Manual de seductie

2
Cuprins
Introducere: ......................................................4
Capitolul 1: Inceputul ..........................................8
Capitolul 2: Îndeajuns de b!rbat ..........................16
Capitolul 3: Maestrul .........................................39
Capitolul 4: Totul despre tine ..............................48
Capitolul 5: Mentor într-ale progresului .................95
Capitolul 6: Cum s! determini orice fat! s! fac!
orice ...............................................................103
Capitolul 7: Cum s! faci cuno"ti orice fata,
oriunde ...........................................................189
Capitoul 8: Întreb!ri care cuceresc......................206
Capitolul 9: Cum s!-#i revii în urma desp!r#irii de orice
fat!.................................................................228
Capitolul 10: Totul despre ea ............................ 238
Capitolul 11: Limbajul trupului .......................... 277
Capitolul 12: Tabloul complet ........................... 303
Capitolul 13: Decalogul damelor ........................ 310
Cuvânt de final .............................................. 321
Manualul De Seductie Juan.ro

3
Dedic aceast! carte
tuturor b!rba!ilor care
nu au crezut c!
vor putea cuceri o fat!
...pân! acum.

4
Introducere
Felicit!ri!
V! afla$i în fa$a ghidului perfect de cucerire a
fetelor, dup! cum reiese din titlu. Afirma$ia, de%i poate
p!rea exagerat!, sunt con%tient, este totu%i adev!rat!.
Aceast! carte v! va dezv!lui tactici secrete de a
în$elege %i influen$a fetele oricând, mai exact v! va
o f e r i c h e i a d e a c c e s î n l u m e a a c e s t e i c r e a t u r i
fascinante, frumoase care este fata %i v! va înv!$a cum
s!-i influen$a$i modul de gândire %i ac$iune.
Dac! %i voi, c! %i mine, credea$i c! nu ave$i nici o
%ans! s! o cuceri$i pe fata superb! pe care o dori$i din
tot sufletul, mai gândi$i-v!! Când ve$i st!pâni %i pune în
aplicare tehnicile %i tacticile psihologice din aceast!
carte, ve$i putea cuceri fete pe care nici nu visa$i
vreodat! c! le ve$i cuceri.
Ve$i fi unul dintre cei mai c!uta$i burlaci, iar
prietenii v! vor admira capacitatea de a atrage fetele %i
de a le determina s! fac! lucruri într-un fel în care al$i
b!rba$i nu vor fi în stare.

5
De fapt ve$i în$elege uimitor de bine universul unei
fete. Mai mult, v! ve$i în$elege uimitor de bine propria
persoan!; ve$i deveni b!rbatul cu toate calit!$ile
necesare pentru a cuceri o fat!, b!rbatul care exista
deja în!untrul dumneavoastr! a%teptând metodele,
tacticile %i secretele pentru a-%i dezl!n$ui talentele în
arta cuceririi.
Cei cu probleme în sfera seduc$iei nu vor mai
trebui s! sufere respingeri dup! respingeri. Aceast!
carte a fost conceput! s! ajute orice b!rbat; fie c! v!
considera$i un Casanova sau tocmai opusul, ave$i aici
metode concrete care v! vor ad!uga noi cuceriri la CV-
ul sentimental.
Aceast! carte este un ghid pas cu pas, în detaliu,
exact despre cum s! cucere"ti orice fat!, oricând %i,
în timp, înv!$aturile din aceast! carte vor deveni o a
dou! natur! %i ve$i deveni în cele din urm! competent
în mod involuntar. Ve$i fi capabil s! folosi$i metodele %i
tacticile psihologice din aceast! carte în avantajul
dumneavoastr!, cu orice fat!, oriunde, oricând, cu
u%urin$!.
În ceea ce m! prive%te, pe lâng! transformarea
propriei vie$i sentimentale %i succesul spectaculos la

6
fete, am preg!tit mul$i prieteni, rude, colegi %i
cunoscu$i s! fac! la fel, atât b!rba$i, cât %i femei.
Pentru a captura esen$a acestei c!r$i inovatoare, a
acestui cadou unic pe care îl fac b!rbatului singur, vom
spune c! privim cucerirea femeilor ca pe o art!, o
%tiin$!, dac! vre$i.
Înainte de a aborda metodele acestei c!r$i, vreau
s! spun c! eu apreciez, respect "i ador femeile %i în
mare parte aceast! carte a fost inspirat! din %i a fost
conceput! pentru a înv!$a %i în$elege mai multe despre
captivanta dar derutanta femeie. Inten$ia "Manualului
De Seductie" nu este aceea de a degrada femeile sau de
a sugera c! ele pot fi manipulate, ci aceea de a oferi un
rezumat util al legilor psihologice care influen$eaz!
fiecare fat! %i pe parcursul acestei c!r$i sunte$i înv!$a$i
s! aduce$i la suprafa$! nevoile %i dorin$ele ascunse ale
femeilor.
Aceast! carte a fost conceput! deci pentru a v!
ajuta s! ob$ine$i acea prim! întâlnire, acel prim s!rut %i
poate %i mai mult de la fata visurilor dumneavoastr!.
Poate aceast! carte este foarte folositoare în m!sura în
care v! d! %ansa s! cunoa%te$i o fat! pe care în mod

7
normal nu a$i fi abordat-o; dup! cum %ti$i, uneori e
nevoie de foarte pu$in pentru a începe o rela$ie.
„Manualul De S eductie” este dedicat tuturor
b!rba#ilor %i tinerilor care se chinuie într-unul din cele
mai importante domenii din via$!, tuturor tipilor care
poate nu arat! foarte bine, au fost judeca$i aspru %i nu
au cucerit fata visurilor...pân! acum.
Deci abia a%tept s! pornim împreun! în aceast!
aventur! incitant! care v! va duce într-o lume a
posibilit!$ilor mult peste a%tept!rile voastre.
Deci mame %i ta$i, încuia$i-v! fiicele, c!ci un alt
student în arta seduc#iei este pe punctul de a absolvi
Magna cum Laude! Câte cuno%tin$e, încredere %i putere
ve$i avea!

8
Capitolul 1:
Începutul
Înainte de a intra propriu
zis în datele problemei, v! voi
spune o poveste despre un
b!iat, un tân!r care î%i dorea
f o a r t e m u l t d r a g o s t e % i
afec$iune din partea sexului
opus, mai mult afec$iune decât
dragoste. Acest b!iat tocmai
î % i î n c e p e a c ! l ! t o r i a î n
necunoscuta %i foarte derutanta lume a fetelor. Avea 15
ani, nu avea studii, f!cea numai probleme %i se cam
ab!tuse de la calea cea buna - ca s! folosim o expresie
blând!, deci v! pute$i imagina c! mai avea mult pân!
s! în$eleag! fetele %i avea %i mai mult pân! s! fac!
cuno%tin$! cu vreuna.
Acest tân!r f!cea adeseori tot ce-i st!tea în
pu$in$! ca s! fac! cuno%tin$! cu vreo fat! %i spunea
„Bun!!” sau „Salut, frumoaso!” aproape tuturor fetelor
pe care punea ochii, dar gestul lui prietenos era de cele
mai multe ori întâmpinat cu râsete, câte un „da, vezi s!
nu!” sau „hai, dispari!”, %i asta într-o zi bun!!

9
Acest tân!r derutat st!tea de multe ori noaptea
pân! târziu plângând %i întrebându-se ce îi lipsea, de ce
ziceau „ele” despre el c! ar fi prea „urât” sau prea
„prost” ca s! vorbeasc! cu el. Pe scurt, se sim$ea
pierdut - chiar era, dar cumva, pe undeva el %tia c!
toate astea se vor schimba.
&i-a amintit cuvintele tat!lui s!u %i ele i-au dat
speran$!: „B!iete, trebuie s! fii b!rbat ca s! po$i
plânge!” S! fi devenit oare deja b!rbat, se întreba
b!iatul? A%a c! a perseverat încercând s! cucereasc!
vreo fat!, dar primea refuzuri peste refuzuri, ori a%a
credea el.
Situa$ia a devenit insuportabil! într-o prim!var!,
când mai erau câteva zile pân! la balul de sfâr"it de an
%i b!iatul era disperat dup! o partener! cu care s!
mearg! la bal. Când a auzit c! Oana, cea mai frumoas!
fat! din vecini nu avea înc! un partener, %i-a zis c! asta
este marea lui %ans!, asta i-ar risipi tot ghinionul de
pân! acum. A%a c! a pl!nuit s-o invite la bal.
Diminea$! s-a trezit emo$ionat, alerg! prin cas! %i-
%i îmbra$i%! mama, lucru care nu-i st!tea în fire, apoi
s-a sp!lat pe din$i, s-a piept!nat, %i-a pus ochelarii, a

10
zâmbit cât putea el de frumos %i a ie%it glon$ pe u%!
pân! la "coal!, s-o invite pe fat!.
Sosise clipa cea mare; ajunsese cu 20 de minute
mai devreme. Erau acolo to$i prietenii lui (cei 2
prieteni, mai exact) %i toat! lumea de la %coala lui
parc!, a%a de mult! lume era, î%i spuse b!iatul
c!utând-o din ochi pe frumoasa Oana de-a lungul
holului aglomerat. O z!ri brusc, r!pitor de frumoas!,
îndreptându-se spre grupul ei mare de prieteni de lang!
sc!ri, locul unde st!teau de obicei.
„Acum e momentul” î%i zise b!iatul, „asta e marea
mea %ans!”. &tia c! fata v! fi acolo, se interesase %i,
de%i avea mai mult tupeu decât minte %i mai multe
co%uri decât realism, î%i trase umerii în spate, ridic!
b!rbia %i, cu dreptul înainte, o porni c!tre acel înger.
Cei doi prieteni ai lui îl încurajau, iar majoritatea
râdeau %i se uitau cu groaz! la el întrebându-se ce
naiba avea de gând, dar el o pornise în mica lui misiune
de erou. B!iatul !sta %tia exact ce vroia, habar nu avea
cum v! ob$ine ce dorea, dar în mod clar avea de gând
s!-%i încerce norocul.
Ajunse lâng! ea, în spatele ei %i prietenele ei
începur! s! chicoteasc! cu r!utate %i s! %u%oteasc!

11
spre Oana, anun$ând-o de prezen$a curajosului tân!r
din spatele ei.
El a%tept! o reac$ie din partea ei %i în cele din
urm!, în lipsa unei reac$ii, lu! taurul de coarne %i o
b!tu pe um!r pe frumoasa Oana cu bucle negre.
Aceasta se întoarse în$epat! %i îi spuse condescendent!
b!iatului: „Ce vrei?”
B!iatul î%i pierdu curajul pentru o clip! %i se
întoarse spre prietenii care îi zâmbeau încurajator
f!cându-i cu mâna. S-a întors spre frumoasa brunet!,
%i-a dres glasul %i, bâlbâindu-se, i-a zis: „Aaa, %tii
Oana, nu vreau s! par prea îndr!zne$, dar %tii, m!
gândeam....Adic!, eu nu am cu cine s! merg la bal %i
am auzit c! nici tu n-ai %i... m! gândeam c! a% putea
s! merg cu tine.”
Fata t!cu câteva clipe. B!iatul începuse deja s!
transpire, fata începu s! râd! %i b!iatul zâmbi, pentru
c! !sta era un r!spuns mai bun decât cele cu care era
obi%nuit. Dar fata râdea din ce în ce mai tare %i, o dat!
cu ea, râdeau %i prietenele ei %i cam toat! lumea din
jur, ori cel pu$in a%a i se p!rea lui.

12
Râsul se opri %i b!iatul întreb! „Deci, s! în$eleg c!
r!s p u n s u l e n e g a t i v ? ”, i a r fa t a s e m i l o s t i v i s!- i
r!spund!: „E negativ, e nu %i nu %i nu !”, la care
b!iatului îi pic! capul în piept %i i se pleo%tir! umerii
mai devreme $an$o%i.
Dar Oana nu terminase înc! %i începu o tirad! de
genul: „Nici moart! n-a% ie%i s! m! vad! lumea cu tine!
E%ti sl!b!nog, e%ti urât %i ar!$i ca un tocilar!”. B!iatul
ar!ta ca un boxer care luase o b!taie crâncen!.
Nu se sim$ise atât de umilit niciodat! pân! acum,
sim$ea c! ajunsese ultimul om. Nu s-a dus la %coal! o
s!pt!mân!, plângea nop$ile pân! târziu, îi era r!u tot
timpul %i nici la bal nu s-a dus. B!iatul n-a în$eles c!
episodul !sta era o lec$ie, dar în$elege asta acum %i,
dac! n-a$i ghicit deja, b!iatul eram eu.
Cam asta este via$a mea sentimental!, e%ecuri %i
refuzuri unele dup! altele: am avut parte de palme,
vorbe dure %i mi s-a spus „nu” în peste o mie de feluri.
A%a c! acum sunt în postura de a v! înv!$a ceva de
care sunt extrem de sigur, anume cum s! cucere%ti o
fat!, oricând. Dac! v! întreba$i cum se poate a%a ceva
%i v! spune$i c! sun! prea frumos ca s! fie adev!rat,
v! propun s! ne ocup!m întâi de partea în care ar!t!m

13
cum se poate, apoi ve$i în$elege c! totul este cât se
poate de real.
În ceea ce m! prive%te, se poate %i s-a putut
pentru c! de mult prea mult timp f!ceam lucrurile
gre%it %i, de%i eram de râsul tuturor, mie nu mi se mai
p!rea amuzant deloc. Salvarea mea %i lucrul care face
c! aceast! carte s! fie credibil! este faptul c! am
înv!$at din propriile gre%eli. Simplu, dar adev!rat.
Re$ine$i ca pe m!sur! ce ve$i parcurge cartea de fa$! %i
îi ve$i studia %i pune în aplicare principiile, ve$i înv!$a
un principiu simplu, acela conform c!ruia o gre%eal! din
care înve$i ceva nu este gre%eal!, dar dac! faci aceea%i
gre%eal! de dou! ori, atunci asta se cheam! prostie. &i
s! nu face$i gre%eala pe care am f!cut-o eu, crezand c!
prostia este o virtute!
Cum am schimbat situa$ia de la a nu avea
niciodat! o prieten!, pân! la a putea cuceri orice fat!
oricând? Cu ajutorul a dou! metode, prima fiind
descris! pe scurt în capitolul 3, a doua fiind chiar
lungul proces pe parcursul c!ruia am f!cut gre%eal!
dup! gre%eal! - aproape toate gre%elile posibile - %i m-
am întâlnit cu toate tipurile de fete %i de situa$ii %i am
înv!$at din ele. Ideea este c!, dac! faci gre%eli dar e%ti
o persoan! inteligent!, realizezi c! astfel înve$i; la fel

