Patrascu Frincu Mihaela Hanelore Lucrarea a cuprins o parte teoretică dar şi o parte practică. Mai exact, a fost efectuat un sondaj de opinie la care au participat 103 studenţi de la Facultatea de Litere şi Ştiinţe, Specializările Administraţie Publică şi Asistenţă Managerială şi Secretariat. Această lucrare doreşte să evidenţieze relaţia dintre părinţi-studenţi. În urma sondajului efectuat, concluziile sunt următoarele: Studenţii au o relaţie strânsă cu părinţii, aceştia îi incurajează să participe la activităţi extracurriculare, voluntare dar şi să obţină performanţe. Părinţii sunt intresaţi de rezultatele şcolare dar şi de comportamentul acestora la Universitate. Patrascu Frincu Mihaela Hanelore

2. Rolul familiei în implicarea şi activitatea studenţilor în viaţa
universitară. Un sondaj de opinie
Frîncu Mihaea Hanelore şi Măcelaru Larisa, Facultatea de Litere şi Ştiinţe, Master
Administraţie Publică şi Integrare Europeană, Anul II
Coodonator Profesor Universitar Calcan Gheorghe
Cuvinte cheie : educaţie, student, familie, comportament
Introducere
O provocare a timpurilor prezente o constituie schimbarea. Această temă „Rolul
familiei în implicarea şi activitatea studenţilor în viaţa universitară. Studiu de caz” va
face obiectul lucrării noastre.Trăim într-o lume aflată în continuă schimbare ce
întâmpină o serie de dificultăţi şi în care simţim de multe ori că nu aparţinem. Fie că
suntem de acord sau nu, trebuie să ne împăcăm cu diversitatea de oportunităţi şi riscuri
existente în această lume. Familia şi educaţia reprezintă două „concepte cheie” în viaţa
noastră. Educaţia reprezintă o componentă fundamentală a vieţii sociale. Aceasta este
necesară pentru orice comunitate umană fiind considerată un factor de socializare şi
progres continuu comunitar.Rezultatele şcolare pozitive depinde de suportul material şi
de deschiderea culturală de care beneficiază tinerii.
Educaţia
Conceptul de educaţie „desemnează o activitate complexă prin care se asigură
transmiterea informaţiilor acumulate şi a experienţei dobândite printr-o succesiune
deevenimente exercitate în mod conştient sistematic şi organizat de către educator,
asupra educatului, în vederea trasformării acestuia într-o personalitate activă şi
creatoare, corespunzătoare condiţiilor istorico-sociale prezentă şi de perspectivă”1
.
Prin educaţie înţelegem un drept fundamental al omului, o condiţie a libertăţii lui
dar şi necesitatea de a se afirma.Educaţia are trei forme2
:
1. Educaţia formală este definită ca fiind un proces complex de trasmitere a
infomaţiilor dar şi de asimilare a acestora. Aceasta se desfăşoară într-un cadru
instituţionalizat, învăţământul de stat, particular şi de toate gradele.
2. Educaţia nonformalăpoartă denumirea şi de educaţie extraşcolarăincluzând
orice formă de instruire scolară.
1
Felicia Marian, Sciologie, Note de curs, p.183.
2
Carmen Furtună, op. cit. , p.160-161.

