2. Cuprins
Mediul ecuatorial
Mediul pădurilor
musonice
Mediul de savană
Mediul deşertic
Mediul mediteranean şi
subtropical
Mediul temperat oceanic
Mediul de stepă şi
silvostepă
Mediul de tundră

3. Mediul ecuatorial
•
•
•
Zona ecuatorială este situată între 5° latitudine S si 10° latitudine N, la care se mai adaugă și climatul
musonic umed și cel litoral cu alizee.
Pădurea ecuatorială
Pădurea ecuatorială este o pădure care este totdeauna verde și se găsește în zonele calde și umede ale
tropicelor la o altitudine mică. Peste toate, umezeala este factorul principal care influenţează distribuţia
pădurilor ecuatoriale, deşi alţi factori, cum ar fi solurile, pot fi importante. Precipitaţiile anuale sunt în
medie între 1,500 - 4,000 mm, şi temperatura medie este între 25 - 35° C. Mai important este că nu există
un sezon uscat în urma umezelei severe. În afară de baldachinul de sus, mai sunt două sau mai multe
straturi forestiere, compuse în mare parte din puieţi, arbuşti, şi copaci. Viţa de vie şi muşchii ataşaţi
copacilor sunt de obicei din abundenţă. Văzut din aer baldachinul de sus este închis şi o lumină subţire
atinge solul pădurii.
Solurile ecuatoriale sunt diverse, de la soluri vulcanice la nisipuri, deşi jumatate din totalul zonei
ecuatoriale este compusă din soluri roşii. Clima caldă şi precipitaţiile copioase în zonele
ecuatoriale umede duce la o puternică acţiune a climei asupra solulilor. Mineralele din sol sunt
dizolvate în continuu de apa de ploaie. Solurile roşii sunt foarte sărace în minerale, deşi siliciul,
aluminiul, şi fierul devin concentrate pentru că în mare parte nu sunt dizolvate de apa de ploaie.
Solurile de lut, deşi sărace în minerale, conţin destul de multă apă şi pădurea ecuatorială a
evoluat astfel încât să se folosească de acest avantaj. Solurile podzolice, care pot fi foarte
răspândite local, cum ar fi în bazinul Río Negro din Amazon, conţin predominant sulf

4. Flora în pădurile ecuatoriale este dominată de angiosperme sau plantele cu flori.
Majoritatea speciilor sunt lemnoase. Într-un hectar de pădure ecuatorială matură se
găsesc de la 80 la 200 de specii lemnoase. Datorită naturii predominant lemnoase a
pădurii speciilor le ia mult timp să înflorească. Multe specii ating maturitatea în 30 sau
mai mulţi ani.
Fauna
Pădurile ecuatoriale sunt cele mai diverse ecosisteme de pe Pământ datorită numărului
de specii de animale. Majoritatea sunt insecte, dar sunt şi multe vertebrate. O regiune
mare de pădure, cum ar fi bazinul Amazonian, poate avea mai mult de zece milioane de
specii, deşi multe dintre acestea nu au fost înregistrate ştiinţific.
În contrast cu pădurile temperate, majoritatea animalelor din pădurea ecuatorială se află
în arbori. Chiar şi unele vertebrate masive, cum ar fi urangutanul, a evoluat astfel încât
să-şi petreacă majoritatea vieţii în copaci. Marea diversitate a mutor grupuri de animale,
cum ar fi păsările, poate fi explicată în mare parte prin faptul că multe combinaţii unice
de specii tind să ocupe straturi diferite ale pădurii.

5. Mediul padurilor musonice

6. Mediul de savană
•
Savana este o formațiune ierboasă cu specii vegetale xerofile care ajung la câţiva
metri;unde ploile sunt frecvente ,sunt prezenţi arbori: baobabi,acacii,palmieri în
Africa,eucalipt în Australia
•
Răspândire:5-15 grade lat N și S ,America de Sud:Brazilia-campo-cerrado și catinga(tufişuri
spinoase xerofite)şi Venezuela-lianos-Australia-scrub
•
Africa intertropicala în lungul râurilor mari apar păduri galeri ianimale:ierbivore :antilope
gnu,impala,zebre ,girafe
Factorii geoecologici:
Climat cu 2 sezoane,ploios și secetos,temperaturi 20-28 grade,precipitaţii500-1000mm
anual,soluri roşii de savană relativ fertile
Au loc frecvent incendii (de brusă)datorita temperaturilor ridicate,dar vegetaţia se reface
rapid

7. Mediul deșertic
•
•
•
•
Mediul deșertic se extinde intre 150 si 350 latitudine.
În funcție de condițiile de ariditate, deșerturile se diferențiază în deserturi hiper-aride (cu precipitații sub
50 mm/an), deșerturi aride (50-150 mm/an) și semideșerturi (150-250 mm/an). Cele mai întinse deșerturi
sunt în Africa (Sahara, Kalahari, Namib), în centrul și vestul Australiei, America de Nord (Podisul
Mexican, Mojave-Sonora) și în America de Sud (Atacama,in Chile). Deșerturi exista și în afara regiunilor
tropicale, în emisfera nordica, ajungând până la aproape 500 latitudine: Gobi, Kara-Kum, Kizil-Kum,
Takli-Makan (Asia), Marele Bazin (America de Nord)
În pustiurile calde vegetația este ceva mai variată, cu adaptări pentru utilizarea (economică) a apei: multe
specii au frunze caduce, suculente sau spinoase, cu ciclu rapid de dezvoltare; există și plante suculente
care ating câțiva metri înălțime, cum sunt euforbiaceele arborescente și cactușii. În schimb, în puștiurile
reci vegetația dominanta este formată din tufe rare de graminee, mici plante lemnoase târâtoare, mușchi,
licheni etc.
Fauna este reprezentată prin diferite specii de șerpi, scorpioni și insecte. Camila dromader, specifică
deșertului Sahara, a fost domesticita; în Gobi sunt cămile cu doua cocoașe și cai sălbatici, în Atacama,
lame etc. Pentru deșertul Kalahari este caracteristic struțul african.