14
%i eu: a%a am început s! m! „de%tept”, încet dar sigur
am început s! m! schimb, s! judec mai pu$in %i s!
observ mai mult, s! ascult mai mult %i s! vorbesc mai
pu$in.
Am început s! m! adaptez la reac$iile pe care le
primeam, mi-am schimbat comportamentul %i rezultatele
au fost diferite, am devenit foarte receptiv %i am
început s! în$eleg c! sunt lucruri pe care le faci %i
lucruri pe care nu le po$i face când vine vorba de fete,
am în$eles c! exist! ni%te re$ete sigure pentru succes %i
altele pentru e%ec.
Astfel, nu v! cer s! renun$a$i la propria gândire %i
s! adopta$i modul meu de a gândi, pentru c! sunt multe
lucuri pe care eu nu le %tiu, dar dac! %tiu ceva foarte
bine, acel lucru este s! cuceresc femei. Ce v! cer îns!
este s! fi$i deschi%i, s! cânt!ri$i cu aten$ie ceea ce v!
spune aceast! carte %i s! fi$i în general deschi%i la
sugestii. Cu alte cuvinte cartea de fa$! nu poate decât
s! v! îmbun!t!$easc! situa$ia în materie de rela$ii sau
s! v! sporeasc! nivelul de cuno%tin$e în acest domeniu.
Nu trebuie decât s! înv!$a$i ce este în aceste
pagini, s! adapta$i tehnicile %i metodele la propria
voastr! personalitate %i la propriul stil %i nu ve$i mai fi

15
singur mult! vreme. Aceasta nu este o carte care s! v!
schimbe, ci mai degraba o carte care s! scoat! la iveal!
ceea ce ave$i mai bun în voi. Sunte$i minuna$i a%a cum
sunte$i, altfel n-a$i fi rezistat pân! acum, a%a c! voi
încerca numai s! v! %lefuiesc pu$in pentru a avea toate
%ansele s! reu%i$i. Ideea este c! po#i s! cucere"ti
orice fat! dore"ti, a%a c! ia cartea în ambele mâini
%i, cu mintea deschis! %i cu entuziasm, s! ie%im la
ag!$at!
Puncte cheie de re$inut:
• Ca s! ajungi departe porne%ti de jos
• To$i câ%tig!torii pierd în prealabil
• To$i cei care sunt în fa$! au fost cândva în spate
• Înfrângerile de moment ascund victorii mari
• Înva$! din gre%elile tale

16
Capitolul 2: Îndeajuns
de b!rbat
Încredere "i curaj
Când eram adolescent nu prea
m! puteam lauda cu nimic, în
compara$ie cu palmaresul de
cuceritor pe care îl am acum,
îns! aveam Încredere %i Curaj %i
a s t a r e i e s e p r o b a b i l % i d i n
paginile prezentei c!r$i.
Aveam un Curaj care sfida limitele ra$iunii %i pân!
%i în fa$a obstacolelor aveam Încredere, nu de la
început, dar a crescut din Curajul cu care m! ridicam de
fiecare dat! dup! ce eram doborât. &tiam c! dac!
perseveram în situa$iile cele mai dificile, cea mai
frumoas! creatur! din lume - femeia, m! v! lasa s!
intru în lumea ei; %tiam c!, într-o zi o s! am parte de
fete %i a%a a %i fost.
Întâlnirile cu fete peste a%tept!rile mele de
frumoase au început ini$ial într-un tempo lent, apoi, pe
m!sur! ce descopeream legile Atrac$iei, aveam din ce în

17
ce mai multe întâlniri. Întotdeauna trebuie s! ai
încredere %i curaj. Îmi amintesc de o întâlnire în care
am intrat în vorb! cu o fat! numai pentru c! am avut
curaj, %i fata nu era obi%nuit!, ci era o tip! absolut
senza$ional!!
Era o zi superb! %i eram la mare la plaj! cu
prietenii. Ne distram de minune în ap! jucând tot felul
de jocuri, apoi ne-am hotarât s! st!m s! ne bronz!m %i
„s! admir!m peisajul”, ca s! spun a%a.
Cum st!team întin%i pe prosoapele noastre de
plaj!, apare o danez! superb!. Ap!ruse din senin %i
mergea sigur! de sine %i con%tient! de frumuse$ea %i
înzestr!rile ei. Se mi%ca de parc! toat! suflarea de pe
plaj! era cu ochii pe ea, ceea ce era adev!rat, %i se
vedea c! f!cuse asta de multe ori.
Noi eram ca hipnotiza$i, de parc! eram în trans! %i
ne uitam mu$i de uimire la frumoasa care ne vr!jise.
Am zis c! ne-a pus Dumnezeu mâna în cap când tipa s-a
a%ezat lâng! noi, dar surpriza cea mare a venit când
tipa, %tiindu-se privit!, "i-a scos sutienul. Dup! cum
v! imagina$i, ne-au cam ie%it ochii din orbite %i sangele
a început s! se îndrepte spre anumite p!r$i ale
corpului.

18
Prietenii mei au început s! vorbeasc! despre cum
ar fi s! ai a%a o prieten!, spunând c! numai în vise ar
putea fi a%a ceva posibil, a%a c! eu le-am propus s!
mearg! unul dintre ei %i s! o salute. Au râs to$i %i mi-
au zis c! sunt nebun, i-am întrebat de ce %i ei mi-au zis
c! una ca ea nu s-ar uita niciodat! la unii c! noi.
(Vorbe%te în numele t!u, colegu’!, mi-am zis eu în
gând).
Apoi prietenul meu Mihai a propus s! m! duc eu %i
s! o salut. Am acceptat provocarea pentru c!, la cei 18
pe care îi aveam atunci, avusesem parte de refuzuri %i
nu vedeam un alt refuz ca pe o tragedie.
M-am ridicat %i m-am îndreptat c!tre frumoasa
d a n e z ! p e j u m ! t a t e g o a l ! ; m e r g e a m c a l m , c u
încredere , concentrat %i aveam un plan, acela de a o
saluta. Nu era cine %tie ce plan, dar am încercat oricum.
Am ajuns la ea, am îngenuncheat %i am spus
„Bun!!”. S-a ridicat %i maaaama ce priveli%te! I-am spus
într-o maniera deschis!, prietenoas! „Bun!! Iart!-m! c!
te deranjez, dar cred c! e%ti frumoas! %i, dac! e%ti %i
dragu$! pe cât e%ti de frumoas!, cred c! a% vrea s! te
cunosc mai bine.” (m! miram %i eu de unde o scosesem,

19
pentru c! suna al naibii de bine!) - în momentele acelea
încercam s! m! uit în ochii ei %i nu mai jos. A r!spuns
cu un zâmbet larg %i mi-a spus „Ce dr!gu$, sigur c! da!”
Am cerut permisiunea înainte s! m! a%ez %i am stat de
vorba cu ea vreo 20 de minute %i înainte s! plec îmi
povestise toat! povestea vie$ii ei (a%a %tiu c! era
danez!), îmi d!duse num!rul de telefon %i ne d!dusem
deja întâlnire.
La întoarcere, prietenii au zis c! sunt cel mai
feroce mascul în via$! (%i v! spun eu sigur c! nu sunt),
pur %i simplu nu le venea s! cread! c! am avut curajul
s! m! duc %i s!-i spun „Bun!!” (vom vorbi mai pe larg
despre saluturi într-un capitol ulterior).
Dupa acest episod m-am întrebat ce se întâmplase,
eram mai frumos decât prietenii mei? - nu, de fapt ei
erau mai ar!to%i decât mine. Eram mai amuzant %i mai
fascinant? - din nou, nu prea, sau poate foarte pu$in, %i
atunci m! întrebam ce m! deosebise de ceilal$i, cum de
m! preferase pe mine?
R!spunsul este Curajul. Pur %i simplu mi-am l!sat
ego-ul la o parte %i mi-am încercat norocul, %tiind c! nu
am decât de câ%tigat din acea experien$! - %i chiar am
câ%tigat, dar fiind un gentleman, nu v! voi spune mai

20
multe detalii. S! spunem doar c! dup! aceea m-am
sim$it pu$in danez %i eu :)
V! pot spune cum aceasta calitate, acest atribut
numit curaj mi-a facilitat întâlniri nu numai cu fete
inaccesibile pân! atunci, dar chiar %i cu tinere femei!
Femei tinere, frumoase îmi observau curajul %i eforturile
%i îmi dadeau posibilitatea s! le fac curte, tocmai
pentru c! vedeau c! am curaj.
&i m-am întrebat de ce nu f!ceau %i prietenii mei la
fel, ce-i împiedica? De ce nu f!ceau %i ei ce f!ceam eu,
c! doar nu era greu? r!spunsul este unul singur: de
Fric!. Frica este în!untrul nostru al tuturor %i ne
împiedic! s! progres!m %i s! cucerim fata pe care o
dorim cu adev!rat.
De ce? De ce ne temem? Din experien$a mea %i
dup! cum vad eu lucrurile, ne temem de multe lucruri,
dar în topul lungii liste se afl! dou! lucruri de care ne
este cel mai fric!, în special când vine vorba de fete.
Aceste dou! lucruri sunt teama de respingere %i
teama c! nu e"ti de ajuns de b!rbat. Într-un capitol
ulterior vom aborda metode de dep!%ire a acestora %i
vom vorbi despre cum s! folosim teama în avantajul
nostru. Pentru moment s! recunoa%tem c! teama este

21
de fapt o unealt!, un radar - dac! dori$i - pentru ceea
ce trebuie f!cut, care se regleaz! pe frecven$a a ceea
ce trebuie s! facem. Teama î$i face o list! cu lucruri pe
c a r e t r e b u i e s! l e f a c i , a%a c! î n v!$! s!- i f i i
recunosc!tor %i urmeaz!-i judecata.
'in s! subliniez importan$a deosebit! a Încrederii
%i a Curajului. Dac! ai incredere %i curaj ajungi
departe pe drumul spre fata visurilor tale, dar ce
înseamn! asta mai exact? Ei bine, este vorba despre
capacitatea de a-$i încerca norocul; s! nu-$i fie fric! s!
ceri ceva ce î$i dore%ti, s! nu iei respingerile la modul
personal %i capacitatea de a ie%i din zona proprie de
confort %i siguran$! pentru a cuceri o fat!.
De exemplu, dac! lucrez în vânz!ri %i fac tot ce
trebuie pentru a vinde un produs, mai pu$in s! cer
acest lucru, care sunt %ansele mele de reu%it!? Dragul
meu frate mi-a demonstrat acest lucru în felul urm!tor:
„Fra$ioare, îmi dai te rog capsatorul de pe birou %i,
dac! tot e%ti acolo, d!-mi %i sticla cu ap!, stiloul,
portofelul %i dup! asta vino, te rog, %i stai în stânga
mea.” Eu am executat.
Apoi îmi spuse c! a intrat în posesia tuturor acelor
lucruri, capsator, sticla cu ap!, stilou, portofel numai

22
pentru c! le ceruse fratelui care acum st!tea în stânga
sa. Morala povestirii este c!, dac! vrei o fat! trebuie
s!-$i încerci norocul cu ea %i, cel pu$in s!-i ceri acest
lucru.
Gânditi-v!: dac! eu a% vrea s! vând o ma%in! cu
10000 de euro, ce %anse a% avea oare s! vin! cineva %i
s!-mi ofere 12000 pe ma%in!? Zero %anse! Aceea%i
regul! se aplic! %i în cazul fetelor: crede$i c! o s! v!
dea ca prin farmec num!rul de telefon, c! o s! apar! ca
din întâmplare la întâlnire sau c! o s! v! dea mai mult
decât a$i cerut? Bineîn$eles c! nu! Dac!-i vre$i num!rul
de telefon sau o întâlnire, cel pu$in trebuie s! i-o
cere$i.
Deci lec$ia num!rul unu este c!, în via$! $i se d!
numai dac! ceri, dar ai nevoie de Curaj s! ceri ceea ce
dore%ti. Vom aborda metodele %i tacticile de folosit
pentru succes garantat într-un capitol ulterior, iar în
capitolul urm!tor vorbim despre cum s!-$i faci un curaj
de nezdruncinat, a%a c! nu dispera$i!
Revin la mesajul meu ini$ial despre curaj: dac! nu
ai curaj, dac! nu ai îndr!zneala, n-o s! umbli dup! fete
%i n-o s! le ceri ceea ce vrei. Prin urmare, r!mâi numai
cu eul t!u fragil %i f!r! fat!. Aminti$i-v! c! evolu$ia %i

23
progresul se întâmpl! în necunoscut, deci momentele de
nesiguran$! %i de dificultate sunt de fapt pline de
posibilit!$i %i v! ajut! s! progresa$i, v! ajut! s!
cre%te$i în mai multe direc$ii, trebuie s! ave$i curaj
pentru a descoperi asta singuri.
Când ve$i în$elege cu adev!rat esen$a curajului %i
o ve$i aplica în via$a de zi cu zi, n-o s! v! vina s!
crede$i cât! încredere în sine o s! c!p!ta$i %i câte
lucruri bune vi se vor întâmpla, inclusiv întâlniri cu fete
frumoase. Prin urmare ie%i$i din zona proprie de confort
%i siguran$!, asuma$i-v! un risc calculat %i încerca$i-v!
norocul!
Asta este foarte important, întrucât din momentul
în care adopta$i aceast! tehnic! drept una de baz! a
modului de abordare, în mod sigur ve$i ajunge la orice
fat! dori$i, când dori$i. Crede$i-m! pe cuvânt. Merit! %i
nu ve$i regreta. E adev!rat când se spune c! dac! nu
ri%ti, nu câ%tigi.
• Înainte de toate, Încredere %i Curaj
• Fetele %i femeile sunt atrase de Încredere %i Curaj
• În via$! $i se d! numai dac! ceri

24
• Dac! o vrei, f! un pas în fata %i du-te dup! ea
• Nu lua respingerile la modul personal
• Înva$! s! î$i folose%ti frica, nu s! lup$i împotriva ei
Teama este un obstacol
Îmi amintesc ce mi s-a întâmplat prima dat! când
am f!cut dragoste, cât eram de emo$ionat pentru c!
fata era pu$in mai în vârst! decât mine. Eram în baie,
cu câteva minute înainte de actul propriu zis %i îmi era
îngrozitor de fric!. Nu %tiu de ce, poate pentru c! m!
gândeam c! n-o s! m! descurc, poate pentru c! m!
gândeam c! tipa o s! m! resping!, oricum îmi amintesc
foarte clar c! eram speriat de moarte.
Ar fi fost normal s! sar în sus de bucurie %i s! m!
reped în camer!, unde m! a%tepta ea. Dar nu, mi se
întâmpla tocmai opusul, eram foarte timorat, nesigur %i,
în retrospectiv!, poate a fost mai bine. În fine, am
înghi$it în sec, am tras aer adânc în piept, am strâns
pumnii %i m-am dus! Cred c!, în parte, a%a am înv!$at
s! privesc teama în mod pozitiv, precum %i urm!torul
adev!r.