3. 3. Educaţia informalăeste educaţia indirectă. Este cea care are loc în
împrejurări ce au scopuri şi structuri sociale variate : familia, grupurile
sociale, locuri de muncă etc.
Educaţia se realizează în instituţii specializate unde instutuţiile şcolare au ca
scop: formarea şi dezvoltarea personalităţii. Abandonul şcolar în ultima perioadă este în
creştere de la an la an. Cauzele fiind multiple:
- motivaţie redusă în ceea ce priveşte pregătirea şcolară;
- mijloace materiale şi financiare reduse ale familiilor din mediile
defavorizate;
- diferenţele dintre calitatea pregătirii în mediul rural şi calitatea pregătirii în
mediul urban etc.
Criticii consideră că şcolile generale asigură un standard de educaţie destul de
scăzut, deoarece nu există o recompensare a acestora, iar specializarea este destul
dedescurajată. Se apreciază adesea că elevii din mediile defavorizate sau cei din rândul
minorităţilor, consideră că „nu sunt destul de deştepţi” în comparaţie cu cei care dispun
de o situaţie financiară mai bună sau care locuiesc în mediul urban. Cu alte cuvinte, îşi
acceptă „inferioritatea” şi ajung să creadă ca nu au dreptul să spere la o cariera.
„Educaţia este un fapt social şi individual în acelaşi timp.Este ceva care se
întâmplă în jurul nostru şi în acelaşi timp se întamplă şi cu noi. De la naştere până la
moarte, fiecare dintre noi este spectatorul şi actorul acestui fapt”3
.
Scopul. Pregătim elevii sau studenţii să fie buni cetăţeni sau buni
profesionişti.Deocamdată constatăm că în orice acţiune educativă: influienţăm,
pregătim, formăm un om, un elev sau un student în vederea unui anumit scop.
Mijloacele. Educaţia se descompune într-o serie de mijloace ce au ca şi scop
final, realizarea mijloacelor. Mijloacele educative se regăsesc sub forma unei înfăţişări
speciale, având o legătură cu scopul pe care urmăresc să-l îndeplinească.
Comunitatea pedagogică. Din orice act de educaţie rezultă procesul
educativ.„Când vorbim despre educaţie în sens restrâns, ne gândim la educaţia dată
copiilor sau adolescenţilor, până la vârsta în care îşi termină pregătirea menită a-i face
să-şi câştige singuri existenţa şi a trăi pe responsabilitate proprie”4
.
Posibilitatea educaţiei. Existenţa actului educativ este ca un răspunsdat la
întrebarea de bază, aceea a posibilităţii educaţiei. Părerile legate de imposibilitatea
educaţiei, sunt spulberate în faţa rezultatelor la care educaţia poate ajunge. Constantin
Narly, afirmă în lucrarea sa „Pedagogie Generală” că „afirmarea posibilităţii educaţiei
ne apare la baza oricărei activităţi educative”.
Învăţământul superior reprezintă în epoca modernă o etapă foarte importantă în
formarea profesională şi intelectuală a personalităţii umane. Acesta s-a diversificat, s-a
specializat pe domenii tot mai variate dar şi mult mai stricte.
3
Constantin Narly, Pedagogie Generală, Editura Didactică şi Pedagogică R.A, Bucureşti, 1996, p.67.
4
Ibidem, p. 70.

4. Familia
Familia este definită ca fiind un grup social ai cărui membrii sunt legaţi prin
raporturi cum ar fi vârsta, căsătoria şi adopţia . Legăturile de rudenie se stabilesc prin
căsătorie fie prin descendenţă. „Familia este prima formă de comunitate umană şi
ocupă, în raport cu celelalte forme de comunitate, un loc aparte, fiind caracteristică
pentru toate treptele de dezvoltare istorică a societăţii”5
. Putem spune că familia
îmbină şi un mod complex de relaţii de ordin biologic, economic, juridic dar şi spiritual.
Reglementarea socială care întâi poate fi morală şi apoi juridică, a raporturilor familiale
îi conferă familiei şi caracterul de „intuiţie socială”. Familia ocupă un rol important în
dezvoltarea culturală a societăţii. „Fiind prezentă în toate societăţile, indiferent de
gradul lor de dezvoltare, aceasta îndeplineşte importante funcţii cum ar fi : funcţia de
reproducere, funcţia economică, funcţia de socializare şi funcţia educativă”6
. Mulţi
consideră că „familia este pe cale de dispariţie”. Trebuie recâştigat sensul moral al vieţii
de familie.
Alături de şcoală, familia este unul dintre factorii cre infuienţează
educaţia omului. Din perspectiva sociologică, aceasta este considerată ca fiind o
instituţie fundamentală în toate societăţile. Rolul familiei în educaţia copilului este
important din punct de vedere fizic, intelectual, moral dar şi estetic. Deseori am întalnit
expresia „cei şapte ani de-acasa”. Perioada care reuşeşte să formeze educaţia şi
caracterul psiho-social este reprezentată de copilărie. „Pentru fiecare individ, familia
reprezintă rădăcina educaţiei, părinţii fiind primii profesori din viaţa copilului”7
.
Aceasta reprezintă în mod direct, mediul care influienţează dezvoltarea educaţională a
copilului. Părinţii ar trebui să ştie că prin implicarea lor în educaţia şi formarea
copilului, aceştia îi vor ajuta să-şi construiască un viitor de succes.
Studenţii
Studenţii reprezintă o importantă categorie a tinerilor implicaţi într-un porces
formativ. „Ei se implică din dorinţa de formare profesională, având drept scop
realizarea şi împlinirea profesională” 8
.Aceştia au acces nelimitat la sursele de
documentaţie multimedia ceea ce înseamnă că pot fi influienţaţi din punct de vedere
pozitiv dar şi din punct de vedere negativ.
Un mediu care să le asigure tinerilor toate condiţiile îi va putea face pe aceştia
să-şi formeze calităţi care să le permită să-şi găsească un loc apreciat în societate. „Şi
cum suportul material depinde de statusul social-economic al familiei, iar deschiderea
5
Felicia Marian, Sociologie, Note de curs, 2003, p.123.
6
Ibidem, p.131.
7
Rolul familei în educaţia copiilor, http://unparintemaibun.ro/rolul-familiei-in-educatia-copiilor/ (accesat
pe data 23.03.2015).
8
Gheorghe Calcan, Valentina Munteanu, Momente din istoria românilor şi aspecte din didactica istoriei,
Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, 2014, p. 350.

