HOTELURI ŞI 0,6 % din total ISD 0,4 % din total ISD 0,4 % din total ISD RESTAURANTE ALTE ACTIVITĂŢI 1,4% din total ISD 3,7 % din total ISD 5 % din total ISD TOTAL 42.770 Milioane 48.798 Milioane 49.984 Milioane Euro Euro Euro
  • 13. STRATEGII DE ATRAGERE A ISD ÎN ROMÂNIA Obiectivele strategice de atragere a investiţiilor străine directe vizează:  construirea unei credibilităţi externe reale a României ca potenţială piaţă investiţională, în perspectiva integrării în structurile Uniunii Europene şi NATO;  promovarea României, ca potenţială piaţă receptoare de investiţii, în contextul competiţiei cu ţările cu economie în tranziţie din Europa Centrală şi de Sud- est. Politica de atragere a investiţiilor străine directe trebuie să fie pro activă, generatoare de investiţii. Pentru abordarea pro-activă a investitorilor străini trebuie identificate sectoarele prioritare şi dirijate investiţiile străine în proiecte concrete, prin:  identificarea proiectelor de investiţii ce urmează a fi promovate în străinătate;  determinarea pieţelor externe;  generarea unor decizii investiţionale favorabile din partea clienţilor ţintă;  menţinerea unui cadru legislativ atractiv, stabil, favorabil mediilor de afaceri.
  • 14. TENDINțE șI PERSPECTIVE Conform UniCredit, investiţiile străine directe în România vor fi de 4-5 miliarde euro în 2011. Economistul şef al UniCredit Ţiriac Bank, Rozalia Pal, estimează că investiţiile străine directe în România se vor situa în acest an între 4 şi 5 miliarde euro, iar decalajul între revenirea economiei în România şi în ţările din ECE poate afecta investitorii de portofoliu. “Pe partea negativă, România este în urmă faţă de restul ţărilor din Europa Centrală şi de Est (ECE) pentru că înregistrăm în continuare scădere economică. În primul şi în al doilea trimestru din 2011 încă vom vedea câteva cifre negative, care schimbă destul de mult sentimentul investiţional. Deşi sunt lucruri pozitive în prima lună a acestui an atât pe plan local, cât şi pe plan internaţional, acest decalaj poate afecta negativ perspectiva investitorilor”, a menţionat Rozalia Pal. Guvernul mizează pe dublarea volumului de investiţii străine în următorii trei ani, la 5,8 miliarde de euro, dar intenţionează ca în acelaşi interval să reducă la jumătate plafonul garanţiilor de stat care pot fi emise de Ministerul Finanţelor şi autorităţile locale, pentru a diminua riscul bugetar. Proiectul programului de convergenţă pentru perioada 2011- 2014, document obţinut de MEDIAFAX şi pe care Executivul urmează să îl transmită Comisiei Europene, relevă că Guvernul se aşteaptă ca în acest interval valoarea investiţiilor străine să crească de la 3,6 miliarde de euro (2,8% din PIB) la 5,8 miliarde de euro (3,3% din PIB).
  • 15. CONCLUZII Aderarea la Uniunea Europeană a adus o îmbunătăţire a mediului de afaceri românesc, îmbunătăţire care a început să se facă simţită în ceea ce priveşte un cadru legislativ mai stabil şi existenţa unor practici de afaceri mai transparente. Au fost deja eliminate sau sunt în curs de eliminare barierele în calea liberei circulaţii a serviciilor şi a mărfurilor. Un cadru legislativ comun furnizat de Piaţa Unică va creşte eficienţa generală a economiei româneşti prin îmbunătăţirea alocării resurselor, creşterea gradului de specializare şi încurajarea concurenţei. În condiţiile îmbunătăţirii mediului de afaceri, România este deja o ţintă atractivă pentru investiţiile străine. La aceasta va contribui în continuare şi statutul de economie de piaţă funcţională obţinut de România. Atragerea unui volum mare de investiţii străine va asigura rapid şi direct accesul la management eficient, la tehnologii moderne, precum şi la noi segmente de piaţă.