25
Dac! $i-e team! de un lucru, nu faci decât s!-l
aduci asupra ta; dac! $i-e team! de respingere sau
dac! $i-e team! c! nu e%ti îndeajuns de b!rbat, atunci
chiar asta se va întâmpla. Teama este cea care ne
paralizeaz! pe to$i , dac! o l!s!m s! pun! st!pânire pe
noi %i ne împiedic! s! realiz!m orice ne dorim, dar în
special s! ajungem la fata pe care o dorim %i o
merit!m. Este un du%man comun, dup! cum ar spune
majoritatea oamenilor.
Întrebarea mea c!tre voi este urm!toarea: o s!
l!sa$i teama s! pun! st!pânire pe voi, sau o s! o
controla$i voi pe ea? Dac! nu v! ve$i st!pâni teama,
dac! nu ve$i în$elege c! e în avantajul vostru s! v!
folosi$i frica, nu s! lupta$i împotriva ei, v! ve$i distruge
via$a %i v! ve$i spulbera visele %i pute$i s! v! lua$i adio
de la fete.
Pentru a în$elege teama, dup! mine trebuie s!
analiz!m cele dou! mari temeri esen$iale, anume teama
de respingere %i teama c! nu e%ti de ajuns de b!rbat.
Acestea dou! par s! fie cele mai comune. Ulterior vom
vorbi despre cum s! le dep!%im, dar pân! atunci s!
vedem cum putem privi teama într-o perspectiv! diferit!
%i cum aceasta poate fi un inconvenient care pân! la
urm! se dovede%te a fi un lucru bun.

26
Teama nu-$i este du%man, î$i este de fapt aliat %i,
dac! în$elegi acest lucru, via$a ta se poate schimba
pentru totdeauna, la fel cum s-a schimbat %i via$a mea.
Toate lucrurile de care m-am temut în via$! au fost de
fapt lucruri importante pe care trebuia s! le înfrunt sau
s! le fac. &i teama întotdeauna m-a r!spl!tit cu ceva,
fie m-a înv!$at ceva, fie m-a determinat s! fac un pas
pe care trebuia s!-l fac, fie m-a adus mai aproape de
rezultatul dorit. La început nu mi-am dat seama, dar
teama lucra pentru mine, nu împotriva mea %i a trebuit
s! în$eleg asta pentru a vedea beneficiile sentimentului
de team!.
Am în$eles c! orice lucru de care m! temeam îmi
m!rginea serios via$a pentru c! îl vedeam ca pe un
lucru negativ %i îl l!sam s! m! controleze, gândindu-m!
c! era un semnal de avertisment ori un sentiment care
m! oprea de la a face vreo gre%eal!. Am descoperit c!
lucrurile st!teau tocmai invers când am luat hot!rârea
de a face tocmai lucrul de care m! temeam. De ce
nu? L!sând teama s! m! impiedice tot timpul nu
rezolvam nimic, a%a c! m-am gândit s! încerc %i altfel,
iar dac! nu mergea, puteam reveni la varianta ini$ial!
de abordare a lucrurilor.

27
Toate au început s! îmi mearg! din plin ca prin
minune %i asta numai pentru c! am ales s! privesc
lucrurile diferit %i s! m! folosesc de team!, nu s! lupt
împotriva ei. Acum privesc lucrurile de care m! tem ca
pe ni%te puncte din lista cu lucruri pe care trebuie s! le
fac; orice lucru de care-mi e fric!, trebuie s!-l fac,
întrucât este spre binele meu. Am în$eles repede c!,
folosind teama în avantajul meu, voi înv!$a, voi
progresa %i m! v! duce cu un pas mai aproape de ceea
ce-mi doream în via$!.
Am descoperit c! teama ac$ioneaz! ca un radar,
detectând lucrurile pe care trebuie s! le facem; în
special când vine vorba de fete, teama î$i spune când se
ive%te oportunitatea, dar este viclean! %i te întreab!
cam ce pre$ e%ti dispus s! pl!te%ti. Vei avea curajul s!
faci ce trebuie, sau o s! te retragi ca un melc în
cochilia lui cu mâna goal!? Teama va crea obstacole sau
oportunit!$i în calea ta; depinde de tine s! hot!r!%ti.
Ne este team! de femei dintr-un singur motiv: eul
nostru; sim$im c! suntem respin%i %i sim$im c! nu
suntem îndeajuns de b!rba$i pentru c! ne identific!m
cu trupurile %i personalit!$ile noastre %i ne tr!im vie$ile
ca ni%te ostateci ai eului. Eul este fragil, are nevoie
mereu de încuraj!ri %i poate fi d!râmat printr-o simpl!

28
remarc!. Pân! %i un str!in ne poate spune c! „nu
suntem buni de nimic” %i teama c! acesta s-ar putea s!
aiba dreptate porne%te din sentimentul de nesiguran$!
al eului.
Experimentând fie %i numai o singur! dat! ceea ce
în$elegem noi c! e respingere, ne poate face s! ne fie
team!, s! ne îndoim de noi în%ine. Cu toate astea, nu
tu, ci eul t!u poate fi judecat; tu nu po$i fi judecat,
numai eul t!u poate. Nu-$i tr!i via$a ca sclav al eului,
pentru c! eul este falsa ta personalitate; el este slab,
dar tu nu e%ti.
Pentru a preg!ti terenul de st!pânire a fricii %i
pentru a folosi teama în avantajul t!u, trebuie s!
în$elegi %i s! urmezi cele de mai jos.
• Con%tientizeaz! %i spune-$i zilnic c! nu e%ti acela%i cu
eul t!u
• Teama este un radar care detecteaz! oportunit!$ile %i
ceea ce trebuie s! faci
• St!pâne%te-$i teama, sau te va st!pâni ea pe tine

29
Fetelor le plac tipii care ac$ioneaz!
Sunt destui tipi care dau din gur! bine, unii chiar
foarte bine, problema fiind faptele, care r!mân mult în
urma vorbelor, dovedind c! ei sunt într-o stare de
iner$ie fizic!, cu alte cuvinte numai vorbe %i prea pu$ine
fapte. La o clasificare mai larg!, exist! dou! tipuri de
oameni: unii care pun accentul pe cuno%tin$e %i al$ii
care pun accentul pe ac$iune, pe fapte. Tu din care
categorie faci parte? Trebuie s! recunosc c! eu când
eram adolescent habar n-aveam ce f!ceam, dar de cele
mai multe ori treceam la fapte, ascultand de sfatul
tat!lui meu: „ nu trebuie s! reu%e%ti, trebuie numai s!
t r e c i l a fa p t e !”. Î n t o t d e a u n a î m i s p u n e a c â t d e
important este s! treci la fapte, cum vorbele f!r! fapte
nu fac doi bani, întrucât chiar dac! ai avea toate
cuno%tin$ele din lume, ele nu $i-ar fi de nici un folos
f!r! ac$iune.
Ve$i spune c! po$i $ine o prelegere sau po$i scrie o
carte despre asta, dar nu e a%a; pentru toate astea e
nevoie de ac$iune %i informa$iile "i cuno%tin$ele nu î$i
folosesc la nimic altceva decât s! te fac! o companie
pl!cut! pentru conversa$ii la cafea.

30
Când vine vorba s! o cucere%ti pe fata pe care o
dore%ti cu adev!rat, pe cea cu zâmbet simpatic %i mici
gesturi care te innebunesc parc!, ce %anse crezi c! ai
dac! inten$iile tale sunt foarte bune dar nu întreprinzi
nici o ac$iune? Trebuie s! ac$ionezi! (i când treci la
fapte, o vei face dintr-o postur! care degaj! încredere
%i curaj.
Fetelor nu le pas! de inten$iile tale, pe ele le
intereseaz! faptele %i îi r!spl!tesc pe tipii care
ac$ioneaz!, a%a stau lucrurile. Dac! nu-$i pl!te%ti
factura la electricitate, dar ai avut inten$ia s-o faci, va
avea oare compania furnizoare de electricitate mil! de
tine %i va în$elege oare faptul c! tu e%ti un om cinstit,
care a avut inten$ia s! pl!teasc! facturile? Bineîn$eles
c! nu! Ei, ca tot restul lumii %i toate fetele pe care ai
s! le întâlne%ti, sunt interesa$i de ceea ce faci, de
ac$iunile tale.
De ce nu trecem la fapte? Din nou, teama este în
capul listei de motive, urmat! de amânare din cauza
lipsei de încredere %i de o concentrare pe întregul
proces %i nu pe rezultat.
Unii nu trec la fapte pentru c! simt c! nu au
competen$a necesar! pentru asta %i nici nu au încredere

31
s! treac! la ac$iune, dar oare competen$a %i încrederea
nu sunt unul %i acela%i lucru? Da %i nu; cu cât e%ti mai
competent într-un domeniu, cu atât ai mai mult!
încredere , este adev!rat, dar dac! a%tep$i s! fie totul
perfect, s! atingi nivelul optim de competen$!, nu vei
trece niciodat! la fapte, la ac$iune.
Ac$ioneaz! din postura în care e%ti %i cu ce ai în
momentul respectiv %i pe parcurs î$i vei însu%i tehnici %i
deprinderi superioare. Treci la fapte pentru a-$i
îmbun!t!$i încrederea de sine.
S-a spus c! „drumul spre iad e pavat cu inten$ii
bune” %i c! „o mie de vorbe doi bani nu fac”, prin
urmare... la atac! Treci la fapte %i ac$ioneaz! dac! vrei
o întâlnire cu femeia viselor tale %i ai s! vezi c! se
întâmpl! ceva ca prin minune când ac$ionezi cu curaj,
nu %tiu nici eu ce, pentru c! mai am multe de înv!$at,
dar ce %tiu este c! de fiecare dat! fetele %i via$a în
general r!spl!tesc pe cei care ac$ioneaz!.
Puncte cheie de re$inut
• Cuno%tin$ele f!r! ac$iune sunt inutile
• Pe fete nu le intereseaza numai inten$iile
• Nu trebuie s! reu%e%ti, trebuie numai s! treci la fapte

32
• Fetele %i via$a în general r!spl!tesc pe cei care
ac$ioneaz!
Tu le înve$i pe fete cum s! te trateze
Capitolul acesta este foarte important în strategia
de ansamblu, pentru c! de fiecare dat! când abordezi o
fat!, se poate întâmpla s! ai parte de reac$ii mai pu$in
civilizate. Din p!cate oamenii în general te trateaz! urât
sau rece în cel mai bun caz pentru a ob$ine ceea ce
doresc, situa$ie în care $ie nu-$i r!mâne decât s!-$i
ridici standardele %i s! nu tolerezi niciodat! un
comportament necivilizat.
Dac! nu le la%i pe fete s! te trateze urât, ele te
vor respecta %i în final vor face poate coad! la u%a ta.
Dar dac! nu le înve$i pe fete cum s! te trateze frumos,
dac! nu-$i ridici standardele, fetele te vor c!lca în
picioare.
Mesajul clar %i f!r! compromisuri din acest capitol
este urm!torul: nu tolera niciodat! comportamentul
necivilizat din partea vreunei fete. Asta poate fi greu de
acceptat sau de pus în practic!, din cauza adev!rului

33
foarte simplu conform c!ruia b!ie$ii sunt fraieri %i pot
foarte u%or s! fie pur %i simplu vr!ji$i de vreo fat!.
Asta se întâmpl! din dou! motive: în primul rând
b!ie$ii ar face aproape orice ca s! ob$in! %tii-tu-ce %i în
al doilea rând b!ie$ii tolereaz! comportamentul urât din
partea fetelor pentru c! au anumite sentimente pentru
ele. Amândou! sunt gre%eli de evitat, primul pentru c!
tipa n-o s! te ia în serios dac! %tie c! o vrei numai
pentru %tii-tu-ce (cu excep$ia situa$iei în care a#i c!zut
de acord asupra acestui aspect), iar al doilea, mai
important, pentru c! felul sentimentelor tale %i felul în
care la%i o fat! s! se poarte cu tine sunt dou! lucruri
d i fe r i t e . N u î n c e r c a s! g!s e%t i e x p l i c a$i i p e n t r u
compotamentul ei spunându-$i c! î$i place prea mult de
ea astfel încât s! o la%i s! te calce în picioare. Felul în
care la"i o fat! s! se poarte cu tine reflect! felul
în care te por$i cu tine însu$i.
B!ie$i, eu am tr!it %i am v!zut toate aceste scuze
%i scenarii de multe ori, astfel încât v! pot spune
pentru a v! scuti de neplaceri %i în cazul în care nu
%tia$i deja: nu face$i a%a ceva, nu tolera$i a%a ceva, nu
merit!!

34
Adev!rul este c! tu le înve$i pe fete cum s! se
poarte cu tine. Oricare ar fi situa$ia în rela$ia ta de
cuplu, tu %i numai tu ai pornit-o a%a, deci tu e%ti
singurul r!spunz!tor. Dac! o fat! de care-$i place te
trateaz! ca pe un gunoi, tu o la%i s! fac! asta. Dac!
întârzie la întâlniri sau dac! te trateaz! cu r!ceal!, din
nou, tu o la%i s! se poarte a%a. Nu vreau s! spun c!
trebuie s! te por$i ca %i când ai fi st!pânul ei, dar tu cu
siguran$! e%ti st!pân pe felul în care o la%i s! se poarte
cu tine; uneori prin ac$iunile tale sau prin lipsa oric!rei
ac$iuni, îi transmi$i c! poate s! fac! asta %i tu tot o vei
a%tepta, poate s! te trateze a%a %i n-o s! se i se spun!
nimic.
Deci cum anume e%ti singurul r!spunz!tor %i cum
s! înve$i fetele cum s! se poarte cu tine? Mul$i dintre
voi ve$i obiecta spunând „da, dar cum r!mâne cu ea? Eu
nu sunt st!pânul ei s!-i spun cum s! se poarte.” Într-
adev!r, nu sunte$i st!pân pe reac$iile nim!nui în afar!
de ale voastre, dar sunte$i st!pân pe felul în care
interpreta$i reac$iile fetei %i modul în care reac$iona$i la
acestea. Reac$iile tale determin! felul în care te
trateaz! fata. Pe scurt, tu înve$i oamenii cum s! se
poarte cu tine, deci dac! vrei s! te respecte fata,
respect!-te pe tine însu$i întâi.