5. culturală depinde de nivelul educaţional al familiei”9
. Din nefericire, copii care au o
situaţie financiară mai bună, pot accede mult mai uşor la poziţii superioare în societate.
Inegalitatea şcolară se explică şi prin diferenţele culturale transmise de familie.Într-un
studiu disponibil pe sursele de informare electronice, cerceătoarea Raluca Bălăşoiu
realizează câteva comentarii despre problematica cu care se confruntă studenţii astăzi:
„Reuşita şcolară este determinată de următorii factori extraşcolari : situaţia
socio-economică, climatul familial, consumul cultural din familie”10
.
A fost evaluată reuşita şcolară a studenţilor ţinându-se cont de : note, medii,
burse şi restanţe, implicarea activă în procesul de învăţare dar şi dipomele obţinute.
Studenţii au fost clasificaţi astfel: slabi, mediocri, buni şi foarte buni pe baza
indicatorilor enumeraţi. Studenţii care „eşuează” din punct de vedere şcolar o fac din
cauza următorilor factori de „risc”
- Situaţia economică a familiei (dependentă de statusul socio-profesional al
părinţilor). În aceste familii, venitul este foarte foarte mic.
- Condiţiile în care este înţeleasă (mono)paretalitatea. Părinţii au o relaţie
conflictuală .
- Modul în care se implică taţii în relaţia parentală după divorţ afectează
situaţia şcolară a copiilor.
Psihologii consideră că într-o oarecare masură autoritatea parentală este
indispendabilă unei reuşite şcolare.Încazul unui „eşec şcolar” cei mai mulţi părinţi îşi
încurajează copii sa aibă încredere în forţele proprii. Alţii oferă bani pentru a rezolva
această problemă. Sunt şi studenţi care afirmă că părinţii nu-i încurajează şi că îi lasă să
se descurce singuri invocând o scuză cum ar fi că sunt mereu ocupaţi. Din nefericire,
aceştia sunt studenţii din categoria celor cu note slabe şi restanţe. Se observă faptul că o
reuşitşcolară depinde foarte mult de un stil parental caracterizat prin suport şi susţinere a
activităţii şcolare.
„Familiile din clasele mijlocii şi de sus se observă că sunt orientate către viitor,
pun accent pe reuşita şcolară a copiilor lor, şi cele din categoria de mai jos sunt
orientate către satisfacerea nevoilor, dorinţelor imediate”11
. Ca o scurtă concluzie
spunem că reuşita şcolară nu depinde doar de situaţia economică a studenţilor ci şi de
nivelul de educaţie, stabilitatea profesională a capului familiei dar şi climatul familial.
„Studentul epocii contemporane poate urma concomitet cursurile a una-două
instituţii de învăţământ superior, poate lucra part-time, full-time, sezonier pe ţară, sau
în străinătate, poate fi căsătorit”12
.
Pornind de la aceste constatări ne-am propus să realizăm un sondaj de opinie/
studiu de caz asupra studenţilor din Universitatea noastră. Am elaborat un set de nouă
întrebări cu structura următoare:
9
Raluca Bălăşoiu,Influienţa mediului sociocultural de provenienţă asupra reuşitei
şcolare,http://www.armyacademy.ro/reviste/4_2004/a22.pdf (accesat pe data 17.03.2015).
10
Idem.
11
Raluca Bălăşoiu, Influienţa mediului sociocultural de provenienţă asupra reuşitei
şcolare,http://www.armyacademy.ro/reviste/4_2004/a22.pdf(accesat pe data 18.03.2015).
12
Gheorghe Calcan, Valentina Munteanu, op.cit. , pag. 345.