8. Mediul mediteranean
(subtropical)
•
•
•
•
Climatul mediteranean (subtropical) se întâlnește în ținuturile și în jurul Mării
Mediterane.Mediul mediteranean este legat de bazinul Mării Mediterane, dar acesta se mai
află și în California, Africa de Sud, sud-vestul Australiei, Grecia, Cipru, Liban, Sudul Italiei,
al Franței, Bulgariei, Nordul Egiptului, Iordania, Israel,Vestul Croației, între30-40 grade
latitudine nordica și sudică .
Relieful predominant este cel montan și aparține,în cea mai mare parte, sistemului alpin
format în urma orogenezei alpine. De asemenea țărmurile sunt foarte crestate. Se observă o
mare mobilitate a scoarței terestre, datorită deplasării plăcilor tectonice din această regiune
Climatul se remarcă prin două sezoane distincte: vara caldă(4-6 luni) și uscată (temperaturi
de 20-25 C), cu frecvente mase de aer tropical și iarna umedaă (ăn 4-5 luni cade cea mai
mare cantitate de precipitații, sub formă de ploi torențiale, din cele 500-1.000 mm/anuale),
răcoroasă(temperaturi medii de 5-15 C) și cu nebulozitate accentuată,facilitată de prezența
vânturilor de vest .
Vegetația este formată din arbori veșnic verzi,xerofiti (esențe lemnoase caracteristice), cum
sunt stejarul de plută, stejarul veșnic verde,pinul de Alep, cedrul de Liban, măslinul salbatic.
Copacii sunt scunzi, au coajă groasă și frunze mici și cerate, pentru a rezista la uscăciune.

9. Mediul temperat oceanic
•
Mediul temperat-oceanic se afla în spaţiile continentale vecine oceanelor, la latitudini de 40–550 C,
având o dezvoltare mai mare în regiunile de câmpie şi de dealuri (în Europa de Vest) şi mai
restrânsă în dreptul lanţurilor de munţi (Cordilieri , Anzi) care constituie bariere în calea maselor
de aer aduse de circulaţia vestică. În Europa şi în America, clima blândă cu veri răcoroase şi ierni
plăcute (circa 800 – 1.000 mm/an precipitaţii) asigură, pe de o parte, o vegetaţie bogată, cu păduri
de foioase, iar pe de alta parte, soluri fertile.
•
Solurile zonei temperat-oceanice s-au dezvoltat în condiţiile unei umidităţi moderate şi sub pădure.
Mai importante sunt: luvi solurile, formate sub păduri de foioase, păduri de amestec şi pajişti; argi
luvi solurile, dezvoltate sub păduri de foioase (fag, stejar), de culoare brun-roşcată sau brună;
podzolurile corespund unui climat umed şi răcoros şi se dezvolta sub pădurile de conifere( în Marea
Britanie). Aceste soluri sunt deficitare în calciu, potasiu şi magneziu şi sunt în general acide. Nu
sunt deosebit de productive d.p.d.v. agricol.
•
Fauna acestor păduri este formată din cerb, căprioară, mistreţ, lup, vulpe, urs brun şi jder.

10. Mediul de stepă și silvostepă
•
•
•
•
.Silvostepa,ocupă partea de Nord şi partea centrală ale Republicii Moldova.
Cernoziomuri tipice moderat humificate şi levigate , rarsoluri cenuşii tipice.
Radiaţiasolară anuală totală constituie 108-114kcal/cm.
Temperaturamedie anualăeste de 8-9,4C.Cantitateamedie de precipitaţiiatmosferice este de 500 660mm.
Păduri de stejar amestecatcu cireş, carpen, arţar, frasin.
Padurea de stepă :iepurele, ţistarul, orbetele, hîrciogul, cîrtiţa, bursucul, vulpea ; păsări : ciocîrlia, fîsa de
cîmp, prepeliţa, pitpalacul, mai rar :potîrnichea.
Stepa, o cupă partea de Sud a teritoriuluiRepubliciiMoldova.
Crnoziomuritipice slab humificate şi carbonatice.
Aridă, radiaţia solară anuală totală constituie 114-119 kcal/cm , temperatura medie anuală este de 9-10C.
Cantitatea medie de precipitaţii atmosferice reduse (485-550mm).
Xerofite:negara, păiuş, salvia, piciorul-cocoşului, laptele-cîinelui, albăstriţa, scrîntitoarea, bărboasa,
migdalul pitic, caragana pitică, cununiţa.
Iepurele, ţistarul, orbetele, hîrciogul, cîrtiţa, bursucul, vulpea; păsări: ciocîrlia, fîsa de cîmp, prepeliţa;
rar: potîrnichea,
acvila de stepă, dropia.

11. Mediul de tundră

12. Bibliografie
•
•
•
•
Geografia fizica, Arthur N. Strahler
Revista Arborele lumii, Planeta Pamant
Enciclopedia statelor lumii
Manualul de geografie cls. a XI-a si a XII-a, Ed.
Humanitas
• geos-estefanya-93.blogspot.com