35
Prin urmare cum le înve$i mai exact pe fete cum s!
se poarte cu tine? Înainte s! vorbim despre asta,
trebuie s! l!murim faptul c! majoritatea fetelor care
sunt feminine nu agreeaz!, nu respect! %i nici nu au
timp pentru un tip moale, un tip care se poart! ca un
c!$elus în les!, un tip care spune „da, iubito, cum zici
tu”, când de fapt î%i spune sie%i „Da iubito, sunt de-a
dreptul fraier %i nu am nici un fel de demnitate sau
respect de sine.” Ceea ce ar trebui s! fac! un astfel de
tip este s! se gândeasc! la sine în primul %i în primul
rând %i s! spun! ceva de genul „iubito, în$eleg c! asta
este p!rerea ta, asta este p!rerea mea” %i ironia aici
este c! dac! faci asta, dac! î$i place de tine însu$i %i te
tratezi cu respect, a%a te va trata %i ea! Tu impui
standardele.
Sunt multe lucruri care le plac %i care nu le plac
fetelor, dar în mod sigur nu le plac b!ie$ii moi, care se
las! condu%i. Excep$ie fac fetele care sunt predominant
masculine %i fetele tic!loase c!rora le place s! le gâdili
amorul de sine pe socoteala ta %i-$i dau cu piciorul
înainte s! ob$ii ce doreai de la ele. Vi se pare amuzant?
Într-adev!r, nu e amuzant deloc pentru cine nu vrea s!
ajunga de râs. Tu le înve$i pe fete cum s! se poarte cu
tine, a%a c! ridic!-$i standardele.

36
Principiul este c! oamenii fac ce li se permite %i
dac! li se trece cu vederea, oamenii vor întinde coarda,
asta este valabil pentru noi to$i. Chiar %i eu, care m!
mândresc cu punctualitatea mea, am aflat în diferite
împrejur!ri c! sunt situa$ii în care întârzierea se trece
cu vederea %i alte situa$ii în care întârzierile nu sunt
tolerate, asta numai pentru c! oamenii cu care m-am
întâlnit m-au înv!$at cum s!-i tratez %i ce mi se trece
cu vederea. Mai sunt înc! r!spunz!tor? Absolut, dar
este în natura umana s! intinzi coarda %i s! testezi
limitele, s! vezi cât $i se permite %i unde s! te opre%ti,
s! ob$ii ceea ce dore%ti cu minimum de efort.
Dac! v-a$i pune mâna în ap! cald!, cam cât timp
v-ar lua s! v! da$i seama c! nu e r!u deloc, c! pute$i
suporta temperatura apei %i v! place senza$ia de
c!ldur!? Cinci, zece minute, depinde de fiecare, dar
dac! v-a$i baga mâna în apa clocotit! cât timp v-ar lua
s! v! da$i seama c! nu v! e bine? O frac$iune de
secund!!
Asta pentru c! oamenii fac ce le merge %i ce li se
trece cu vederea. A%a c!, atunci când e vorba, nu
trece$i cu vederea dac! ceva nu este bine %i pute$i
discuta problema deschis. Asta nu înseamn! s! v!
lega$i de ele din orice, mai degrab! alege$i cu grij!

37
subiectele asupra c!rora vre$i s! aduce$i vorba,
subiecte care sunt importante pentru voi %i pentru
evolu$ia rela$iei.
De exemplu, dac! sim$i nevoia s! discu$i despre
sex, dicut!, dac! nu e%ti mul$umit pentru c! v! vede$i
prea rar, spune-i, nu fi pasiv, pentru c! astfel ea v!
în$elege c! asta e ok %i se va comporta la fel în
continuare.
Prin urmare sfatul meu este s! începi rela$ia cu
dreptul discutând despre limite de la început, ce e în
regul! ce nu e în regul! %i faci asta mai mult prin ceea
ce faci, nu prin ceea ce spui. Aminte%te-$i s!-$i sus$ii
vorbele cu fapte, altfel va crede despre tine c! nu e%ti
constant, c! nu e%ti sigur pe tine %i comportamentul lor
nu se va schimba.
• E%ti r!spunz!tor de felul în care întemeiezi o rela$ie
• Oamenii fac numai lucruri care li se trec cu vederea
• Dac! tu nu te pre$uie%ti, nimeni n-o va face
• Ac$iunile, reac$iile tale le înva$! pe fete cum s! se
poarte cu tine
• Dac! îi permi$i, te va c!lca în picioare

38
• Traseaz! limitele la începutul rela$iei
• Ca s! fii luat în serios, fii constant
• Impune standardele prin propriul comportament

39
Capitolul 3: Maestrul
Totul a început când aveam 22 ani.
Acesta a fost unul dintre momentele
cheie din via$a mea, un moment care
mi-a schimbat întreaga traiectorie în
via$!, un moment de care se leag!
unele dintre cele mai fericite amintiri
din via$a mea %i cele mai importante
lec$ii, în special în ceea ce prive%te
eternul mister al femeilor.
Am cunoscut un b!rbat în$elept care avea mult
peste anii mei. Avea 52 de ani mai exact, îl chema Vali
%i a fost o persoan! central! în via$a mea timp de mul$i
ani pân! la moartea lui. L-am cunoscut pe Vali într-un
moment dificil al vie$ii mele, la scurt timp de la moartea
tat!lui meu vitreg. Era o perioad! foarte grea pentru
mine, plin! de triste$e %i dezordine; problemele mele se
agravaser! când cea pe care la vremea respectiv! o
consideram dragostea vie$ii mele, fata viselor mele mi-a
spus c! nu putem fi împreun! %i c! „putem fi prieteni
cel mult”. Dup! cum v! pute$i imagina, asta a fost prea
mult pentru un tân!r ca mine, prea pu$in preg!tit s!

40
fac! fa$a unor asemenea situa$ii %i lucrurile p!reau
foarte sumbre când soarta mi l-a scos în cale pe Vali.
Era într-o sear! întunecoas! %i înnorat! când m-am
dus la cinema s! vad un film %i s!-mi înec amarul în
ni%te cola %i popcorn. Mi-aduc aminte c! am r!mas în
scaun mult dup! ce filmul se terminase, st!team acolo
f!r! s! clipesc singur în ultimul rând pe scaunele din
stânga. Dup! vreo 20 de minute a ap!rut seful s!lii, un
om bine f!cut, s! m! întrebe „care e problema”.
St!team %i nu puteam s!-i r!spund la întrebare,
încercând s! nu izbucnesc în plâns.
La început mi s-a adunat o singur! lacrim! în ochi,
apoi am început s! plâng f!r! s! m! pot controla, f!r!
s! pot scoate vreun cuvânt în fa$a omului total str!in
de care îmi era ru%ine. Omul se uita în t!cere la mine
de la în!l$imea celor aproape 1.90 metri ai lui apoi,
f!r! s! scoat! un cuvânt, s-a aplecat %i m-a îmbr!$i%at
cu cele 125 kg ale sale. Mi-a spus c! îl cheam! Vali, s-a
a%ezat lâng! mine spunându-mi c! este seful s!lii %i m-
a întrebat de ce sunt a%a de suparat. I-am spus acestui
om toate necazurile mele dintr-o perioad! în care
nim!nui nu p!rea s!-i pese prea tare de mine.
Am vorbit timp de o or!, apoi mi-a dat num!rul lui
de telefon %i mi-a spus c! trebuie s! se intoarc! la

41
munc! %i s! repare acoperi%ul din toaleta femeilor, care
începuse s! curga de la ploaia grea de afar!. Am luat
num!rul de telefon %i am plecat mul$umindu-i %i
sim$indu-m! apropiat de acest uria% blând.
În diminea$a urm!toare dup! ce m-am trezit %i mi-
am amimtit de Vali, care îmi f!cuse impresia unui
gentleman perfect, l-am sunat s!-i mul$umesc. A fost
din nou foarte amabil, am stabilit s! ne întâlnim peste
câtva timp %i am devenit buni prieteni. Unora li s-a
p!rut ciudat c! am un prieten mai în vârst! decât tat!l
meu, dar mie nu mi-a pasat. Am petrecut mult timp
vorbind despre problemele din via$a mea, astfel încât el
%tia toat! povestea vie$ii mele, iar eu pe a lui.
Vali avea diploma în psihologie, dar dup! ce
lucrase ca psiholog aproape toat! via$a, a renun$at %i s-
a hotarât s!-%i urmeze visul de a fi proprietar de
cinematograf, pentru c! era o fire artistic! %i era
pasionat de filme înc! din copilarie.
Am petrecut mult timp împreun! %i mereu subiectul
„femei” era printre primele de pe list!. Vorbeam ore în
%ir despre toate experien$ele prin care trecusem,
lec$iile pe care le înv!$asem, momente dramatice %i
momente de neuitat din aventurile noastre cu fete.

42
Momentul crucial a fost într-o zi când Vali mi-a
spus c! î%i petrecuse toat! via$a aproape încercând s!
în$eleag! femeile, s! descifreze indiciile pe care
acestea le las! în urma lor pentru a fi cucerite. Am
întrebat de ce era lucrul asta a%a de important pentru
el, pentru c! mie mi se p!rea un pic cam ciudat. Mi-a
spus c! nici el n-a fost bine v!zut de fete,cu excep$ia
mamei sale, %i a fost deseori judecat aspru, ceea ce a
f!cut s! nu prea aiba respect de sine %i pu$ini prieteni.
Numai a%a n-ar fi trebuit s! fie, în special în perioada
de maturizare emo$ional!, dar asta era cruda realitate
pe când era el adolescent.
Tocmai aceast! perioad! trist! din adolescen$a de
mult apus! l-a f!cut pe Vali s! fie a%a de hot!rât %i l-a
ajutat cu o voin$! de fier în inten$ia lui de a înv!$a tot
ce se poate %i de a-i înv!$a la rândul lui pe al$ii, poate
chiar la scar! mai larg!, astfel încât cât mai mul$i
b!rba$i s! fie scuti$i de experien$a prin care a trecut el.
Vali spunea de multe ori: „Dac! faptul c! am petrecut
toat! via$a f!când cercet!ri despre cum s! cucere%ti
femei va ajuta fie %i numai un singur b!iat s!-%i dea
întâlnire cu o fat! %i s! nu sufere, atunci pot spune c!
totul a meritat.” &i asta a f!cut Vali, a petrecut ani la
rând cu nasul în c!r$i, f!când experimente %i înv!$ând

43
din propria experien$! %i din experien$a celor din jur, s-
a înscris pân! %i la facultate s! studieze psihologia,
totul într-un efort imens de a cuceri o fat!, orice fat! %i
de a-i înv!$a %i pe al$ii cum s! o fac!.
Vali a înv!$at atât de multe lucruri, încît era ca o
bibliotec! ambulant!, avea atât de multe de oferit %i
pl!nuise s!-%i expun! cuno%tin$ele unui public larg într-
o zi, dar din p!cate n-a mai avut ocazia, cel pu$in pân!
acum. Vali mi-a spus c! eu sunt cel c!ruia trebuie s!-i
împ!rt!%easc! toate vastele sale cuno%tin$ele, cel care
îi va continua munca atunci când el nu va mai putea.
Credea într-adev!r c! ne întâlnisem pentru un scop
important, spunea c! era clar ca bun! ziua c! el trebuia
s! m! înve$e pe mine, s!-mi fie mentor %i s!-mi
dezv!luie secretele ghidului perfect de cucerire a
fetelor - Manualul De Seductie - cum s! cucere%ti orice
fat!, oricând.
&i astfel am început, st!team la telefon ore întregi,
eu înv!$am ce îmi preda el; st!team prin cafenele,
baruri %i cluburi sau chiar în locuri publice uitându-ne la
fete %i gândindu-ne la moduri în care am putea
cunoa%te pe alte membre ale sexului opus, totul în
numele %tiin$ei (vezi s! nu!)

44
Vali a început s! m! înve$e pas cu pas metodele de
cucerire a fetelor %i eu credeam c! e pu$in s!rit de pe
fix la început, dar mi-am spus: ce naiba... ce am de
pierdut ?! Vali m-a asigurat c! n-am nimic de pierdut,
numai de câ%tigat, a%a c! am promis s!-i accept
înv!$!turile, s! le cânt!resc, s! le analizez, s! le pun în
aplicare %i s! vad care dintre ele func$ioneaz!.
Îmi aduc aminte într-o sear!, când am pornit spre
un club %i ne-am r!t!cit pe drum am ajuns acolo foarte
târziu. Dup! cum v! pute$i imagina, nu ar!tam foarte
bine când am ajuns, deci p!rea c! începutul nostru de
weekend este compromis. Intrând în barul clubului mi-a
s!rit în ochi o blond! frumoas! care st!tea cu o
prieten! mai în vârst! la bar. De%i eram timid, i-am
spus repede lui Vali de blonda de la bar %i el mi-a
r!spuns pe un ton hotarât %i convingator: „O s! pui
mâna pe ea înainte de terminarea petrecerii, î$i promit!”
Asta mi-a dat ceva speran$!, dar tot mi-am zis c! e
nebun %i, de%i m!rturisesc c!-mi pl!cea ideea habar nu
aveam ce voia s! zic! ori cum avea de gând s-o aga$e
pe tip!.Mi-aduc aminte c! l-am întrebat: „Aaa, %i cum o
s! reu%e%ti, Vali?”, iar el mi-a r!spuns: „Lec$ia num!rul
unu: nimeni n-o s! fac! asta pentru tine vreodat!, tu o
s! reu%e%ti singur!” Am înghi$it în sec %i m-am gândit

45
s! plec, dar ceva m! tr!gea înapoi. Apoi Vali mi-a spus:
„de%i la final tu va trebui s! ape%i pe tr!gaci, nu
altcineva, tot trebuie s! te înve$e cineva. Eu te înv!$,
iar tu faci manevrele. Mi-a vorbit apoi despre Pescuit,
(despre care vorbim pe larg în capitolul Limbajul
trupului, la subcapitolul Tacticile tenta$iei), mi l-a
explicat rapid, mi-a spus cum s!-l pun în aplicare, iar
eu am fost de acord s! încerc. Înc! nu m! înv!$ase la
ce semnale trebuie s! m! a%tept de la fete, a%a c! m-a
asigurat el c! îmi va spune ce semnale îmi trimite
blonda %i cum s!-i r!spund la rândul meu. Toate
no$iunile astea noi îmi p!reau foarte complicate, dar
mi-am zis c! merita s! încerc ceva nou.
Deci am aplicat tehnica de Pescuit, care sigur c! s-
a dovedit a fi un succes, judecând dup! semnalele
blondei. Apoi mi-a spus care trebuie s! fie urm!toarea
mi%care, cum s-o abordez, ce s!-i spun exact. A mers
f!r! probleme. În cele din urm! i-am luat num!rul de
telefon, am fixat o întâlnire, iar bonusul a fost un s!rut!
Nu-mi venea s! cred ce se întâmplase.
Mai avusesem eu succes la fete, dar numai pe baza
curajului, dar genul asta de ac$iune era la un nivel
complet diferit, era vorba de m!iestrie aici, pentru c!
era o art! în sine cu tehnici %i tactici alese cu grij! în