6. 1. Părinţii v-au influienţat în alegerea studiilor universitare?
Deloc Puţin Mediu Foarte mult
2. Părinţii se intresează de rezultatele obţinute la examene?
Deloc Puţin Mediu Foarte mult
3. Părinţii v-au recompensat dacă aţi avut rezultate bune sau rele?
Deloc Puţin Mediu Foarte mult
4. Părinţii v-au sancţionat când aţi obţinut rezultate nesatisfăcătoare la examene?
Deloc Puţin Mediu Foarte mult
5. Părinţii sau familia s-au intresat de prezenţa dumneavoastră la activităţile
didactice?
Deloc Puţin Mediu Foarte mult
6. Purtaţi discuţii cu familia în legătură cu prezenţa / atitudinea / comportamentul
dumneavoastră la Universitate?
Deloc Puţin Mediu Foarte mult

7. 7. Purtaţi discuţii cu părinţii / familia despre comportamentul / atitudinea colegilor
dumneavoastră la Universitate?
Deloc Puţin Mediu Foarte mult
8. Părinţii vă încurajează în implicarea în activităţile extracurriculare ale
Universităţii?
Deloc Puţin Mediu Foarte mult
9. În ce măsură v-a influienţat discuţiile şi poziţia părinţilor, atitudinea şi
comportamentul dumneavoastră în Universitate?
Deloc Puţin Mediu Foarte mult
Chestionarul a fost aplicat asupra unui număr de 100 de persoane din cadrul
Facultăţii de Litere şi Ştiinţe, Domeniul Ştiinţe Administrative, Specializarea
Administraţie Publică şi Asistenţa Managerială şi Secretariat. Sondajele de opinie
efectuate, evidenţiază o implicare conştientă şi intresată a studenţilor în propria lor
formare.
Concluzionăm ca factorii luaţi în considerare pentru efectuarea acestui sondaj de
opinie au fost: climatul familial, consumul cultural, atitudinea părinţilor faţă de copii şi
situaţia socio-economică. Toate acestea determină aspiraţiile sociale, şcolare dar şi
orientarea comportamentală a tinerilor. Totuşi, este important de ştiut că familia rămâne
cel mai important element în educaţia tinerilor.

8. Bibliografie
Calcan Gheorghe, Munteanu Valentina Momente din istoria românilor şi aspecte în
didactica istoriei, Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, 2014.
Furtună Carmen, Sociologie Generală, Editura Fundaţiei Române de mâine, Bucureşti,
2005.
Marian Felicia, Sociologie, Note de curs.
Narly Constantin, Pedagogie Generală, Editura Didactică şi Pedagogică R.A, Bucureşti,
1996.
*
* *
Bălăşoiu Raluca, Influienţa mediului sociocultural de provenienţă asupra reuşitei
şcolare, http://www.armyacademy.ro/reviste/4_2004/a22.pdf
Rolul familei în educaţia copiilor, http://unparintemaibun.ro/rolul-familiei-in-educatia-
copiilor/