1. APA

2. Apa
 Apa este un constituent fundamental si indispensabil organsimului uman.Modificarile mici produc
tulburari grave iar insuficienta aportului de apa este mult mai putin tolerata decat carenta in alte
elemente.Apa poate avea o mare influenta asupra starii de sanatate a organismului uman.Sunt teorii
care afirma ca succesul civilizatiei moderne se trage in principal din revolutia industriala ci mai mult
din redescoperirea igienei.
 Apa nu apare in natura in forma pura, ci are mai multe saruri dizolvate si mai multe
substante.Desigur proportia variaza mult intre apele dulci si cele sarate oceanice sau din lacurile
sarate.

3.  Astfel, în ea găsim cationi:
 -
calciu, magneziu, sodiu, potasiu, aluminiu, fier, mangan, titan, crom, nichel, cupru, staniu, p
lumb, zinc, cobalt, arsen, seleniu, cadmiu, sronţiu, bariu, litiu, beriliu etc. ; -anioni :
fluor, azotat, brom, fosfat, bor, iod, cian, sulfat, carbonat, bicarbonat, hidroxil, azotit etc. ;
 -substanţe neionice: silice, substanţe uleioase, petroliere, grase, fenoli, detergenţi, gaze
dizolvate (oxigen, dioxid de carbon, azot, în cantităţi mai mici şi metan, oxizi de
azot, amoniac, hidrogen sulfurat, radon etc.) precum şi microfloră şi faună, care va fi descrisă l
acapitolul "Apa şi Biosfera".

4.  Apele reziduale provenind din locuinte, din industrie si agricultura ajung inca in proportie mare
in apele lacurilor si ale raurilor. Aceste ape poluate contin substante care favorizeaza dezvoltarea
bacterilor. Aceste bacterii consuma cantitati immense de oxigen dizolvat in apa si in felul acesta
pune in pericol viata animalelor si plantelor. Apele reziduale contin de asemenea produse
industriale toxice, cum sunt plumbul si mercurul.De asemanea ingrasamintele, folosite mult in
agricultura, ajung in apele raurilor, purtate de apa ploii.Aceste ingrasaminte contin nitrati si
polueaza apele subterane

5.  Nitraţii (NO3-) pot constitui o problemă majoră, concentraţia lor în apa potabilă
peste limitele admise fiind frecventă la noi în ţară. În legume, nitraţii sunt
puternic concentraţi. Azotaţii sunt propriu-zis nocivi numai la concentraţii foarte
mari, ce rareori sunt atinse în apă. Nocivi sunt în fapt nitriţii ce rezultă din nitraţi
în anumite condiţii, în organism dar şi abiotic în rezervoare şi ţevi zincate, unde
nitraţii sunt reduşi la nitriţi generând o toxicitate secundară a nitraţilor.
 Arsenul (As) a fost semnalat în apă în concentraţii uneori semnificativ
peste normele admise. As este mai toxic în formă trivalentă decât în stare
pentavalentă şi în compuşi anorganici decât în formă organică. În forma metalică
e puţin toxic. Are şi un rol biologic în organism, de aceea nici absenţa totală nu e
dezirabilă. El poate da intoxicaţii acute sau hiperkeratoză, hiperpigmentaţie şi
cancer al pielii. Intoxicaţii colective s-au semnalat în Taiwan, Argentina şi Chile, în
special în zone cu activitate vulcanică, şi în Mexic şi Japonia din cauza
contaminării cu ape industriale cu arsenic.
 Seleniul (Se) este prezent uneori în concentraţii crescute în anumite surse
de apă. Este element esenţial pentru om, necesarul fiind de 0,05 - 0,2 mg / zi.
Deficitul afectează sănătatea (de exemplu boala Keshan). În doze excesive produce
afecţiuni dermatologice, gastroduodenale, respiratorii etc. Seleniul poate fi foarte
toxic pentru plante. El reduce toxicitatea pentru animale a mercurului şi
arsenului, iar la rândul său e mai puţin toxic în prezenţa zincului.
 Cuprul (Cu) în concentraţii prea ridicate în apă e toxic. A făcut victime
omeneşti în Germania. El nu se bioacumulează în organismul uman. Poate
proveni din ţevile de cupru, care sunt atacate de apele moi sau acide.

6.  Cadmiul (Cd) a generat boala Itai-Itai, care a făcut în Toyama
(Japonia) peste 200 de victime. Limitele admise se depăşesc frecvent.
Bioacumularea este puternică. Organul afectat în principal la om este
rinichiul. O sursă de contaminare a apei sunt ţevile de zinc în care se
găseşte ca impuritate cadmiu. Este şi el suspectat pentru posibile efecte
cancerigene.
 Mercurul (Hg) anorganic se absoarbe puţin din apă, dar poate fi
metilat de bacterii, iar metil-mercurul se absoarbe în proporţie de 95%
. Ca şi alte metale grele, mercurul se acumulează în organism şi poate fi
absorbit pe cale hidrică indirect, prin consumul de peşte şi alte
produse. Printre altele, Hg generează grave efecte asupra nou-
născutului, fiind celebru cazul Minamata (Japonia). De asemenea a
rămas de tristă amintire dezastrul din 1972 din Irak, unde circa 500.000
oameni au rămas cu sechele pe viaţă pentru că în loc să-l semene au
mâncat grâul de sămânţă tratat cu fungicide pe bază de mercur.
 Plumbul (Pb) este frecvent întâlnit printre poluanţi şi poate
genera intoxicaţii mai ales cronice - saturnism, din cauza fenomenului
de bioacumulare. OMS recomandă neadmiterea vreunei cantităţi
pentru copii sau gravide. Multe conducte de apă mai sunt încă din
plumb