46
func$ie de situa$ie %i de mediul în care eram. Vali a
rezumat, spunând c! „trebuie s! %tii ce rezultat vrei s!
ob$ii, s! oferi impulsul corect, s! te adaptezi la
semnalele pe care le prime%ti %i s! ac$ionezi.”
I-am spus c! eu credeam c! ai nevoie de curaj %i
trebuie s!-$i dep!%e%ti frica pentru a le cuceri fete, iar
Vali a fost de acord c! asta este baza de la care
porne%ti, dar a ad!ugat c! „pentru a înv!$a cum s! te
ca$!ri într-un copac, trebuie ca acesta s! aib! multe
crengi, întrucât cu cât are copacul mai multe crengi, cu
atât mai multe posibilit!$i ai s! ajungi în vârf.” în
mintea mea Vali c!p!tase o aur! de zeu, de Maestru
într-ale cunoa%terii fetelor %i îmi amintesc c! unul din
sfaturile lui importante era „înv!$! pe parcurs %i
întodeauna pleac! de la rezultatul scontat.”
Dup! episodul !sta am început s!-i spun „Maestre”,
dar Vali era foarte modest %i nu $inea neaparat la
apelativul !sta. Mie mi se p!rea îns! amuzant %i vesel
s! îi spun a"a. El a început s!-mi spuna Juan %i, în
timp, prietenii %i chiar %i colegii au început s!-mi zic!
„Juan” %i a%a mi-a r!mas numele.
Asta a fost povestea unui om cu adev!rat luminat,
de origine modest!, un om cu poft! de via$! %i dragoste

47
pentru femei. Un om care m-a influen$at enorm %i mi-a
schimbat via$a în bine pentru totdeauna, un om care
mi-a transmis mie %tafeta, un om care mi-a dat pân! %i
numele %i datorit! c!ruia sunt ceea ce sunt ast!zi.
Dar b!rbatul adev!rat, adev!ratul Maestru acum %i
pentru totdeauna este Vali. Pentru mine el a fost %i este
legendarul Vali Maestrul.

48
Capitolul 4:
Totul despre tine
Îndeajuns de b!rbat
pentru a pune mâna pe
orice fat!
Aceasta carte v! este
dedicat! vou!, cei care face$i
tot ce v! sta în pu$inta pentru
a cuceri femei. Cartea este
împ!r#it! în dou! par#i: Totul
despre tine %i Totul despre
ea, mai mult de dou! treimi din carte fiind despre tine,
nu despre ea.
Oamenii cred cel mai adesea c!, pentru a ob$ine
rezultate, trebuie s!-%i concentreze toat! energia
asupra rezultatelor. Gresit. Cine ob$ine acele rezultate?
Dac! un #!ran vrea s! ob$in! ni%te oua superioare,
extraordinare chiar, %i-ar concentra atentia asupra
oualor, sau asupra gainii?
La fel %i în cazul t!u; hai s! ne concentram asupra
ta, cel care produce rezultatele care duc la cucerirea
femeii - daca tu functionezi mai bine, atunci %i

49
rezultatele tale vor fi mai bune. Deci, pentru a cuceri o
fata, exista dou! componente: tu %i ea. Ne vom
concentra asupra ta acum %i asupra ei mai târziu. Prin
urmare ce înseamn! s! face$i tot ce v! sta în pu$inta %i
cum trebuie s! actionati pentru a cuceri orice fata,
oricând.
Înainte s! vorbim despre cum trebuie s! actionati,
s! ne asiguram c! ave$i cuno%tin$ele de baz! bine
fixate; am stabilit c! este absoluta nevoie de Încredere
%i Curaj pentru a v! spori capitalul de ac$iune. Înainte
de orice, s! analizam cum s!-$i faci curaj %i o încredere
de nezdruncinat.
Fa-$i curaj "i o încredere de nezdruncinat
Tot ce a$i înv!$at din proprie experien$! sau
din paginile acestei c!r$i depinde de priceperea cu care
puneti în aplicare tehnicile %i tacticile recomandate cu
curaj %i încredere . Acestea trebuie s! fie în ordine
pentru a crea efectul de procesiune care ne intereseaza.
Ca %i la domino, prima piesa trebuie corect amplasata
pentru a se crea efectul scontat, iar dac! nu cade prima
pies!, nu se întâmpla nimic nici cu celelalte, oricat de
bune %i de bine preg!tite ar fi acestea. Prin urmare,

50
înainte de a v! da tehnicile %i tacticile mortale, s!
s t a b i l i m c u m s!-$i fa c i C u ra j %i o Î n c re d e re d e
nezdruncinat pentru a te asigura c! progresezi %i pentru
a-$i oferi o baza solida atunci când vrei s! ac$ionezi %i
s! faci un pas c!tre fata pe care o dore%ti.
Afirmatii: Aceasta este o metoda eficienta pe care
o pute$i folosi pentru a v! face curaj. De%i nu %tiam la
vremea aceea de metoda afirmatiei, când eram copil îmi
spuneam adeseori mie insumi „Pot s! fac asta”, „sunt
puternic” %i „imi place de mine”. Repetandu-$i de
nenum!rate ori afirmatia care s! contina calitatea
dorita, curajul în cazul nostru, ajungi s! crezi c! este
adev!rat, aceasta prin repetitie %i spunând-o cu
convingere, cu sentiment %i în mod constant. Ar trebui
s! mai scriu o carte pentru a explica acest procedeu în
sine %i felul în care func$ioneaz!, dar a%a stau lucrurile.
Daca-$i spui în repetate randuri lucruri negative de
genul „ N-o s! ies niciodat! cu fata asta”, „Sunt un
prost” sau „Nu sunt eu destul de bun”, atunci asta ve$i
ajunge s! crede$i, prin urmare opusul este absolut
valabil. Trebuie s!-$i concentrezi toat! energia pe
limbajul pozitiv în legatur! cu ceea ce dore%ti %i ceea
ce vrei s! ajungi spunând lucruri de genul „Îmi place de
mine”-asta este o afirmatie deosebit de puternica,

51
deoarece cu cât î$i place mai mult de propria persoana,
cu atât î$i v! creste încredere a în sine %i curajul.
Tactica aceasta n-o s! v! dezamageasca, deci lucrati
asupra ei! Trebuie s! în$elegeti faptul c! v! vorbesc
d o u! i n s t a n t e : p ro p r i a vo c e %i d i a l o g u l i n t e r i o r.
Controla$i ce spune fiecare dintre acestea %i face$i
corecturile de rigoare dac! vocea interioara incearca s!
v! reduca la tacere.
Vom mai vorbi despre asta în subcapitolul "Cum s!
gânde%ti", dar este suficient s! în$elegeti c!, dac! vre$i
s! ave$i femei trebuie s! lucrati la Afirmatii; încerca$i
singuri aceasta tehnica %i v! ve$i da seama c! este
adev!rata.
Fizicul: Pentru unii este uimitor cum Fizicul ne
poate influenta oricând %i poate avea un puternic efect
asupra felului în care ne sim$im. Atunci când ai nevoie
de curaj, po$i adopta sentimentul acesta dac! î$i
folose%ti trupul. Îmita atitudinea, postura %i mi%c!rile
unei persoane curajoase. Cred c! %ti$i deja: barbia
înainte, ridica umerii, stai drept %i mergi cu siguran$a
care lasa impresia c! ave$i o tinta, v! îndreptati
undeva. Din nou, vom discuta amanuntit despre asta în
subcapitolul "Cum s! mergi", dar pân! atunci exersati
aceasta postura pentru spectacolul de mai târziu.

52
Concentrarea: Datorita faptului c! aceasta este o
notiune foarte importanta, o vom dezbate pe larg în
subcapitolul "Cum s! gândesti", dar o vom descrie pe
scurt %i aici.
E n e r g i i l e v i t a l e %i c o n c e n t ra r e a s u n t s t r â n s
corelate, prin urmare dac! vrei s! capeti curaj, trebuie
s! te concentrezi asupra acestuia. Ai starea interioara
necesar!, ai curaj %i încredere s! porne%ti s! cucere%ti
f a t a , d a r a s t a s e va î n t â m p l a n u m a i d a c! e%t i
concentrat, dac! e%ti atent.
Adev!rul este c! atunci când ai nevoie de curaj,
curajul este în tine, dar depinde tot de tine, mai exact
de gradul t!u de concentrare pentru a-l gasi %i a te
conecta la aceasta sursa. Trebuie s! te concentrezi pe
exact ceea ce dore%ti în momentul respectiv. De
exemplu, dac! vrei s! faci cunostinta cu fata din celalat
capat al incaperii, sau dac! deja ai vorbit cu ea %i vrei
s!-i ceri num!rul de telefon dar $i-e teama, trebuie s!
te concentrezi pe curaj %i încredere %i s! te întrebi ce
ar face aceste dou! calitati în momentul respectiv. Dac!
e%ti imprastiat %i zapacit în interior, asta se va vedea în
exterior, a%a c! trebuie s! acordati intreaga aten$ie %i
concentrare curajului %i increderii în acele momente.

53
Aten#ia este esen$ial! în momentele în care
dracu"orul interior te apuc! de gât %i te strânge, î$i
spore"te b!t!ile inimii. Acest dracu"or este propria ta
fric! %i cheia pentru a o invinge în prima faza este prin
concentrare; aceasta trebuie s! fie extrem de clar!,
precis!, pozitiv!, de nezdruncinat %i direc#ionat! în
totalitate pe ceea ce dore"ti, nu pe ceea ce nu dore"ti.
Este nevoie de mult! practica, dar po$i înv!$a cu efort,
voin#! %i perseveren#!.
Aceast! tehnic! este incredibil de puternic!, iar
odat! ce o st!pâne"ti pe aceasta la perfec#ie, s-ar
putea s! nu mai fie nevoie s! cite"ti restul c!r$ii.
Înfrânge teama
Desensibilizarea treptat!: în to$i acesti ani de
piedici %i a%a numite respingeri din partea fetelor, am
descoperit c! procesul numit desensibilizare treptat!
functiona în cazul meu foarte bine %i se insinua adânc
în sufletul meu. &tiu c! suna pretentios, dar nu este
chiar a%a, pentru c! în termeni simpli desensibilizarea

54
treptat! este procesul prin care faci ceva în repetate
rânduri (în cazul nostru ceva de care î#i este team!, de
exemplu s! abordezi o fata) pân! când nu mai e%ti
sensibil la respectivul stimul.
In cazul meu, de exemplu, am f!cut lucrul de care
îmi era cel mai teama %i m-am dus s! intru în vorba cu
cât mai multe fete, de cât mai multe ori. Am f!cut
lucrul !sta atât de des, încât dup! o vreme nu mi-a mai
fost teama, ci a devenit o a dou! natura pentru mine.
Oamenii vor percepe asta ca pe curaj, când de fapt este
vorba de desensibilizare la ceva de care î$i este teama.
Cu toate astea te va ajuta s!-$i faci curaj %i încredere .
Î n f r â n g e t e a m a d e r e s p i n g e r e : N u l u a
respingerea ca pe ceva personal %i, mai mult, nu o privi
ca pe o respingere.
In primul rând oamenii nu te %tiu îndeajuns de
bine pentru a te respinge pe tine personal, a%a c!, de
fiecare dat! când te sim$i respins, pune-$i urm!toarele
întrebari: "Chiar m! cunoa%te?" %i "Oare îmi vrea
binele?" De cele mai multe ori r!spunsul la aceste
întrebari este nu %i nu! Deci ceea ce fac %i spun ace"ti
oameni îi caracterizeaza pe ei, nu pe tine.

55
„Respingere” nu e un cuvânt care s!-mi plac!,
pentru c! a privi ceva ca pe o respingere nu are
conotatii pozitive; priviti-o mai degraba ca pe o lec$ie,
o piedica temporara, înv!$a$i s! o priviti în mod diferit,
drept judecata gresita din partea celor care v! resping,
ceva care v! înv!$a %i v! ajuta s! avansati un pas spre
ceea ce v! dori$i din tot sufletul.
Înfrânge teama c! nu e"ti de ajuns de bun:
Asta este o mare problema pentru mine, întrucât m-am
sim$it astfel mult timp, chiar dac! aveam curaj %i
încredere s! fac primul pas, m! simteam sigur pe mine
%i nu m! detestam c! persoana, aveam mereu senza$ia
c! nu sunt îndeajuns de bun, îndeajuns de b!rbat, în
special când venea vorba de cucerit vreo fat!.
&tiu c! sunt o multime de oameni care se simt
astfel, inferiori, %i îi compatimesc, pentru c! este
absolut gresit, e o prostie s! crezi c! nu e%ti de ajuns
de bun. De asemenea, cei care cred asta sufera foarte
tare %i asta îi face s! se multumeasca în via$a cu lucruri
pe care nu %i le doresc cu adev!rat, în special când vine
vorba de fete, prieteni %i orice rela$ie în general.
Pentru a înfrânge acest sentiment, trebuie din nou
s! te disociezi de eul t!u, s!-$i dai seama c! tu e%ti mai

56
mult decât eul t!u %i c! numai acesta din urm! se poate
sim$i inferior %i poate fi judecat de cineva. Trebuie s!-$i
înt!re"ti încrederea în sine cunoscându-$i punctele forte
%i fiind con%tient c! ai atât de multe de oferit %i ceea
ce fac %i spun ceilal$i nu î$i pot influenta starea de
spirit; asta numai tu o po$i face.
Deci recapituleaz! pa"ii de mai sus despre cum s!-
$i faci curaj %i o încredere de nezdruncinat %i ia
hot!rârea con%tient! de a nu mai ceda vreodat! puterea
altora. Recâ%tig!-$i puterea %i hot!r!"te tu singur cum
te sim$i, nu l!sa vorbele %i faptele altora s!-$i schimbe
starea de spirit.
F! din teama un prieten: Practica cele de mai
sus %i concentreaza-te s! dobandesti noi obiceiuri %i vei
vedea cum strategia ta de abordare a femeilor se
schimba dramatic în momentul în care teama se va
transforma în ajutor, în prieten. Imagineaza-$i toate
posibilit!$ile pe care le vei recunoa%te %i asupra c!rora
vei actiona, fetele pe care le vei cunoa%te, fete care ar
fi fost înainte doar o dorinta neindeplinit!.
Adev!rul este c! de multe ori fata la care te uiti cu
jind st! %i se întreab!: „Ce mai a%tep$i? Sunt aici %i

