Cheese is in our life. Do we know its history? How many types of cheese do behold Romanian gastronomy? What is doing on cheese Slow Food? And finally enjoy cheese from Crit, Romania. Our gastronomy today is so backwarded.
Miscarea Rowmania pentru un turism lent in Delta Dunarii
Despre branza, o privire Slow Food in miezul hranei
1. Slow Food: o privire în miezul
hranei
Despre brânză
Tiberiu Cazacioc
2. Despre ce vorbim
• Mișcarea Slow Food si Slow Cheese
• Brânza pe locul IV in consum
• Clasificarea brânzeturilor în industria socialistă
• Schema de calitate a UE: DOP, IGP, STG
• Grana Padano DOP
• Prezidiu Brânza de burduf Munții Bucegi
• Google Ark of Taste despre brânza de burduf
• Telemea de Ibănești IGP
• Brânza de Năsal: o poveste capitalistă despre cheese-washing
• Brânza maturată de la Criț, și....?
3. Despre ce vorbim
• Mișcarea Slow Food si Slow Cheese
• Brânza pe locul IV in consum
• Clasificarea brânzeturilor în industria socialistă
• Schema de calitate a UE: DOP, IGP, STG
• Grana Padano DOP
• Prezidiu Brânza de burduf Munții Bucegi
• Google Ark of Taste despre brânza de burduf
• Telemea de Ibănești IGP
• Brânza de Năsal: o poveste capitalistă despre cheese-washing
• Brânza maturată de la Criț, și....?
4. Despre ce vorbim
• Mișcarea Slow Food si Slow Cheese
• Brânza pe locul IV in consum
• Clasificarea brânzeturilor în industria socialistă
• Schema de calitate a UE: DOP, IGP, STG
• Grana Padano DOP
• Prezidiu Brânza de burduf Munții Bucegi
• Google Ark of Taste despre brânza de burduf
• Telemea de Ibănești IGP
• Brânza de Năsal: o poveste capitalistă despre cheese-washing
• Brânza maturată de la Criț, și....?
12. Prezidiul Brânza de burduf Munții Bucegi
http://www.ferma-bucegi.ro/ro/left/prezidiu-branza-de-burduf-muntii-bucegi/
13. Google Ark of Taste despre brânza de burduf
http://bit.ly/1zc11HV
14. Telemea de Ibănești DOP
Telemea traditionala de Ibanesti, nr. atestat 117699. Produs din lapte de
vaca natural 100% proaspat, printr-un flux tehnologhic traditional specific
Vaii Gurghiului si ambalat dupa zvantare in folie de polietilena si in cutii
de pvc de 15 kg, depozitat in conditii igienico-sanitare si de temperatura
corespunzatore pana la comercializare
Sub forma de felie dreptunghiulara cu greutatea de 0.4-0.5 kg., masa
compacta usor elastica, neteda, la rupere se desface in fasii, miezul
curat omogen fara urme de mucegai, culoarea alba, uniforma in toata
masa fara impuritati.
Mirosul si gustul placut caracteristic branzeturilor din lapte de vaca, fara
nuante straine si fara gust strain.
Gustul este unic datorita laptelui materie prima muls de la animalele ce
pasuneaza pasunile ecologice si naturale 100% bogata in flora naturala
specifica Vaii Gurghiului.
Se comercializeaza sub forma de feli vidat in folie de polietilena cu
gramajul de 0.4-0.5 kg. si vrac in cutii de pvc cu gramajul de 15kg.
SURSA MIRDATOD
15. Brânza de Năsal: o poveste capitalistă despre cheese-washing (1)
16. Brânza de Năsal: o poveste capitalistă despre cheese-washing (2)
Ziarul de Cluj despre incetarea productiei, 2013
• Gustul special al brânzei de Nasal era dat de conditiile din grota si de o
bacterie numita brevibacterium linens, ce ii dadea o aroma ce n-a putut fi
reprodusa nicaieri altundeva. De aceea si fabrica a fost construita in locul in
care se afla grota. Cu toate acestea, Toth spune ca pretul ridicat din ultima
perioada al branzei nu se justifica, pentru ca producerea ei nu necesita nicio
procedura speciala sau iesita din comun.
• "Ii simplu: lapte, cultura, cheag. Se face ca si casul obisnuit, da' se pune la
fermentat in pestera", ne explica el.
• In schimb, laditele in care erau ambalate bucatile de branza, erau
importate din Franta, ne dezvaluie barbatul, la un pret deloc de neglijat.
17. Brânza de Năsal: o poveste capitalistă despre cheese-washing (3)
Adevarul despre redeschiderea fabricii si reluarea productiei, 2014
• Cooperativa formată din 64 de fermieri, care furnizează 40.000 litri de lapte pe zi şi au o cfiră de
afaceri lunară de 500.000 de euro, a închiriat fabrica de la proprietar, compania Friesland
Campina, pe o perioadă de trei ani. Fermierii vor fi furnizorii fabricii, dar vor fi şi cei care o
administrează şi iau deciziile importante. La repunerea pe roate a unităţii de producţie,
cooperativa va colabora, pe partea de marketing, în special, cu AgroTransilvania Cluster, o
structură formată din agenţi economici, entităţi de cercetare, instituţii din sectorului
agroindustrial transilvănean, aflată sub coordonarea Consiliului Judeţean Cluj. Cooperativa
Agricolă Someş Arieş şi clusterul au înfiinţat firma „Fabrica de brânzeturi” care va administra
fabrica”. Începând cu luna decembrie, la Ţaga se va relua producţia de brânză de Năsal, care va fi
vândută, în exclusivitate, către Freisland Campina, care păstrează brandul. Această companie să
va ocupa de comercializarea în magazinele proprii şi în reţelele de supermarketuri. „Din câte ştiu
este o iniţiativă unică la nivel naţional, ca o asociaţie de fermieri să conducă şi să gestioneze o
fabrică de brânzeturi. Sunt sigur că va fi un succes”, a precizat Ioan Oleleu, preşedintele Agro
Transilvania Cluster.
Citeste mai mult: adev.ro/nfnoxa