7.  Cianurile (CN-) sunt săruri ale acidului cianhidric. ŞI acidul şi sărurile sale
(cianurile , mai ales cele de sodiu, potasiu...) sunt deosebit de toxice pentru om
şi animale. Acţiunea este acută, prin blocarea respiraţiei la nivel
biochimic, celular. Doza letală pentru om este de 0,57 - 1 mg / kilogram corp.
Pentru peşti concentraţia letală în apă se estimează la 0,05 mg / litru ion cian.
În cazul cianurilor nu există bioacumulare şi nu sunt dovezi clare despre o
eventuală toxicitate cronică.
 Aluminiul (Al) în cantitate crescută este toxic pentru sistemul nervos
central. În organismul uman există circa 300 mg aluminiu. Rolul şi
metabolismul lui nu este complet cunoscut. În mod normal e puţin solubil, dar
la pH foarte acid sau alcalin solubilitatea creşte puternic. Biodisponibilitatea e
influenţată şi de prezenţa altor substanţe.
 Nichelul (Ni) se pare că are şi el rol biologic, dar în cantităţi mai mari
este toxic. Sărurile de nichel pot provoca alergii şi chiar cancer.
 Azbestul este un grup de minerale de silicaţi cu structură
filamentară, care se folosesc la realizat materiale rezistente la foc şi căldură şi
foi şi conducte de azbociment, multe folosite pentru apă. În foarte multe ţări
este interzisă utilizarea azbestului, deoarece fibrele de azbest sunt cancerigene.
Ajunge în apă din mineralele de pe sol şi subsol, din poluări diverse şi din
conductele de azbociment dacă apa are duritate redusă, fapt ce a determinat
renunţarea la utilizarea de conducte de azbociment pentru apa potabilă.
 Pentru elemente cum sunt Ba, Be, Ni, Ag, etc. OMS(organizatia
mondiala a sanatatii) nu consideră necesară stabilirea unor limite.

8.  Poluanţii organici din apă sunt de o enormă diversitate, în concordanţă cu spectaculoasa
înmulţire a spectrului de substanţe sintetizate de industria actuală. Există peste 10.000.000 de
substanţe chimice, din care peste 100.000 se comercializează şi deci au răspândire tot mai largă. Din
punct de vedere al toxicităţii doar circa 3500 sunt studiate relativ complet, din care 600 au fost
declarate ca prezentând risc pentru sănătatea omului. Există şi compuşi toxici organici
naturali, cum sunt toxinele cianobacteriilor, ce pot fi hepatotoxice, neurotoxice sau iritante
cutanate etc. şi care au fost găsite chiar şi în conducte de alimentare cu apă potabilă!

9.  In lupta pentru competivitate şi rentabilitate, agricultura a devenit un factor major
distructiv şi de poluare a mediului datorită practicilor agricole intensive şi agresive, a
supermecanizării şi superchimizării. Poluarea apei şi solului cu o multitudine de agenţi poluaţti, de la
nutrienţi şi pesticide pană la metale grele şi produse petroliere, proveniţi din agricultură, afectează
grav sănatatea oamenilor şi distrug ecosisteme intregi. Aceast aspect nefast al agriculturii din zilele
noastre este accentuat şi de riscurile pe care le induc chiar produsele agricole asupra sănătaţii
oamenilor avind in vedere că o parte din aceşti agenţi poluanţi trec in alimente.
 Pesticidele sunt mijloace chimice de protecţia plantelor, obţinute prin formularea şi
condiţionarea unui (unor) ingredint(e) biologic active. Cu foarte puţine excepţii (ca de ex. regulatorii
de creştere vegetală, folosiţi pentru controlul creşterii plantelor, sau produsele care acţionează prin
activărea rezistenţei manisfestate sistemic in plante, şi care sunt un fel de vaccinuri pentru plante)
ingredientele active biologic sunt ingrediente toxice.
 In categoria pesticidelor sunt incluse şi urmatoarele categorii de substanţe: regulatorii
de creştere, defolianţii, desicanţii, activatorii rezistenţei manifestate sistemic, substanţele de curăţire
ale legumelor şi fructelor, substanţele aplicate pentru a preveni căderea fructelor, ca şi substanţele
aplicate nainte sau după recoltare pentru combaterea dăunătorilor care acţionează n timpul
depozitării şi transportării recoltei.
 Este o practică generalizată in exploataţiile agricole, dar greşită, de a se elimina in
mod voluntar deşeuri şi resturi de pesticide in şanţuri, canale, ape de suprafaţă sau pe
terenurile agricole.

11.  Omul, voluntar sau involuntar polueaza resursele de apa nestiind insa ca aceste acte de
iresponsabilitate ii poate afecta grav sanatatea, ba chiar mai mult il poate costa chiar viata!!
 -O statistică americană pe 60 de ani (1920-1980) indică 1405 epidemii hidrice, din care
5 cu peste 10.000 cazuri, 5 între 5-10.000 cazuri, 9 între 3.5000 cazuri, 31 între 1-3000 cazuri, 39
între 500-1000 cazuri, 44 cu 300-500 cazuri, restul cu sub 300 de cazuri / epidemie. Din aceste
1405 epidemii, 603 au survenit în sisteme comunitare, 500 în sisteme non-comunitare şi 302
în sisteme individuale. Spectrul de boli a cuprins zeci de afecţiuni diferite. Germania a
înregistrat multe epidemii hidrice, unele de mare amploare cum este cea din 1882 de la
Hamburg care a făcut 8500 de morţi....
 Apa este cel mai important aliment. Nu poate fi înlocuit!!
 Protejati resursele mondiale de apa numai asa ne putem asigura
viitorul!!