57
astept s! facem cunostinta!” %i singurul lucru care te
împiedica s! faci acest pas minunat, care-$i poate
schimba via$a, este teama. Îmi place s! compar teama
cu un urs, pentru c! este un aliat puternic, care nu
poate fi imblanzit, poate fi cel mult ghidat, unul parte
integranta din mama natura, celalalt parte integranta
din natura umana.
Învata cele de mai sus %i vei face cuno"tin#! cu
fata pe care cândva o credeai mult peste puterile tale.
Vei fi de neoprit %i vei fi avansat considerabil pe drumul
la capatul c!ruia vei putea cuceri orice fata, oricând.
• Desensibilizarea treptata; f! lucrul de care-$i este
frica, pentru a-l înfrânge
• Re s p i n g e r e a n u e s t e n i c i o d a t! c e va p e r s o n a l ;
inlocuieste termenul „respingere” cu piedica temporara
• Tu nu e%ti acela%i lucru cu eul t!u, care este slab %i
fricos, nu tu
• Teama este prietenul t!u, ascult-o %i lupta alaturi de
ea, nu împotriva ei

58
Atrac$ie "i farmec personal
Acesta este un fel de enigma, un secret al meseriei
evaziv pe care aproape to$i încearc! s!-l imite, dar
pu$ini îl posed! cu adev!rat. Eu am fost la ambele
extreme, de la a fi fermecator ca o pereche de "osete,
pân! la a mi se spune în mod repetat c! posed aceast!
calitate. Singura diferent! intre cele dou! extreme a
fost una de timp %i a contat ce am f!cut în acest timp.
Ideea este c! exista sperant!: dac! am reu%it eu, po$i
%i tu.
Deci din experien$! mea de la cele dou! extreme,
%tiu sigur c! oricine poate schimba situa$ia în favoarea
sa %i poate cel pu$in s! devina un tip mai placut %i mai
carismatic.
De ce este acest aspect important? Dac! ai farmec
te po$i alege cu multe întâlniri, po$i stârni adev!rate
pasiuni %i po$i avea parte %i de randevu-uri nocturne.
Dar ai nevoie de farmec? Ei bine, asta depinde de tine;
unii considera farmecul o trasatur! de dorit, altora nu
prea le pasa, dar dac! vrei s! intri în st!pânirea unui
i n s t r u m e n t p r e t i o s î n r e l a $ i i l e c u m a j o r i t a t e a

59
reprezentantelor sexului frumos, atunci fii atent, c!ci
asta asta te va ajuta foarte mult.
Mentorul %i prietenul meu Vali era de departe cel
mai fermecator om pe care l-am întâlnit vreodat!.
Vrajea batrane reci ca ghea#a, fermeca fete care puteau
s!-i fie nepoate %i m-a vr!jit pân! %i pe mine! M!
întrebam %i îl întrebam mereu cum reuseste.
Din fericire într-o zi m-a luat deoparte s!-mi arate
cum se face %i mi-a spus: „Ei, tinere, acum o s!-$i arat
cum poate un tân!r inteligent %i fermec!tor ca tine s!
vrajeasc! orice fat! dore"te el.” Dup! cum v! pute$i
inchipui, remarca mi-a captat aten#ia: „Arata-mi! Fac
orice e nevoie, numai arata-mi!”, am r!spuns. Apoi Vali
m-a întrebat: „Cum te-a f!cut s! te sim$i ce ti-am spus
acum? Ti-am parut fermecator?” I-am r!spuns c!
ascultandu-l chiar m! gândeam la acela%i lucru, anume
cât de placut suna tot ce-mi spunea. „Foarte bine, a
spus el, asta a fost lec$ia num!rul unu!” Am zâmbit. M!
p!c!lise %i de data asta!
Era tot timpul pe faza, foarte de%tept %i avea
dreptate, tocmai îmi predase prima lec$ie. Eu nu prea
în#elesesem %i l-am întrebat ce vroia s! zic!. Mi-a spus
c! o s!-mi zica ce trebuie s! fac pentru a deveni un tip

60
fermecator %i cum s! pun în aplicare ce m! v! înv!$a.
Am ramas surprins c! o asemenea trasatura de invidiat,
pe care to$i %i-o doreau, precum farmecul personal, se
poate înv!$a ca un proces stiintific. R!spunsul lui Vali a
fost scurt: „Se poate. Daca-$i zice Vali c! se poate,
bineîn$eles c! se poate.” Am c!zut de acord c! voi avea
încredere în el, voi cânt!ri %i m! voi gândi la tot ce-mi
va spune, voi pune în aplicare %i, dac! func$ioneaz! în
cazul meu, voi înv!$a %i eu la randul meu pe al$ii.
A%a am f!cut, iar acum e timpul s!-mi onorez
promisiunea. Ceea ce urmeaz! a fost testat de Vali pe
multe femei frumoase, transmis apoi mie %i acum e
randul meu s! v! prezint...
Reteta de Atrac$ie "i farmec personal a lui Vali
Maestrul
Imagineaz!-$i c! e%ti atr!g!tor %i fermec!tor;
vizualizeaza-te într-o ipostaza de tip plin de farmec,
v r!j i n d o f a t! f r u m o a s!. F! e x e r c i#i u l !s t a d e
i m a g i n a$i e î n f i e c a r e z i c â n d e%t i c a l m , s i n g u r,
vizualizându-te în aceast! ipostaz! de tip plin de
farmec, încrez!tor, capabil. F! asta câte zece minute în
fiecare zi timp de o luna %i î$i vei forma un nou obicei.

61
Cite"te subcapitolul "Cum s! gânde"ti" pentru a
în$elege cum func$ioneaz! aceast! tehnic!.
Momente din trecut: gânde"te-te la momente din
trecut, mai mult sau mai pu$in importante, când ai dat
dovad! de farmec %i folose"te-le pentru a-$i forma o
imagine clara %i a te vedea în ipostaze placute de
farmec personal. Asta î$i va da încredere c! po$i da
dovada de farmec personal, precum ai mai f!cut-o, iar
dac! î$i pierzi încrederea în farmecul t!u personal,
cite"te din noi aceste paragrafe.
Imagine clar!: formeaza-$i o imagine clar! a
p e r s o a n e i p l i n e d e f a r m e c c a r e v r e i s! d e v i i .
Vizualizeaz! exact zâmbetul, cuvintele %i gesturile pe
care vrei s! le folose%ti pentru a-$i dezvalui calit!#ile
latente de Atrac$ie %i Farmec.
Modele: stai pe lâng! cineva care are reputa#ie de
persoan! plin! de farmec, prive%te-l cu aten#ie,
studiaz!-l %i observ! toate micile detalii care degaj!
farmec, fixeaz!#i-le în minte %i pune-i %i diverse
întrebari pentru a vedea cum reac$ioneaz! în diverse
situa$ii.

62
Observa#i atitudinea lor pozitiv! fa#! de orice
femeie %i felul în care trateaz! toate femeile în mod
egal. Po$i începe %i tu s! faci la fel, pentru c! astfel vei
exersa %i vei avea un standard format pentru atunci
când vei avea nevoie, în plus femeilor le place s! le
tratezi ca pe egalul t!u, cel pu$in pân! când rela$ia nu
evolueaz! în ceva mai serios.
F! apel la complimente: aceasta e cea mai
sigur! modalitate de a fi perceput drept o persoana
fermecatoare, dar pentru a avea succes trebuie s! pui
în practic! sfaturile de aici, a%a c! nu încerca metoda
singur, pentru c! nu vei avea succes.
M e t o d a f u n c $ i o n e a z ! d a t o r i t a f a p t u l u i c !
majoritatea oamenilor sunt subjugati de eul lor, sunt la
mila acelui judecator interior care-i judec! aspru %i
datorita c!ruia via$a %i calitatea vie$ii lor în general
depinde de felul în care sunt tratati. Cum pu$ini sunt cei
c!rora le pas! de noi, înseamn! c! respectul de sine al
fiecaruia dintre noi fluctueaz! în func#ie de tratamentul
celorlalti.
(i eu am fost sclavul eului meu mul$i ani la rând,
de aceea %tiu cât de u%or este s! fii considerat

63
fermecator atunci când flatezi eul cuiva. Trist dar
adev!rat: flateaz!-le eul %i te vor crede fermecator.
Pentru a flata eul cuiva, trebuie s! complimentezi
atât calitatile superficiale, cât %i cele intelectuale dorite
de c!tre persoana respectiv!. Dac! femeia %i-a format
un anume ideal despre sine %i tu te vei adresa ei
conform acestui ideal sau dac! vei comenta asem!n!ri
între ea %i idolii ei, te vei afla pe drumul cel bun %i
mercurul din termometrul farmecului t!u personal va
ajunge limita superioara în scurt timp.
Fizicul: postura %i felul în care te mi"ti sunt
elemente cheie pentru atrac#ia %i farmecul personal,
d e c i t r e b u i e s! a i c e e a c e s e c h e a m! e n e r g i e
predominant masculin! (vezi %i "Energie masculin!").
Trebuie s! stai drept pentru a spori impresia de
înaltime, într-o postura increzatoare, dar f!r! s! pari
arogant - exist! o limit! de distinc#ie între a fi arogant
%i a fi încrezator în sine - pe scurt trebuie s! degajezi
siguran$! %i încredere în sine. Gesturile %i manierismele
tale sunt importante pentru c! adaug! la imaginea
general! de Atrac$ie %i farmec personal.
Cunoa"te "i renun$!: dup! ce ai trecut de
stadiile în care vizualizai imaginea proprie, defineai ce

64
anume trebuie s! faci pentru a proiecta acea imagine,
dup! ce ai înv!$at de la o persoana fermec!toare, mai
f! singurul lucru care trebuie f!cut. Relaxeaz!-te. Ai
înv!$at, acum relaxeaza-te.
Când e%ti în punctul primei vizualiz!ri, atunci e
momentul s! te relaxezi. Precum atle#ii profesioni"ti,
care nu se gândesc la fiecare mi%care care face parte
din sprint, pentru c! au exersat la antrenamente
deajuns, înaintea competi#iei concentreaz!-te pe o
atitudine pozitiva %i las! restul s! curga de la sine.
Pentru o strategie general! f!r! gre" %i mai multe
% a n s e d e a -$ i s p o r i f a r m e c u l % i a t r a c # i a , v e z i
subcapitolele despre cum s! vorbe"ti %i ce întreb!ri s!
pui.
• Vizualizeaz!-te în postura de persoan! fermecatoare,
c o n t e m p l! i m a g i n e a %i u r m a r e"t e - o c u m d e v i n e
realitate
• Adu-$i aminte de momente în care ai dat dovada de
farmec %i carism! %i mediteaz! asupra acestora
• Formeaz!-$i o imagine clara a persoanei fermecatoare
care vrei s! devii

65
• Flateaz! eul, c!ci este fragil %i u%or de influen#at
• Folose"te-$i fizicul pentru a pune în aplicare farmecul
t!u personal
• Fii sigur de rezultat %i relaxeaza-te
Cum s! ac$ionezi
Prin urmare ce implic! felul de a ac#iona atunci
când vine vorba de a crea o strategie general! de
cucerit orice fata, oricând? R!spunsul: Factorii esen$iali
în ac$iunea de cucerire sunt precum organele vitale ale
corpului: inim!, creier, pl!mâni.
Aceasta implica 4 p!r$i distincte: cum ac$ionezi,
cum vorbe"ti, cum ar!$i %i cum mergi. Am pus aceste
p!r$i în ordinea importantei - creierul opera$iunii: cum
gândesti, fiind primul, întrucât de aici începe totul.
Vom începe deci de la acesta de fiecare dat! %i #in s!
subliniez c! fiecare factor este vital %i nici unul nu
trebuie ignorat.

66
Cum s! gândesti
Via$a este adesea descris! ca o lupt! în care ai
multe b!t!lii de purtat %i, de%i eu personal nu m!
conduc dup! aceast! metafor!, sunt de acord c! sunt
anumite b!t!lii în via$! care trebuie purtate, iar prima
%i cea mai important! batalie %i victorie este cea cu tine
însu$i.
B!t!liile se poart! în mintea fiecaruia întâi, deci
acolo câ%tigi sau pierzi, pentru ca rezultatul s! prinda
contur în lumea material!. La acest adev!r se rezum!
totul în ceea ce prive%te acest factor vital, care este de
departe %i cel mai puternic dintre to$i.
Daca-$i st!pâne"ti mintea %i o po$i controla în
vederea atingerii unui scop, atunci e%ti cu adev!rat pe
drumul cel bun, nu numai în ceea ce prive%te rela$iile
cu sexul opus, ci %i o buna stare general! mental! %i
fizic! %i orice altceva î$i dore%ti. Pentru a analiza acest
f a c t o r, t r e b u i e s! i n t r a m î n l u m e a p r o f u n d! %i
complicata a psihologiei, unde g!sim valori absolute %i
dispute eterne.

67
Pe scurt, prin puterea gândului %i tot ce implic!
aceasta, po$i deveni, avea %i face orice î$i dore%ti.
Afirmatia este grandioasa, adev!rat, dar absolut %i f!r!
echivoc adev!rat!. Gândeste-te pu$in la urm!torul
aspect: dac! omul, prin puterea gândului, a reu%it s!
duc! al#i oameni pe lun!, s! fac! miliarde de dolari, s!
descopere leacuri pentru boli, s! fie sursa de inspira#ie
pentru alti oameni %i s!-%i lase amprenta asupra lumii
pentru totdeauna, ce te face s! crezi, fie %i pentru o
clipa c! nu vei putea s-o cucere%ti pe fata pe care o
meri#i %i o dore%ti din tot sufletul?
Dac! în$elegi cu adev!rat acest adev!r pe care
filozofii %i cele mai luminate min#i ale timpurilor noastre
ni le-au transmis de-a lungul secolelor în diferite forme,
%i tu vei avea parte de incredibila boga#ie pe care o
meri#i.
Dac! pui în aplicare aceasta suprem!, infinit!
putere de a-$i controla mintea %i gândurile, atunci po$i
cuceri orice fata! Asta pare ridicol în compara$ie cu ce
au reu%it marile min#i, dar mi se pare incredibil de
fascinant faptul c! ne putem conecta la aceasta energie
dac!-i în$elegi natura %i exersezi puterea alegerii,
concentrarea %i vointa.

