Consultari cu cetatenii - 2 februarie 2015 ”Dezvoltarea strategiei de incurajare a mersului cu bicicleta in Bucuresti-Ilfov” Inregistrarea intalnirii - http://youtu.be/ed7f_W-6Byw?t=2m56s

1. Cum trebuie să arate o infrastructură
viabilă pentru biciclete ?
Consultări cu cetă enii – 2 februarie 2015ț
Organizator – Organiza ia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR)ț

2. Criteriile calitative ale unei
infrastructuri pentru biciclete
 Infrastructura pentru biciclete trebuie să fie
 1. Sigură
2. Directă
3. Continuă i accesibilă (Coezivă)ș
4. Confortabilă
5. Atractivă
 Cele 5 criterii calitative, stabilite de experţii olandezi, au fost recunoscute la
nivel internaţional ca principii directoare autorizate.

3. Criteriu calitativ:
infrastructură sigură
să ofere siguranţă iș percepţia siguranţei.

4. Criteriu calitativ:
infrastructură directă
să ofere conexiuni rapide între punctul de
plecare i cel de destina ieș ț

5. Criteriu calitativ:
infrastructură continuă i accesibilă (Coezivă)ș
să fie continuă i semnalizată în modș
corespunzător

6. Criteriu calitativ:
infrastructură confortabilă
să aibă suprafaţă netedă, antiderapantă,
bine între inută, drenatăț

7. Criteriu calitativ:
infrastructură atractivă
să ofere rute atractive

8. Dezvoltarea durabilă a mobilităţii urbane
 Pentru dezvoltarea durabilă a mobilităţii urbane
este prioritar pentru ora ul Bucure ti ca spaţiulș ș
pietonal să fie extins i îmbunătăţit iarș
transportul public să devină atractiv prin
materializarea de benzi dedicate.
 Nu se vor realiza piste pentru biciclete în
detrimentul pietonilor sau al transportului public.

9. Abordarea problemei
 Nu se vor construi, marca, recunoa te i utiliza caș ș
atare piste pentru biciclete decât cu asigurarea
standardelor de calitate.
(“Decât una proastă, mai bine deloc”)*
*Căi de comunicaţie pentru biciclete - Clasificare, standardizare i implementare – Radu Mititean,ș
presedintele Federa iei Bicicli tilor din Româniaț ș

10. Utilitate
 Utilitatea trebuie să fie factor central de planificare:
reţeaua trebuie să asigure prioritar conectarea cât
mai bună i completă a zonelor rezidenţiale cu celeș
de servicii de interes – învăţământ, sport, comerţ,
industrie etc
 Planurile să fie orientate spre grupul-ţintă.
("construim pentru cetăţeni, unde au ei nevoie, nu
unde este loc sau pe unde vrem noi să îi ducem")*
*Căi de comunicaţie pentru biciclete - Clasificare, standardizare i implementare – Radu Mititean,ș
presedintele Federa iei Bicicli tilor din Româniaț ș

11. Urbanism participativ
 Implicarea cetăţenilor în toate etapele, de la
planificare la execuţia infrastructurii pentru
biciclete, vine în sprijinul autorităţilor i alș
executanţilor prin oferirea de informaţii clare
despre ceea ce î i doresc utilizatorii.ș
 Urbanismul participativ este un principiu de bază
pentru implementarea unui Plan de Mobilitate
Urbană Durabilă.

12. Utilizatori
 Proiectarea pistelor pentru biciclete trebuie să
ţină cont că infrastructura din Bucure ti are caș
scop cre terea numărului de utilizatori.ș
 De aceea trebuie ca pistele pentru biciclete să fie
atractive, confortabile i accesibile bicicli tilorș ș
începători, fie că ace tia sunt copii, adolescenţiș
sau adulţi.

13. Eficienţă (1)
 Bicicleta este cel mai eficient mod de transport
terestru din punct de vedere energetic, întrecând
mersul pe jos, trenul i toate categoriile deș
autovehicule.
 Pentru ca această eficienţă să fie valorificată este
nevoie ca biciclistul să parcurgă distanţele cu un
număr cât mai mic de opriri.