68
Iata trei tehnici prin care î$i po$i controla mintea %i
cuceri orice femeie, oricând:
Alegerea: aceasta tehnic! este atât de simpl! %i
puternic!, încât uneori este ignorat!. Se bazeaz! pe
simplul adev!r conform c!ruia nu po$i s! nu alegi;
trebuie s! faci alegeri în fiecare zi, a%a stau lucrurile.
Pân! %i a alege s! nu alegi este o alegere în sine. Deci
sfatul meu c!tre voi este s! alegi s! te controlezi pe
tine însu$i, mintea, energia %i aten#ia ta %i s! le
îndrep#i mai degrab! c!tre rezultatul dorit decât spre
ceea ce nu dore%ti.
Ai stat vreodat! s! analizezi %i s! te gândesti unde
te duc alegerile tale? Dac! te gândesti, o s! te
uimeasc! profunzimea aceastei legi psihologice. Trebuie
s! te concentrezi asupra direc$iei în care te duc
a l e g e r i l e t a l e % i t r e b u i e s! î n v e $ i s ! s t u d i e z i
consecin#ele acestor alegeri.
Puterea alegerii te poate duce oriunde, la orice
fat! dore%ti; e uimitor dac! te gânde"ti cum lucrurile
sunt conectate între ele, cum un lucru te duce la alt
lucru prin intermediul alegerilor pe care le faci.
Analizeaz! %i observ! legaturile dintre lucruri %i
importan#a deciziilor tale %i ia hot!râri în#elepte.

69
Concentrarea este o lege care pentru mine a fost
cheia multor succese, ajutându-m! s! trec peste
dificulta#i %i s! vad în ansamblu când p!rea c! sunt
pierdut în cea#!. Pentru a v! face o idee despre
importan#a %i profunzimea acestei tehnici, a acestei
deprinderi de maestru, trebuie s! recunosc c! nu %tiu
cu exactitate nici eu cum func$ioneaz!, dar dac! a%
vrea s! explic cum func$ioneaz! din ceea ce stiu, ar
trebui s! mai scriu o carte numai despre asta. Sunt
foarte multe de spus în legatur! cu Concentrarea, dar
sunt %i mai multe de descoperit.
Când am înv!$at despre ea, mie mi s-a prezentat
Concentrarea drept energia etern!, care este mereu
undeva în tine %i la care po$i apela oricând pentru a
întoarce situa$ia în favoarea ta simplu. Trebuie numai
s! te concentrezi adânc, intens asupra a ceea ce-$i
dore%ti, ceea ce ai nevoie %i ceea ce trebuie s! faci
pentru a ob$ine ceea ce $i se cuvine. Concentrarea este
abilitatea de a te concentra asupra unui lucru în mod
clar %i constant %i puterea de a bloca gândurile %i
influentele negative.
Se pot scrie volume întregi despre ceea ce nu %tiu
în legatur! cu acest subiect, dar ceea ce %tiu sigur este
c! dac! accep#i acest concept drept principiu calauzitor,

70
$i se va întâmpla ceva magic. Nu a% putea s! descriu
ce, dar acest ceva î#i va schimba via$a %i va fi al!turi de
tine, deci concentreaz!-te %i calatorie pl!cut!.
Voin#a este un subiect care m! uime"te ori de
câte ori vorbesc despre el. Este uimitor ce poate realiza
cineva cu ajutorul voin#ei, chiar cineva aflat în condi#ii
extrem de dificile. Am v!zut oameni care au f!cut
lucruri care pareau imposibile numai prin puterea
voin#ei, perseverând cu îngerul voin#ei al!turi, %tiind c!
nu se poate s! nu reu"easc!, %tiind c! vor gasi cumva o
cale.
La fel se va întâmpl! %i în cazul t!u: în momentul
în care î$i vei sim$i voin#a arzând prin fiecare celul! a
corpului, vei în$elege c! tot este posibil, c! a cuceri
orice fata oricând e floare la ureche.
Voin#a zace în noi to$i, e nevoie de dorin#! pentru
a o desc!tu"a, %i atunci ve$i ob$ine de la via$! ceea ce
dori$i %i cere$i. E de ajuns s! vrei.
Acum voi fi dur cu tine, pentru binele t!u, crede-
m!. Ai dou! alegeri: ori î#i controlezi %i î$i ghidezi
mintea c!tre ceea ce vrei, dându-$i %anse mari de
succes, ori te pui singur în boxa acuzatilor %i te

71
concentrezi asupra a ceea ce nu-$i dore%ti. Tu alegi. Nu
exist! cale de mijloc. Ce alegi?
Deci cum po$i s! aplici asta la titlul %i subiectul
acestei c!r$i? În primul rând trebuie s! te gânde"ti la
persoana care dore%ti %i trebuie s! ajungi pentru a
cuceri orice faemeie. Trebuie s! te vizualizezi în postura
b!rbatului încrez!tor în for#ele proprii, care poate face
fa#! cuvântului „nu” cu ajutorul Concentrarii.
Trebuie s! te vizualizezi în postura b!rbatului care
poate aborda orice fat! dore"te %i se poate relaxa,
adapta %i poate face un pas c!tre ceea ce-"i dore"te în
mod încrez!tor %i relaxat cu ajutorul vointei. Trebuie s!
te gândesti la toate lucrurile pe care le dore%ti %i la
toate lucrurile pe care le ai %i apoi s! î$i dezvolti
gândurile c!tre acest scop %i s! te îndrepti spre el cu
ajutorul Alegerii.
Trebuie s! te consideri o persoan! încrezatoare,
independent!, care se perfec#ioneaz! mereu, un individ
c a r e h o t ! r !" t e s i n g u r c u m s e s i m t e % i c u m
reac$ioneaz!, cineva care controleaza situa$iile, nu
invers.

72
Trebuie s! te gânde"ti foarte atent la cele de mai
sus, deoarece succesul t!u în rela$iile cu sexul opus
depinde de asta. Sunt sigur c! cineva sceptic cite"te
aceast! carte chiar acum poate, dar v! asigur c! to$i
d i n v â r f u l p i r a m i d e i , t o$i o a m e n i i p u t e r n i c i î%i
controleaz! gândurile %i nu astfel ob$in rezultatele
dorite.
În principiu, devii lucrul la care te gânde"ti %i
dintre toate sarcinile pe care le vei îndeplini în via$a ta,
capacitatea de a-$i controla mintea este cea mai
important! %i este absolut vital! dac! vrei s! cucere%ti
femei.
Cu toate acestea, nu este un lucru u%or %i î$i poate
lua o via$a întreag! s! st!pâne"ti aceast! tehnic!, dar
recunoscând-o ca pe un factor important %i muncind
asupra ei de pe acum, po$i c!p!ta un avantaj real în
fa#a „câinilor care umbl! dup! ciolan” %i în fa#a altora
în general.
Deci prin efort constant %i perfec#ionare continu!,
(tehnica descris! într-un capitol ulterior) po$i înv!$a s!-
$i controlezi gândurile prin Alegere, Concentrare %i
Voin#!. Î$i po$i transforma via$a, po$i cuceri fete %i po$i
ajunge maestru în Arta Seduc#iei.

73
• Prima %i cea mai important! victorie este cea
împotriva ta
• Alegerea: alege s!-$i controlezi mintea
• Concentreaz!-te: aceast! tehnic! te va ajuta s! vezi
ceea ce nu po$i vedea singur
• Voin#a: aceast! tehnic! va g!si mereu o cale de
rezolvare
Cum s! vorbe%ti
Când vine vorba s! comunici cu o fat! atunci când
îi faci curte, limbajul trupului câ%tiga locul întâi fiind
cel mai important factor, dar esen$ial este %i ce v! iese
pe gura %i mai ales cum v! iese; mesajul de pe plan
fizic trebuie s! complimenteze mesajul verbal. Acest
subcapitol v! ar!ta cum.
Din cercetarile %i nenum!ratele experimente cu
sexul opus, am în$eles puterea a ceea ce spui %i cum
spui mai ales. În orice caz, tot ceea ce spui trebuie s!
aiba legatura cu personalitatea celei cu care vorbesti,

74
cu situa$ia în care te afli, dar s! vorbim mai întâi
despre ce trebuie s! spui %i apoi despre cum spui.
In situa$ia în care e%ti la un eveniment public, de
exemplu, este incredibil cât de mult poate face un
„Buna”. Dup! ce înve$i cum s! descifrezi semnele
vizuale (tratate în subcapitolul Semnale din capitolul
Limbajul trupului) care denota interes din partea fetei
dorite, primesti verde, cu alte cuvinte, nu trebuie decât
s! spui „Bun!!”. Mul$i b!rba$i îns! nu au curajul s!
spun! acest cuvânt, pentru c! se tem de cel mai
infricosator cuvânt din dou! litere de pe lume, anume
„Nu”, sau o varianta a acestuia.
Dac! nu reu%e%ti s! spargi gheata %i s! saluti, nu
ajungi nicaieri, decât acasa- cu o expresie de caine
abandonat %i cu acea întrebare chinuitoare în cap, „Ce
ar fi fost daca...?”, prin urmare invinge-$i teama %i f!
c e l m a i s i m p l u p r i m p a s %i s p u n e „ B u n!!” s a u
„Salut!”.Chiar e simplu s! initiezi contactul verbal dac!
la%i acasa complexele când pleci la vanatoare de fete.
Din nou, eu am descoperit urm!toarea metoda a fi
foarte eficienta: salut fata care m! intereseaza, apoi m!
relaxez %i astept s! se întâmple magia. Ce vreau s!
spun mai exact? Am descoperit c! e foarte simplu s! o

75
abordez pe fata, s!-i spun „salut!”, apoi s! m! opresc %i
s! observ cu aten$ie r!spunsul ei. Acest scurt moment
este incredibil de înc!rcat de semnifica#ii %i trebuie
numai s! fii atent %i s! %tii ce s! urm!re"ti. Gânde"te-
te la propriile tale experien#e %i î$i vei da seama c! este
adev!rat.
Problema este c! ne concentram mai mult asupra
noastra %i mai pu$in pe fat! în sine %i pe semnalele pe
care le primim de la ea. Dac! te concentrezi asupra ta,
vei spune prea mult, vei rata mult prea multe aluzii %i
vei p!rea excesiv de entuziast %i interesat mai mult de
propria persoan! decât de fat! %i nu asta vrei. Dup!
cum spunea tat!l meu, niciodat! s! nu ratezi "ansa de
a t!cea din gur!, a%a c! salut-o, pune-i întreb!ri %i fii
atent.
Ce s! urm!re"ti: dup! ce ai salutat fata pur %i
simplu opre"te-te, relaxeaz!-te %i urm!re"te-i reac$iile.
E foarte simplu; salutul cu care î$i va r!spunde î$i va
spune ce %anse ai s-o cuno%ti mai bine. Ce s!
urmaresti? Trei semnale de interes din partea ei:
- o reac$ie entuziast!, înso#it! de un zâmbet
- de preferat s! se uite în ochii t!i, ceea ce poate
indica %i respectul ei de sine
- are o pozitie degajat! %i st! cu corpul spre tine

76
Aceste trei semnale indic! faptul c! este probabil
singur! %i deschis! sugestiilor, spunând parc! „Ei, ia s!
te vedem!”. În primul %i în primul rând vrei s! vezi
entuziasm, pentru a-$i da seama dac! fata este
interesata este doar prietenoas! sau este interesat! de
tine la un alt nivel, dar ai grija, pentru c! unor fete la
place s! te necajeasc!. O s! le po$i deosebi pe fetele
tic!loase pentru a evita s! le gâdili amorul de sine în
subcapitolul "Tipuri de personalitate" %i vei înv!$a cum
s! le r!spunzi.
Dac! nu vezi nici unul dintre cele trei semnale,
înseamn! c! fata nu e interesata, dar adaptându-$i
limbajul trupului la situa$ia respectiv!, ar trebui s! po$i
evita aceast! postur! în primul rand. Chiar %i a%a, nu
dispera, pentru c! orice experien$! e buna dac! înve$i
ceva din ea. Deci, de fiecare dat! când primesti un „nu”
verbal sau de alt fel, fii recunosc!tor, pentru c! asta
înseamn! c! e%ti cu un pas mai aproape de un r!spuns
afirmativ!
Prin urmare ai f!cut primul pas %i ai ini#iat
contactul verbal salutand-o %i astfel #i-ai sporit %ansele
de reu%ita. Pân! acum ar trebui s! în$elegi importan#a
acestui subcapitol %i a salutului; ar trebui s! %tii deja
destul de bine ce s! spui în prima faz! %i ce semnale s!

77
urm!re"ti pentru a vedea dac! abordarea ta este
eficient! %i pentru a putea r!spunde reac$iilor ei.
Nu e cine %tie ce filozofie, adic! s! spui „Bun!!”
sau „Salut!”, nu-i asa? Gresit! Foarte mul$i tipi nici nu
fac acest prim pas, pentru c! - de"i simplu %i eficient -
este adesea trecut cu vederea.
Acum s! vorbim despre Cum trebuie s! vorbe%ti.
Ce spui este important dar nici pe departe la fel de
important c! felul în care o spui. (tim asta cu to$ii, dar
s! recapitul!m %i s! clarificam unele lucruri pentru a v!
da vou!, viitori Casanova, un avantaj asupra altora. Din
experien$a mea a% spune c! sunt trei factori care
influen#eaz! Cum spui lucrurile %i cât de eficiente sunt
cele spuse de tine:
-Starea în care te afli
-Postura fizica
-Inflexiunile vocii
Starea în care te afli este vital! în ceea ce prive%te
felul în care spui ce ai de spus. De exemplu, dac! te-ai
afla într-o stare de îndoial! %i confuzie, cum crezi c! ar
percepe o fat! ceea ce spui? 'i-ar afecta asta %ansele
cu ceva? R!spunsurile sunt „nu prea bine” %i „extrem de
mult”! Vrei c! fata s! reac$ioneze cu empatie, nu cu

78
mil!, iar îndoiala %i confuzia î$i garanteaz! mila. Tu ai
nevoie de empatie dac! vrei s! formezi o legatur! între
tine %i fat! %i s! o cucere%ti pe aceasta în cele din
urm!.
Trebuie s! te afli într-o stare de încredere , sigur
pe ce vrei în sinea ta %i asta se va vedea cu siguran$!.
Dac! tu e%ti sigur pe tine, mai sigur decât este ea pe
t i n e , o v e i c u c e r i î n f i n a l p e n t r u c! s i g u r a n$a
influen#eaz! nesiguran$a.
N o t a : s! n u c o n fu n z i n i c i o d a t! a r o g a n#a c u
încrederea în sine. Exista o distinc#ie subtil! între cele
dou! %i, cum totul se reduce la modul în care e%ti
perceput, nu vrei s! pari arogant. Nu vei avea nici o
"ans!, deci adapteaz!-te la reac$iile ei.
Postura fizic! este un alt factor important care
trebuie st!pânit %i exersat. Trebuie s! fii con%tient de
postura %i pozitia corpului, întrucât starea de spirit este
s t r â n s l e g a t a d e p o s t u r a f i z i c a . C o n t r o l e a z a %i
adapteaza postura fizica pentru a p!rea sigur pe tine,
iar asta v! crea o baza solida pentru ceea ce spui %i va
avea un impact mai puternic asupra fetelor.

79
De exemplu, nimeni nu te va lua în serios dac!
vorbe"ti cu capul în jos, umerii l!sa$i %i s!pând cu
degetul mare de la picior covorul. Alta este impresia pe
care vrei s-o creezi. Stai cu capul drept, umerii drepti %i
tra"i în spate, iar pieptul scos în afar! de parc! ai avea
o bucata de sfoar! legat! în jurul pieptului care te
trage spre tavan. Când vorbe"ti, stai cu fa#a spre tip!,
sigur pe tine dar atent s! n-o intimidezi (aici din nou
adapteaza-te la limbajul trupului ei). Fii cu totul sigur
pe tine %i relaxat în interior %i ar!t! asta atât cât
trebuie.
Inflexiunile vocii. Pe mine m-a înv!$at un tip
care se descurca incredibil de bine cu fetele într-un
moment în care eu eram foarte departe de idealul de
f a r m e c p e r s o n a l . M i - a s p u s c!-$i p o$i m o d i f i c a
inflexiunile vocii dup! bunul plac pentru a accentua
anumite cuvinte care dau întregii fraze sensul dorit în
vederea ob$inerii unui anume rezultat. A exemplificat
cele spuse începand o conversatie cu o fat! dragu$!
care st!tea lâng! noi la bar. În prealabil îmi spusese c!
vrea s! accentueze cuvântul „întâlnire”, deci l-a folosit
de multe ori în conversa#ia cu fata, punand clar
accentul pe acest cuvânt, nu ca s! sune prea evident
sau ridicol, ci într-un mod subtil, schimbându-"i tonul

80
vocii. A f!cut acela%i lucru cu termenii „deschis la
sugestii” %i „în curând”.
Si ca prin minune, dup! cum a spus c! se va
întâmpla, el a ghidat-o c!tre ceea ce dorea plantând
întâi semin#ele, udându-le %i tipa imediat a fost
receptiva la sugestii %i %i-au dat întâlnire foarte curând
dup! aceea. Uimitor! Aproape am c!zut de pe scaun,
ne%tiind la vremea respectiv! de existen#a anumitor legi
psihologice (dezbatute pe larg în capitolul Tactici de
influen$are) care l-au ajutat. Dar nu am nici o îndoial!
ca un impact major l-a avut %i îndelung exersata lui
abilitate de a-"i folosi vocea în propriul avantaj prin
felul în care spunea ceea ce spunea. Absolut nici o
îndoial!. Exersând pu$in la schimbarea tonului propriei
voci, pute$i avea un impact devastator asupra tipelor
singurele.
Prin efort inteligent, exerci#iu, încerc!ri %i e%ecuri,
odat! ce faci to$i acesti factori s! lucreze împreun!
pentru tine, vei avea re#eta ve"nic! pentru convingere
%i te vei afla pe drumul cel bun inspre galeria burlacilor
celebri. To$i prietenii te vor admira, pentru c! vei fi în
stare s! cucere%ti orice fata, oricând.

81
• Ce spui %i felul în care spui conteaz! enorm.
• Salut! fata - trebuie s! spargi ghea#a cumva
• Urmare"te semnale de interes din partea ei ca s! %tii
ce s! spui dup! aceea
• Intr! în starea de spirit necesar!, corecteaz!-#i
postura %i folose"te-$i inflexiunile vocii pentru a da
for#! discursului t!u
Cum s! mergi
Ca %i în cazul celorlalti factori, %i acesta este unul
esen$ial când vine vorba de cucerit fete, deci %i felul în
care mergi necesita mult! grij!, fiind mereu în vizorul
fetelor. De%i discut!m în am!nunt limbajul trupului într-
un capitol separat, nu stric! s! amintim aici câteva
aspecte cheie. Ca fapt general uman ne intereseaza!
adev!rul conform c!ruia gândurile noastre se manifest!
fizic, de aceea gândurile oricarui om pot fi observate,
analizate în tacere.
Unele modele de comportament fizic %i mesajele
acestora sunt extrem de evidente, în timp ce altele sunt
mult mai subtile, de exemplu comportamentul b!rba$ilor

82
este mai evident decât al femeilor %i acestea las! indicii
ascunse, dar dac! %tii ce s! urm!re"ti, nici femeile nu
sunt cu mult mai greu de descifrat.
De aceea este important s! merge#i cum trebuie -
pentru c! sunte$i un mesaj ambulant.
Felul în care merg %i postura oamenilor poate varia
de la individ la individ %i depinde de o multime de
factori precum: personalitatea, cultura, mediul %i chiar
impulsurile, stimulii la care r!spunde individul. Deci
este important s! face$i tot ce pute$i pentru a avea
postura potrivit! în vederea atingerii scopului propus.
I n t r - u n s t u d i u r e a l i z a t p e 1 0 0 0 d e f e m e i ,
participantele intre 18 %i 28 de ani au fost întrebate
care trebuie s! fie postura unui b!rbat. Rezultatul a
fost covarsitor, 87% dintre femei declarând c! le plac
b!rba$ii care stau drept, într-o manier! care degaj!
siguran$! %i care merg hot!rât. Deci opusul, cum era de
a%teptat, este calitatea cea mai indezirabila: 92% dintre
femei au spus clar c! nu le plac b!rba$ii care merg
coco"a#i %i nesiguri pe ei, f!r! vreo destina#ie.
Deci respectând %i punând în practic! cele de mai
sus, schimbând felul în care merge#i %i postura pute$i

83
îmbun!ta#i felul în care v! privesc femeile. Face$i un
efort sustinut în acest domeniu zilnic timp de o lun! %i
ve$i crea un nou obicei care în timp va deveni o a doua
natur!. Trebuie practic s! exersati mersul dintr-o
postur! relaxat! %i sigur! pe sine care va crea impresia
de în!l#ime, de asemenea imprima#i mersului vostru un
scop, l!sa$i impresia c! v! îndreptati undeva %i %ti$i
unde.
Fetelor feminine nu le plac tipii care nu par siguri
pe ei, pe nimic din ce-i înconjoar! %i deci nici pe fata
de lâng! ei; crede$i-ma, a%a gândesc fetele. Nu fi$i unul
dintre tipii care merg de parc! nu se gr!besc nic!ieri.
• Postura %i felul în care mergi spune foarte mult
despre tine
• Ai grija ca mersul t!u s! se coordoneze cu restul
mesajului pe care vrei s!-l transmi$i
• Femeile sunt atente la detalii %i observ! tot
timpul
• Exerseaza mersul sigur, degajat, cu direc$ie

84
Cum s! ar!#i
Acesta este ultimul dintre factorii esen$iali în
procesul de cucerire a fetelor, cu siguran$a nu cel din
urm!, de%i eu îl consider cel mai pu$in important, în
ciuda valorilor promovate de societatea de ast!zi.
Motivul pentru care acest factor nu e cel mai
important pentru mine este pentru c! nu arat c! Brad
Pitt, dar nici ca Mr. Bean. Am reu%it s! înving obstacole
l e g a t e d e a s p e c t u l m e u f i z i c , c a ra c t e r i z a t d re p t
„ n e a t ra g!t o r ” f!c â n d c â t e va s c h i m b!r i s i m p l e %i
întorcând situa$ia în favoarea mea. Rezultatul a fost un
exterior ingrijit %i apoi un succes nebun la fete
frumoase.
Acesta nu se vrea un ultimatum dac! nu e%ti
frumuse$ea întruchipat!; nu-$i f! griji, pentru c! î$i vei
da toat! silinta %i în cele din urma îi vei dep!%i pe
adversarii mai ar!to%i decât tine. Este vital îns! s! î$i
dai toat! silinta dac! - la fel c! mine %i mul$i al$ii- nu
e%ti teribil de înzestrat la capitolul frumuse$e.
Trebuie s! la%i impresia de s!n!tate %i încredere în
t i n e , p re c u m %i u n î n a l t re s p e c t p e n t r u p ro p r i a
persoan!. Ce urmeaz! merit! întreaga ta aten#ie, a%a

85
c! iat! care sunt condi#iile esen$iale pentru a ar!ta
îngrijit, pentru a prezenta lumii o imagine s!n!toas!,
încrezatoare %i pentru a te men#ine pe pozi#ii în acest
domeniu.
F! sport - condi#ie absolut obligatorie, pentru c!
are o importan#! covâr"itoare asupra felului în care
ar!#i, a energiei pe care o degajezi, a posturii tale %i
chiar %i asupra pielii. Eram unul dintre cei care credea
c! sportul %i sala de for#! sunt pentru fanatici, nu
pentru mine.
M-am inselat amarnic. Dac! vrei s! ai mai mult!
energie, s! fii mai în forma, s!-$i creasca nivelul de
rezisten#! %i încredere în tine, atunci sportul este cea
mai buna solu#ie, iar ca s! nu par! totul monoton po$i
gasi ceva ce $i se potrive%te %i ceva care s!-$i faca
placere, pentru a nu o percepe ca pe o sarcin! sau
obliga#ie. &i majoritatea fetelor apreciaz! un tip care se
îngrije"te de aspectul lui %i consider! c! s!n!tatea,
forma fizic! %i longevitatea sunt importante. Nu-mi
pas! cine e%ti, pentru c! dac! nu ai sanatate nu ai
nimic %i n-ai %anse nici la vreo bunicu#!, dar!mite la
fete tinere %i frumoase. Deci fii activ, simte-te bine %i
da-$i toat! silin#a. &i nu uita c! la sal! vin multe fete
frumoase, dar vom vorbi despre asta mai târziu.

86
Regim alimentar - daca ai avea un Ferrari, ai b!ga
gunoaie în rezevor? La ce bun s! fii numai în aparen#!
s!n!tos, dac! în interior lucrurile nu stau deloc a%a %i
în plus ri%ti s! strici un vehicul foarte pre#ios care te
poate duce unde dore%ti!
La fel %i corpul t!u: dac! în permanen#! îl hr!ne"ti
cu prostii %i îl privezi de hrana de care are nevoie %i pe
care o merita, vei suferi, vei functiona mult mai prost %i
la un pre$ mult mai mare. Ia-$i gândul de la a cuceri
orice fat!, pentru c! nu vei avea energia necesar! s! tii
pasul nici cu una singur! %i s-o mul#ume"ti.
Deci ce alegi? Mancarea de la fast food sau fetele
frumoase? Vrei fete frumoase oricând? Sau vrei s! fii
încet, f!r! forma fizica %i neatr!g!tor? Alegerea este a
ta. Deci cump!r! ni%te c!r$i despre nutri#ie %i regim
alimentar, nimic preten#ios, numai despre principiile de
baz!, pentru c!, în cele din urm!, meri#i!
Îngrijire %i igiena personal! - ai grij! de p!rul din
cap, cel de pe fa#! %i cel de pe corp, dantura %i igiena
personal! în general. Fetelor le plac b!rba$ii cura#i care
miros frumos, deci începe cu asta, apoi gândeste-te s!-
$i tai parul lung %i neîngrijit, pentru c! foarte pu$ine
femei agreeaz! parul lung la b!rba$i.

87
Alt aspect asupra c!ruia aproape toate femeile sunt
de acord este parul de fata: deloc sau foarte pu$in. Eu
personal am mai purtat barba neras! de vreo câteva
zile, dar cu foarte pu$in succes la fete. Majoritatea
fetelor par s! nu fie atrase de barb!, deci nu m-a%
aventura s! port barba mai mare de 2 zile.
In ceea ce prive%te p!rul de pe corp, de obicei nu
e o problema, decât dac! ai sange mediteranean (ca
mine) %i în consecin#! p!r în locuri nedorite (pe spate,
de exemplu). Atunci ar trebui s! iei masuri pentru a nu
îndep!rta fetele de la prima vedere.
(i ultimul dar nu cel din urma aspect sunt din#ii.
Fetelor le plac din#ii cura#i, îngriji#i, deci las-o mai
moale cu cafeaua su #ig!rile, mergi la dentist în mod
regulat %i, dac! ai probleme cu dantura, repar!-le la
dentist. Am v!zut b!rba$i care au investit bani în asta
%i eforturile le-au fost r!spl!tite.
Îmbr!c!mintea trebuie s! impresioneze, dar nu
exagera - încearc! s!-$i creezi propriul stil, propriile
diferen#e %i preferin#e, dar ai grij! s! nu ie%i din codul
vestimentar al mediului în care te afli, pentru c! nu vrei
s! pari deplasat.

88
Asigura-te c! te sim$i comod în hainele pe care le
porti, atât fizic cât %i psihic. Mie nu-mi place s! m!
simt incomod, pentru c! asta se vede %i poate constitui
o piedica serioasa. Ar trebui s! ai o gerderoba decent!,
cu haine variate, care s! se potriveasc! mai multor
ocazii, întrucât nu %tii ce idei au fetele %i e bine s! fii
preg!tit pentru orice.
Fetele fac mari eforturi când vine vorba de felul în
care arat!, se îmbrac! pentru a face impresie buna,
deci f! %i tu un efort pentru a ar!ta ca-$i pas! pentru
c! fetele observa asta.
• F! sport %i î$i vei ar!ta mult mai bine
• )ine regim, pentru c! e%ti ceea ce m!nânci, deci
nu fi haplea
• Îngrije"te-te: ai grij! de igiena personal!, p!r %i
un zâmbet sclipitor
• Îmbr!c!mintea: vezi care sunt noile tendin#e %i
adapteaz!-le la stilul t!u personal %i la mediul în care
te afli
• Combina to$i acesti factori pentru a ar!ta bine %i
vei avea un avantaj net asupra adversarilor care nu %i-
au f!cut tema %i nici n-o s!-%i dea sema când le sufli

Manual de seductie

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (20)

En vedette

En vedette (7)

Similaire à Manual de seductie

Similaire à Manual de seductie (20)

Manual de seductie