14. Eficienţă (2)
 Încurajarea mersului cu bicicleta presupune ca, în
intersecţiile aflate pe rutele de deplasare,
utilizatorul să fie obligat să oprească de mai puţine
ori decât dacă ar fi urmat acel traseu cu
autoturismul.
 Descurajarea mersului cu bicicleta presupune ca, în
intersecţiile aflate pe rutele de deplasare,
utilizatorul să fie obligat să oprească de mai multe ori
decât dacă ar fi urmat acel traseu cu autoturismul.
 Nu se admit măsurile de descurajare a mersului cu
bicicleta.

15. Adaptabilitate
 Scopul realizării infrastructurii pentru biciclete
este de a încuraja bucure tenii, prin oferirea deș
condiţii optime, să utilizeze tot mai mult bicicleta
ca mijloc de transport cotidian.
 Modul de realizare a infrastructurii trebuie să
permită dezvoltarea capacităţii de a prelua un
flux mai mare de biciclete, odată cu cre tereaș
numărului de utilizatori.

16. Lăţimea utilă a pistelor pentru biciclete

17. Spaţiul de siguranţă
 Spaţiul minim de siguranţă de la marginea pistei
pentru biciclete la construcţiile laterale, stâlpi,
pomi, garduri, etc este de 0,50 m.
 Spaţiul minim de siguranţă de la marginea pistei
pentru biciclete la alte căi de circulaţie
învecinate, altele decât trotuarele i aleile deș
pietoni (căi de acces în magazine, parcuri,
locuinţe, etc) este de 1,50 m.

18. Materialul i calitatea suprafeţei de rulajș
 Tipul de material trebuie să fie asfalt sau alte
suprafeţe netede i totu i aderente.ș ș *
 Nu sunt admise pavele, piatra cubică sau orice alte
materiale care fac mersul cu bicicleta inconfortabil.
 Nu se admit marcaje în relief pe suprafaţa pistei
pentru biciclete.
* Căi de comunicaţie pentru biciclete - Clasificare, standardizare i implementare –ș
Radu Mititean, presedintele Federa iei Bicicli tilor din Româniaț ș

19. Viabilitatea în orice condiţii meteo
 Aderenţa suprafeţei pistei, inclusiv în condiţii de
iarnă, trebuie asigurată la fel ca la carosabilul pentru
autovehicule.
 Modul de realizare a pistelor trebuie sa prevină
băltirea apei, să asigure scurgerea i evacuareaș
apelor pluviale.
 Planificarea unei infrastructuri pentru biciclete
trebuie să conţină un plan de măsuri privind
operaţiunile de întreţinere i asigurarea viabilităţii.ș

20. Obstacole
 Singurele obstacole admise i recomandate suntș
icanele pentru reducerea vitezei bicicli tilor laș ș
intersecţiile cu aleile pietonale din parcuri sau
grădini i la traversările peste calea ferată.ș
 Aceste icane trebuie semnalizate iș ș
presemnalizate.

21. Accesibilitate (1)
 Pistele pentru biciclete trebuie să fie semnalizate
vizibil, dar nu în exces, pentru toţi participanţii la
trafic.
 Trebuie să existe indicatoare de direcţie i distanţă.ș
 Intersecţiile trebuie presemnalizate prin marcaje
astfel încât bicicli tii sa se poată încadra pe benzi înș
functie de direcţia de mers.
 De-a lungul pistei trebuie să existe parcări pentru
biciclete, în special în zonele de interes.

22. Accesibilitate (2)
 Pentru parcarea de scurtă durată este nevoie ca
tipul constructiv să permită sprijinirea iș
asigurarea cadrului i a ambelor roţi.ș
 În cazul parcării de lungă durată (în gări, parcări
de re edinţă, etc) bicicletele trebuie asigurateș
într-un spaţiu închis i supravegheat.ș
 Administraţia locală trebuie să sprijine i săș
încurajeze asociaţiile de proprietari să amenajeze
parcări de re edinţă pentru biciclete.ș